Page 2 - Calauza_1998_427
P. 2
. .v.y.v.v.v.-.v.v w.-.v.-.y.y.y.v .xy.v.v.Ny.v.v.v.y.y.xx.v.x.v.y.xv.v.v.xy.y.v.v.v.• vX v.v.v.
Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenîlor
Rezervaţia
de umor
CONCURSUL CONCURSUL
P E C A T I V A P R O N O S P O R T P R O N O S P O R T Drumurile noastre... Unele lungi, de nu le dai de capăt. A l
tele scurte, încât le poţi atinge cu privirea. Cu pasul. Câte
DIN 23 M AI 1998 DIN 21 MAI 1998 oare dintre acestea, duc spre lumea literară? Câţi dintre cei
Q U A D I A Ţ I
care pornesc spre această Împărăţie, sânt iubiţi şi citiţi? Câţi
1. Aslra PI. — Midia Năv. 1. Ancona — Pescara i dintre aceştia ii aşteaptă pe cei care nu pot ţine pasul ? Ritmul
2. F.C. Oneşti ■ — Poiana C. 2. C. di Sangro — Foggia x impus de valori ? Câţi oare sânt în stare ca în tăcerea lor,
a SPERANŢA. Berijnclei, a 3. Foresta II - — Dacia Br. 3. Chicvo — Trenise i să aştearnă fraze care să ne stârnească pofta de răs? Care să
:»■ lus in minutul 30 al întâlnirii ■1. IHi'aărea Gl. — Rocar ■I. Lucchese — Venczia i ne descătuşeze din închistarea în care uneori alunecăm? Spre
■.(intre Voga Deva şi Poli. Timi 5. Dunărea CJ. — Tractorul 5. Padova — Cagliari (p.) X bucuria mea, unul dintre aceştia îmi este prieten. De când ?
şoara, speranţe în rândul supor
6. F.C. Brusov--Petrolul M. G. Padova — Cagliari (f.) 1 Poate, de atunci, când- a trădat poezia cuminte. Când a in-
terilor din oraşul reşedinţă de 7. Olimpia S.M. U.T.A. 7. Perugia — Genoa locuit-o cu ceva mai sănătos. Cu proza de umor. Cu satira,
judeţ, a rămânerii în divizia B, 1 cu fraze şi dialoguri, care sa învrăjbesc, într-un spaţiu restrâns.
şeria a Il-a, a echipei lor favo 8. U.M. Timiş. — GFR Cluj 8. lîavemia — F. Andria l Care poartă acel iz mustind. Făeându-te să pufneşti in hohote
rite. Aceasta, desigur în urma 9. ASA Tg. M. — Gl. Reşiţa 9. Reggiana — Torino (p) 1 de râs. Prietenul meu nu seric privind spre ceasul cu cuc! Nici
înfrângerii la limită, a fotba- 10. Min. ÎMoti'u — Inter Sibiu 10. Reggiana — Torino (f) 1 privind o monedă cum zboară! Poate maţ mult, când priveş
11-tilor din oraşul de pe Bega. lt. Ycga Deva — Gaz Metan t ; 11. Rcggina — Verona 1 te prin sertare şi vede nişte fluturi sechestraţi. Să nu se poa
12. FC Baia M. — Corvinul 1 1 12. Salernilana — Monza (P.) 1 tă bucura de aer. De timp. Da a se apropia de cer. Priete
a CONVINGERE, ilircea Lu- 13. Elceiroputcre — Foii. Ţ., ;l ft 13. Salcrnitana — Monza (f.) 1 nul meu, priveşte in mod paşnic prin holul unde armura poăt--
■. seu doreşte ea in perioada. tă uniformă cusută cu de-a sila. Unde prostia şi zăpăceala
deplasării pentru o „odihnă face casă bună. Unde locul este contaminat cu tranziţia. Cartea
binemeritată" in Italia, sâ_l aceea de acum vreo 2 ani, „Rezervaţia de zăpăciţi", ascunde-n
convingă pe Ovidiu Sabâu. al PROGRAMUL CAMPIONATULUI ca, praful de aur al satirei. A savoarei ■suculente. Nu există
cărui contract cu Brescia se EUROPEAN DE TINERET pagină, din această carte, su tiu te facă să zâmbeşti. Şi cum
apropie de final — să accepte umorul la Domnia Sa, Prietenul meu, pare a fi programat, iată
un contract cu Rapidul din Nr. Partida Data Ora şi această „Carte de colorat mintea", recent apărută. Lumi
Bucureşti. 1. Olanda - România sâmbătă, 23 mai 20,30 niţa ne vesteşte o altă carte. „Bună scara Dle M ANN". Autor,
ti SINCERITATE. într-un 2. Germania - Grecia sâmbătă, 23 mai 16,00 Domnia Sa, 'Prietenul meu, Dumitru Hurubă. Cu urarea Umor
vandabil!
