Page 3 - Calauza_1998_429
P. 3
S ap tam an al in d ep en d en t ai£lat in slu jb a tu tu r o r
In Ţara
I n v i t a t I n . . C Ă L Ă U Z A ” )
PENTRU PRIMA DATA IN ROMANIA
(U rm are din pas. I) nitatea românească, avem o mi-
siune foarte im portantă pentru Zarandului
— Concret, în ce constă acest a asigura funcţionarea acestor
4 lucru ? instituţii. 8
/ — în a se îngriji de funcţio. — De unde viiie ajutorul şl In zilele de 28—29 m ai a.o.
■r 'fiarei» acelor instituţii ce au ca. sprijinul ? s-au desfăşurat la Brad şi în
comuna Blăjeni. „ZILELE SCRI.
ractcr românesc, în cazul nostru — in anul 1993 s_a adoptat o ITORILOR ZARANDENI", m a
Ca urm are noi dispunem de un lege în Ungaria, cu privire la O N C L IN IC LTD
buget pe care ni-l oferă par. drepturile m inorităţilor prin nifestare ce a stat anul acesta C E N + R l/M E ijlc A L INTERNAŢIONAL
sub semnul a 150 de ani de la
iam entul, din care încercăm să a . care «ii se asigură şi unele surse Revoluţia de la 1848, având ca
sigurâm funcţionarea acelor insti. financiare pentru funcţionarea a- tem ă „Bradul — în documente
Iuţii cu caracter românesc. Dar ccstor instituţii ale noastre. A- şi m ărturii ale vremii".
din păcate, în tr.o m inoritate care poi trebuie să am intim că după
este atât de îm prăştiată şi îm . schim bările din 1989, ţara.m am ă, întâlnirea a debutat cu decer o f e r ă s o l u ţ i a p e n t r u
puţinată cum este a noastră, lu_ România a început să ia la cu narea prem iilor Festivalului Con.
erurile în această direcţie, merg noştinţă despre existenţa noas curs de creaţie „Vlaicu Bârna" disjuncţii mm
foarte greu. tră. în ain te trebuie să recu ■— ediţia a 3_a poezie şi a Con
— De ce d-le Budai ? C are ar noaştem că nu se prea vorbea cursului de creaţie literară
fi m otivele ? niciunde despre existenţa noas. „M ircea Sântim breanu" ediţia
— Unul din m otive ar fi tră. Astfel că, acum, Biblioteca
fam ilia, în speţă, fam ilia ro C entrală din Bucureşti a fost a 2 .a, proză scurtă.
Editura „CALAUZA" a sponso
m ânească. Din păcate ea a acea instituţie care ne_a trim is MflSCUUNC
stlferit d e.a lungul tim pului donaţie de carte, apoi Fundaţia rizat prem iile concursului de
tot felul de modificări. Mai C ulturală Rom ână în frunte cu proză, a cărei fericită câştigă
DANIELA
toare a fost tânăra
întâi în tim pul procesului de prietenul nostru dl Augustin Bu- PISOIU (Deva). La Concursul de
integrare apoi chiar în procesul zura. De asem enea, nc.au aju poezie, prem iul l a fost acordat INCLUSIV pentru, d ia b e tic i, c a r d ia c i si hipertensivi ■
do urbanizare. Ea a ajuns astfel tat foarte m ult pe plan cultural Iui MARCOVESCU ŞTEFAN (Ba. DAR SI PENTRU AMELIORAREA VIEŢII SEXUALE A FIECĂRUIA
îtîtrlu n ocean unguresc şi ca să şi Liga C ulturală a Rom ânilor ia Mare.