M1KON ŢIC
moment de s nceritate. pugilis- 3. Spania - Rusia duminică, 24 mai 21,00 ________ __________________________________ J
•ul hunedorean Mihai Leu, a 4. Norvegia - Suedia
declarat că ra venit ideea să... duminică, 24 mai 17,30 *. — * « - * « - * — * — * — * — * — * - *■— * — * — +•— . * — * — >* — * — * — * - » *
joace fotbal. A discutat acest 5. învingător I - învingător 2 marţi, 26 mai 21,00
lucru şi cu prietenul său, Ioan 6. invins 1 - învins 2 marţi, 26 mai 15,00 hd stil mmm hunedoara
Andone, antrenorul Farului, pen 7. Învingător 4 - învingător 3 miercuri, 27 mai 21,00
tru o eventuală încercare de Str. Carpul i, m\ 15 I *
j c cu balonul rotund. 8. învins 3 - învins 4 miercuri, 27 mai 15,00
Tel./fax : 054/71338-1; 715031 J
9. învingător 6 - învingător 8 sâmbătă, 30 mai 19,00
rt VARIANTE. Atacantul giu-
) -ştean Lucian Marinescu, are (finala locurilor 5-6) P R O D U C E L *
şanse aproape sigure să joace 10. învins 8 - învins 6 ~ sâmbătă, 30 mai 16,00 •
m următorul început de sezon, (finala locurilor 7-8) Mobilier la comandă
căniră sumei de 2 milioane de 11. învins X. - învins 5 duminică, 31 mai 15,00
dolari la U.D. Salamanca. O (finala locurilor 3-4) *
iha variantă ar fi formaţia ger Conform configuraţiei apartamentului: birotică, ca-£
mană Ba\er Leverkusen. Totul 12. învingător 5 — învingător 7 duminică, 31 mai 21,00 no ră de zi, bucătărie, dormitoare, holuri şi decoralium I
oc. inde de el. (finala locurilor 1-2) inferioare.
IOAN VLAD Meciurile te vor juca la Bucureşti, pe stadioanele Ghencea, Contactaţi.ne chiar a/.i şi nu veţi regreta! j.
Lia Mcinoliu şi Cotroceni.
— » — »—»—■* — *—*—*■—*—*—»—*—*—*—*—*—*—*— . — ♦—*—>1—#
Blaga, europeanul... Bestia şi bestialitatea provocator. Dana avea 20 dc ani, brunetă, su
perbă, cu ochi verzi. înainte de a porni spre Si
naia, la locul secret, unde urma să aibă loc ini*
ţierea, Duţu a prevenit-o: „Tu să nu scoţi un
'.a invitaţia Colegiului „Lu Eforturile concurenţilor au cuvânt. Execută tot ce ţi se spune. De nu, val
ni bl.tga“ din Sebeş, un cchi- fost răsplătite cu premii şi di (Urmare din pag, I)
■ .ij al I ieeului Teoretic „Trn- plome, s-au legat multe prie de tine ce te aşteaptă". Oana s-a supus. Ajunşi
inn' din Deva, a pârtie pat la tenii şi s-au făcut planuri de P. T., abia eliberat din închisoare, după ispă la .Sinaia, au intrat intr-o vilă cu aparenţă <r .
înăuntru era de do- !
dar ce-o aştepta
bişnuită,
.a oncurs comemorativ dedicat viitor. Cele trei concurente ale şirea unei pedepse de şase ani, „pentru crimă
l.’ i Lucian Blaga. liceului nostru, eleve în clasa prin imprudenţă". Ea a fost timp de 5 ani co meniul inimaginabilului! S-a dezbrăcat la pie
Năs.'ut la 9 mai 1895, la Lan- a IX-a bilingvă—franceză, au legă de celuia cu eroina, despre care veţi afla lea goală, aşa cum i s-a poruncit. Urma să pă~ I
răm. I noian Blaga s-a remar- obţinut 5 premii : Boglea Simo- mai jos. trundă in Regatul Satanei şi să-şi ofere trupul
. t ta poet, dramaturg, filosof, na Laura — premiul I la co „Crăciun, 1991. Cana Dănălacho, din Plo unui grup de 25 de bărbaţi şi femei, care O
! t.eis; şi traducător. Dar a mentarii, Neag Michaeia ■— ieşti, va lua drumul infernului, tocmai in acea aşteptau lungiţi pe fotolii, sau aşezaţi direct pe j
podea.
De la biserica din
clopotul
vecinătate,
şi o bogată activitate di* premiul III la dc&ene Şi reci seară, special aleasă de amantul ei, Duţu, abia
'm :.t‘câ „europeană", tări .şi Susan ClnucSn Fabiola — întors de la Roma şi care a hotărât să o ofere batea miezul nopţii. Oana tremura. .
(Va urma)
in perioada 1926—1938 a fost premiul III la recitări şi pre- Diavolului, pe amanta sa, cu trup perfect şi
ataşat de presa şi consilier la rtiiti special la desen. Misa
it-galiile României din Varşo delegaţie deveanu a poposit şi
via, Fraga, Berna şi Viena, iar la Muzeul „Aurel \-laicu", unde DIVA - ARRAS, O POVESTI DE DRAGOSTE!
hi 1938—1939, ministru pleni- a făcut cunoştinţă cu pionierul I
tenţiar la Lisabona. român al aviaţiei mondiale şi (Urmare din pag. î) ducem la Deva atât (clinică, cât unde a fost dezvelită o placa
Organizat de catedra de limba cu realizările sale. mai ales ştiinţa de a face". de marmură, cu o denumire
franceză, concursul a constat din Instructivă, educativă şi dis xislă o poveste de dragoste. După semnarea „jurământului nouă — Piaţa Arras.
«•■.adierea, analizarea şi recita tractivă, deplasarea a fost asi De aceea s-au organizat nu de înfrăţire", redactat dc către Acest adevărat ..marlage
ia
fi parafat şi
rea în limba franceză a poe gurată de firma S.C. Crişan meroase convoaie de solidarita partea franceză, oaspeţii s-au il'amour" va către o numeroa
Franţa,
de
te
pentru Deva, de către ce
ziilor: Lumina, Vreau să joc,
S.\TC, căreia îi mulţumim. tăţenii din ARRAS. deplasat alături de oficialităţile să delegaţie deveană, în această
rămăiitul şi Eu nu strivesc Vrem ca în continuare să a- locale, in faţa complexului I.lDO, vară.
corola (Ic minuni a lumii. Prof. N1 COLAE ll.ISIU
* _ * _ * _ * _ * _ * —* _ * _ * _ ir—*—*—*—*—*—*—*—*—*'—*—*'—*—* *— *—*—*—t— * — *—*—4 — *—*—
Vor avea câştig de cauză păgubiţii
H M t i i i t t i i a i i i i i i n i i i i i i i
E D i T O R l A L Î N T O R S la automobilele DACIA?
(Urmare din pag. I) (Urmare din pag, t) calcul preţul unei Dacii de acum, despăgubire*
Jii acest spaţiu, nc-am născut şi am fost dintotdeauna un po* va afecta bugetul cir circa 300 de miliarde.
por, o entitate etnică bine definită şi stabilită, cu îndeletniciri Comerţului, care va avea în sarcină găsirea unei Ţinând scama de faptul că o Hotărâre de G o-
care ne.au ..legat" locului — păstorilui şi agricultura —, iar se. modalităţi de soluţionare a cererii dc despăgu vern prevedea că toate contractele aflate fn
meţia Carpaţilor nc-a strâns in jurul lor şi ne_a menţinui bire. Termenul limită pentru care Comisia tre curs dc derulare se vor negocia, nu este exclus
imiţi in furtunile timpului ! «, buie să găsească o soluţie, este 3 iunie 1998. Nu ca persoane importante să uzeze de aceasta^ pen- j
Nu aparţ.ncm acelor populaţii care, eu carnea crudă sub mărul dc persoane îndreptăţite a primi despăgu. tru a_i încurca pe r»_:-----
şeaua calului, şi-au luat bornele de hotar şi le.nu mutat când biri este de circa 30.000. Deşi mai sunt mulţi care păgubiţi. Oricum liipita
mai spre es‘, eând mai spre vest, când mai spre nord, când mai nu sunt în evidenţele A.P.C.A. Dacă luăm în A.P.C.A. nu c uşoară. Dar şi miza c mare.