facă faţă şi să se integreze a de pretutindeni, cu preşedintele Invitaţii acestei a V lII-a ediţii, TRATAMENTUL ESTE UNIC IN LUME
trebuit să accepte tot felul de ei dl Victor Crăciun. Dar şi au fost scriitorii: MIRCEA VAI-
m odificări. Astfe! ca ea şi-a instituţii din judeţele Bihor şi DA-VOEVOD, RADU SELEJAN, NU PRESUPUNE LIMITA DE VARSTA
pierdut puterea de a păstra, în Arad, vin m ereu cu donaţii de PAULINA POPA si NICOLAE
«nod firesc, specificul românesc carte sau asigură pentru copiii NICOARA-IIORIA. SI A R E REZULTATE IMiEDIATE
şi limba. Din această cauză, ro noştri vacanţe de vară în Româ O serie de comunicări ştiinţi
lul cel mai m are în a păstra nia. Pentru ei acest lucru este fice şi întâlniri cu cititorii au CONSULTANT: prof. A. Sidi. ex-director medica])
spiritualitatea rom ânească in a. foarte im portant. Astfel că ei pot întregit cele două zile ale am in al Clinicii pentru Disfuncfii Sexuale
ceste ţinuturi I.au preluat o se veni la m are, pentru că noi nu titei m anifestări, dând sentimen
rie de inst’tuţii cu caracter ro. avem m are, sau la m unte pen tul că, deşi în Ţara Zarandului, a Universităţii din Minessota, USA
mânesc, precum ar fi şcoala, bi tru că noi nu avem munte. Ast. Camerele de aşteptare sunt private
serica, biblioteca. Aceste insti fel de facilităţi nu cunoaşteam gorunii sunt tot mai rari, există ier discreţia este garantata ____
tuţii însă, fără bani nu pot func înainte de ’89. totuşi un dram de speranţă.
ţiona, în acest sens noi, com u. (Va urm a)
MARIANA FANDARU t i m i s o a r c i . t e l . : 0 5 6 - 1 3 4 . 8 8 8
1
s Jietyia jtuianantă Bv<urcs;lt,tcl.:0 1 - 3 11. 19.29
\
\ £ate%ia 71 aţianalâ Sărbătoare cu
1: Sucutsala Judeţeană *
SCunedaata emoţii Consiliul local al municipiului 8rad|
l î
ţ Cea dc-a 127_a promoţie a Co O rganizează
s A JN U N f l S S legiului Naţional ,,DECEBAL“ din
\ s Deva a predat ştafeta celor ce
vin din urm ă. în tr.u n cadru deo m
\ Deschiderea pe data de 15 iunie 1998 a unei AGENŢII LOTO- ) sebit de sărbătoresc, după cum
l PRONOSPORT în localitatea GEOAGIU.BÂI. \ este tradiţia acestei şcoli m inu w
i Dorim m ult noroc pasionaţilor jucători la sistemele loteristice t nate.
1 şl pronosport localnici cât şi celor aflaţi la odihnă în frum oasa / P ărinţi şi copii, elevi şi pro iu vederea concesionării terenurilor pentru construcţii, situ ate i
£
în intravilanul m unicipiului Brad.
\ staţiune Geoagiu.Băi. Director ţ fesori, lacrim i şi flori, dar mai AMPLASAMENTUL NR. 1 — teren în suprafaţă de 90»
__ -i_ QA»
i\ m m ACAnsrvTiTf
v d «
î IOAN STANILA £ ales emoţii, nem ărginite emoţii mp, situa» pe strada Victoriei în vederea realizării spaţiului*
în sufletul fiecăruia, premii, pre comercial în regim P -j- 1 E. ţ
Văd cruda realitate mii de prestigiu, precum P re situat pe str. A. Iancu nr. 8, lângă bloc 32 — piaţă în vederea {■
AMPLASAMENT NR. 2 — teren în suprafaţă de 297 mp, ♦
m iul de Onoare al Colegiului,
obţinut de eleva RUDEANU M I- realizării a 18 garaje auto, 1
(Urm are din pag. 1) îm i cer scuze pentru scrisul HÂELA sau M arele prem iu Durata concesiunii va fi Pe perioada existenţei construcţiei. £
„SUMMA CUM I-AUDAE” obţi
urât, pentru greşelile de ortogra nut de elevul ARON LIVIU. Taxa m inim ă anuală este de 13 803 lei/m p pentru am p la-£
meze familie, ca apoi să semene fie şi pentru cazul în care v.am sam ent nr. I şi 8 989 lei/mp pentru am plasam ent nr. 2. £
num ai suferinţă şi chin. plictisit cu poveştea vieţii mele. „Generaţia cu m âini descătu.
G aranţia dc participare la licitaţie este legală cu redevenţa j
Z iarul „Călăuza" e singurul Sunt fericit totuşi că am avut şate“ — denum ită astfel dc dl. m inimă anuală pentru suprafaţa de teren din ofertă, f
ziar pe care pot să-m i permit, Inspector DORIN CRIŞAN — a
sâ-i cum păr. E cel m ai ieftin ziar ocazia să mă destănui cuiva. spus adio celor patru ani de Taxa de participare la licitaţie este de 53 000 lei. f
şt totodată cel mai preţios pen Vă m ulţum esc pentru înţelegere şcoală în acordurile unui cân Documentaţiile la licitaţie se pot ridica contra cost de l a ţ
tru m ine din punct de vedere şi vă doresc num ai bine şi să tec al l o r : „Ţine m inte/ Sfârşi Prim ăria m unicipiului Brad. £
ai conţinutului. nătate. tul nu-l aici". Ofertele se pot depune la sediul Prim ăriei M unicipiului»
Viaţa dc-abia începe în greul Brad până la 23. (Ifi. 1998, ora 16. *■
ei, am spune noi.
Licitaţia va avea loc în ziua de 24 06. 1998 Ia sediul P rl.
Pledoarie■■■ măriei începând cu ora 10,00.
MARIANA PANDARU
(Urm are din pag. I) prin personalităţile Bisericii ro
m âneşti din A rdeal ce d-au a_
au percutat grav în viaţa spi parţinut. cute Ia „ritualurile" dc Pe Valea Prahovei.^ îi
rituală, libertinajul m oral du în această privinţă am intim plăcea să sufere şi să producă suferinţă. Asista
când la decadenţă m orală şi că cel dintâi episcop al bisericii Bestia şi bestialitatea (III) la svârcolirile de voluptate ale fem eilor biciuite
pierderea credinţei în Dumne rom âneşti A rdelene „IOAN“ de (Urm are din pag. I) şi jubila de plăcere. Nu avea nici cea mai mică
zeu, in plan social m anifestân- loc din însem natul oraş comer urm ă de milă. Aşa a devenit regina C artierului
du-se prin opresiune, abolire de cial genovez din Crimeea, CAFFA sa este coaptă pentru iniţiere, a oferit-o Diavolului, de Sud din Ploieşti. Nu pentru bani ci pentru plă
drepturi, exploatarea om ului de şi-a aşezat reşedinţa în Hune dar deşi versat în ale satanism ului, nu şt,a în ceri perverse. Duţu care între tim p intrase in
către stat, abuzuri de putere, doara în anul 1456, pe atunci chipuit cu câtă plăcere avea să se complacă ea tr-o reţea de hoţi dc automobile, n -a m ai su
corupţie. localitatea fiind 3bia un sat orgiilor sado_masochiste. Oana s-a îndepărtat de portat să fie înşelat.
tn acest context pe făgaşul orăşel. el; a avut legături cu bărbaţii şi femeile cunos (Va urma)
transform ărilor de astazi. Bi Deci Hunedoara, a fost cea
sericii noastre Ortodoxe, insti dintâi reşedinţă vlădicească, eon.