spre sud. Nu, noi am fost dintotdeauna un popor stabil. Dintot-
dcatina am fost aici, in spaţiu] dc la Nistru pâ’n la Tisa, din ceasta preocupare a dvs., dle
Maramureşul istoric pan’ la bătrânul Dunubiu. Nagy ?
L
Nimeni şi nimic nu ne-a clintit din loc ; nimeni şi nimic nu ( in v ita t la „C Ă L Ă U Z A ” — Cred că însăşi această pa-, fi s
j putut să ne facă să părăsim acest spaţiu ! silnic a noastră pentru nişte
Am fost dintotdeauna, suntem şi vom fi de-a pururi euro animale de care cei mai mulţi ]
peni. Este ridicol, dacă nu absurd, să auzim azi că se spune (Urmare din pag. 1) cu reptilele, Insă întotdeauna sc tem. Am impresia că ăsta
că noi ..trebuie să intrăm în Europa!". Când am părăsit noi bă avem o maximă atenţie când esfe un dar cu care trebuie să \
trânul continent, ca acum să se pună problema să revenim aici, mai spectaculoase, pe care Ie umblăm cu ele. te naşii.
să intrăm in el? Nic.odată. Aici am trăit, aici am muncit, aici avem in jurul nostru. — Faţă de care aveţi cea mai — Ce vă impresionează cel ■
am iubit şi ne_am dat viaţa pentru neatârnare, pentru apărarea — Iguana, Cobra, Boa, Şarpe mare prudenţă? mai mult, când priviţi aceste ^
fiinţei naţionale. în acelaşi timp, prin jertfele alor noştri, am le cu clopoţei. Şarpele de grâu, — De cobră, firesc. Este un animale in captivitate? j
apărat şi pe alţii în faţa puhoaielor ce sc scurgeau din pustă Pitonul regal, vipere, şopâr- şarpe extrem de rapid, iar ve — Stresul lori La prima ve
spre „civilizatul" Apus. Şi dacă sultanii turci nit au reuşit să.şi le... Animale bizare, nu ? ninul lui este cu siguranţă mor dere par că cic o duc mintk
împlinească visul de a da „calului ovăz din Pristolul de la Roma'', — Bizare, dar în acelaşi timp tal. Cele neveninoasc ne mai nat în microclimatul creat. Dar
aceasia ni s-a datorat şi nouă. Şi cum ne_a mulţumit şi ne mul şi foarte periculoase. Vă place muşcă din când în când, dar... până s-au adaptat au fost mult '
ai ineş le acest Apus ! să vă jucaţi permanent cu via ştim că nu este pericol. agitate,.. Nu este uşor nici pen- ,
Şi, Doamne, câte jertfe am dat pe altarul Patriei ! Şi-a- ţa, sau şi mai dur, cu moar — Din cele aproximativ 20 dc ti u e le ... ,
lunci, străinule, cum de întrebi tu pe români de ce_şi iubesc ţa tea ? reptile, câte aveţi expuse aici. — E o pasiune frumoasă sa
ra, pământul milenar al părinţilor, moşilor, strămoşilor lor?! Cian — Nu chiar, nu-mi place să care vă sunt mai dragi ? te apropii de nişte avimale de i
de nu înţelegi că niciodată nu vom admite să se dea cuiva vreo mă joc cu viaţa, cu viaţa mea, care majoritatea oamenilor fug?, j
palmă din acest sfânt pământ, iar dacă va fi nevoie îl vom şi cu atât mai puţin cu moar- — Mic mi-e tare drag croco —- In totul există ceva fra - i
apăra cu preţul vieţii, pentru că aceasla-i pentru noi lecţia de (oa. A devenit o rutină ceea dilul şi iguancle. mos. Frumosul e-n tot. Bu I
iţtnrie 1 ~ ce facem noi. Ne-am obişnuit — Ge este fascinant în a- J.am văzut în reptile. - '