tuţie fundam entală pentru afir sem nată de istorie în Ardeal. dezbaterii legii de funcţionare a SPP) şi nici e-
m area identităţii neam ului. îi De aici veghea Episcopul IOAN A F A C E R E A Ţ IG A R E T A vcntuala ripostă a unor revoluţionari la recentele
revine un rol responsabil în de CAFFA, ca oile sale ortodocse propuneri ale arm atei de am nistiere a cadrelor
ridicarea autorităţii spirituale şi să nu fie răpite de „lupul ro (Urm are din pag. 1) m ilitare care au tras în decem brie 1989.
lim pezire m orală a societăţii, în m an". Totuşi, atacurile virulente ale opoziţiei Ia a-
as tem erea cuvântului lui H ris- La H unedoara scaunul proto- clin proiectare, a existat (şl s-a păstrat), intenţia dresa unor consilieri prezidenţiali (M arian D. şl
tos în sufletul sem enilor, pen popesc a fost vechi, la 1634 fiind unor zboruri cam uflate (de prim ire şi livrare), în Gonstantinescu D.) şi a Fundaţiei Române pentru
tru reîntoarcerea la o viaţă de în tărit protopop ai Hunedoarei paralel cu zborurile legale. Democraţie, denotă că miza este Preşedinţia.
adevăr, dreptate şi virtute creş ,,LANAS" de către M itropolitul 4. Afacerile de contrabandă sunt com andate şi 6. In mod sigur, in avion s-au încărcat arm e
tină. Sava Brancovici, după cum a . organizate de la vârful structurilor m enţionate (cu întrucât cele 3000 baxuri ASSOS au costat 400
A nim aţi de dorinţa de resta testă docum entele vremii. acordul tacit al unor politicieni sau dem nitari do mii dolari iar Chiaţă şi Janal au achitat doar
urare a ceea ce a fost Biserica în docum entarea existenţei stat), iar în caz de eşec, cad doar verigile de la 200 mii dolari, adică jum ătate din ţigări s-au a .
O rtodoxă în istoria plaiurilor acestui protopopiat, arătăm că, baza sistem ului (în cazul nostru comandorul Su- chilat în sistem barter, cu arme. în plus, Popescu
Hunedorene, eu sfiiciune duhov deasupra uşii bisericii monum ent ciu şi col. Truţulescu). Tocmai de aceea iniţial a răm as la avion 3 ore după descărcare.
nicească Vă supunem spre a- istoric din H unedoara se poate Truţulescu a fost făcut „scăpat", pentru a putea 7. Afacerile ŢIGARETA I şi II, ca şi celelalte
probare reînfiinţarea protopo citi şi astăzi in scrip ţia: Intem e- negocia preţul tăcerii şi asum area răspunderii. descoperite între timp. dem onstrează că. în Ro
piatului Ortodox Rom ân H u datu.sau această sfântă şi dum 5. D econspirarea afacerii Otopeni (printr-un mânia, s-a practicat şi se continuă, contrabanda
nedoara, având în vedere u r nezeiască biserică p re hram ul fax anonim aruncat presei), a fost făcută de oa şi corupţia la nivel înalt, iar astfel de afaceri vor
m ătoarele : Sfântului Nicolae în 1634 cu m eni ai vechii puteri aflaţi în posturi cheie (care putea fi contracarate şl eradicate doar atunci când
O raşul de reşedinţă al Htt- cunosc şi au folosit reţelele de contrabandă şi vom fi capabili să definim ţigările, ţigări şi ar
niazilor, H unedoara, deţine un osteneala şi îm preună cu toată mecanism ele lor), în scopul com prom iterii pre mele, arm e iar livrarea-prtm irea oricăror produse
Ioc im portant in Istoria naţio cheltuiala a protopopului IANAS şedintelui Gonstantinescu, după reuşita debarcării se va face în regim norm al, nu special, cu trans
nală, atât prin m arile persona şl STATIE ginere-său. guvernului Giorbea. Nu este exclusă nici lupta porturi normale, nu speciale, prin locuri norm ale,
lităţi ala vieţii politice cât $£ (Va .urma) . dintre SRI şl SPP (momentul ales fiind în toiul nu camuflate.
