Page 3 - Calauza_1998_430
P. 3
$ăptăniânal independeîit a£lat in sKijba tuturor oam enilor
INVITAT LA „CALAUZA" a ei m
PENTRU PRIMA DATĂ IN ROMANIA (Urmare din 032- li 55
După mai bine de cinci ani (Urmare din pag. 1)
de Ia acele momente, partidul
este astăzi o structură consoli. se fae, de accidentele de muncă şi îm bolnăvirile profesionale, ce se
înm ulţesc pe zi ce trccc • avem îndoieli asupra bunei credinţe a
dată şi în plină dezvoltare. Dacă
la alegerile locale din 199G a- celor ce sunt puşi să aplice restructurarea • suntem corn inşi că
veara o cuprindere teritorială cu guvernanţii se joacă „de-a trece timpul" « nir putem să lăsăm ra
oam enii sa.şj ghicească viitorul din presă • nu mai dorim să ju
puţin peste fio la sută, astăzi
acest procent sc apropie de 90 cam tenis cu guvernanţii • E m izerabilă metoda asta de lucru. Nu
la sulă. Rezultatul se datorează o putem lua mereu de la capăt eu fiecare nou m inistru instalat.
evoluţiei generale a Partidului A lături de mineri s-au aflat şi siderurgiştii prin reprezentantirl
Democrat şi în egală m ăsură în lor dl PETRU VAIDOŞ, pentru a arăta că nici siderurgia nu este
schim barea de prestaţie a ale deparje de această situaţie. El şi-a exprim at m âhnirea că, parlam en
şilor noştri. Electoratul îi per. tarii, deşi au fost anunţaţi, iu? au venit să fie alături do protestatari.
o f e r â s o l u ţ i a p e n t r u cepe Ca aparţinând unui grup „Avem inform aţii că există persoane în m inister şi guvern care vor
politic, grup conturat înainte de să fie blocată acţiunea de restructurare, pentru ca ea să fie făcută
IHSfUNCTU SCXUAIC a început să devină un punct de sprijiniţi".
după ivn program al I’Ml. Dar noi suntem în curs de a face un
alegeri, confirm at după şi care
program de revendicări, comun cu minerii, pentru eă ştim că sun
tem un judeţ ce nu este iubit de putere şi de aceea nu suntem
polarizare a vieţii politice şi a
interesului public.
— Ce îşi are propus po agenda în încheiere s-a luat hotărârea ca primul m inistru RADU VA-
de lucru preşedintele Consiliului SILE şi m inistrul industriilor RADU UEKCEANU, să fie invitaţi
i < de Coordonare Judeţeană al P.D.? pentru discuţii, la faţa locului, pentru că „m inerii nu mai au răb
dare".
i ; M A S C U U N C — Răspunsul se regăseşte în
i , urm ătoarele direcţii : organizare,
INCLUSIV PENTRU DIABETICI. CARDIACI SI HIPERTENSIVI im agine resurse, colaborare, auto.
ritate.
DAR SI PENTRU AMELIORAREA VIEŢII SEXUALE A FIECĂRUIA — Tuteţl concretiza ? L iceu l T eoretic ,,T R A IA N “ D ev a
— Desigur, P rintre altele e
i vorba de aplicarea unui program Str. Titu Maiorescu, Nr. 30, Telefon: 220975
t r a t a m e n t u l este u n ic in lu m e de dezvoltare a organizaţiilor A N U N Ţ Ă i
NU PRESUPUNE LIMITA DE VARSTA m unicipale, orăşeneşti şl comit- Planul de şcolarizare pentru 1990-1999
st A re r ezu ltate im e d ia te nale odată cu acţiunea do creare PROFIL REAL
în teritoriu,
de noi organizaţii
până la acoperirea întregului ju . 1. MATEMATICA — TIZICA (opţional INFORMATICĂ —
i CONSULTANT, prof A. Sidi ex-airecîor m edical deţ, _ crearea unei evidenţe a 25 locuri.
2. MATEMATICA — FIZICĂ (bilingv
a! Clinicii pentru Disfunctii Sexuale specialiştilor partidului, pe pro. 23 locuri. Limba engleză) —
file de activitate, prin dezvol-
I a Universităţii din Minessota. USA tarea actualei bazo de date, în .1. CHIMIE — BIOLOGIE — 25 locuri.
Camerele de aşteptare suni pr-.ole vederea prom ovării lor în diferi, PROFIL UMAN
1. FILOLOGIE — 25 locuri
tele structuri ale adm inistraţiei
iar discreta este garantata locale, judeţene sau centrale, în . 2. LIMBI STRĂINE (clasă bilingvă)
fiinţarea de sedii de partid în — Limba franceză — 12 locuri
toate localităţile mai m ari şi — Lirr.ba engleză — 13 locuri
dotarea lor cu m inimă logistică. Pentru elevii care doresc să dea examen la clasele bilingve,
(Va urma) înscrierea sc face până Ia data de 23 iunie inclusiv.
P led oarie p en tru reîn fiin ţa rea
S. C. „TRANSILVANIA PRESS" S. R. L.
HUNEDOARA P roto p op iatu lu i O rtodox la H u n ed oara
Configuraţia geografică accidentală a regiunii
(Urmare din nr. 439)
Dezvoltarea m asivă economică a Hunedoarei
UNIC DISTRIBUITOR AL PRODUSELOR care în decursul vrem ii a devenit unul din cele noastre, la care au fost adaptate şi mijloacele
practice de transport, a fost unul din elementele
„ EXCELENT“ BUCUREŞTI i m ai m ari centre ale m etalurgici rom âneşti, a care au stat la baza Înfiinţării N otariatului de
Va oferă o bogată gamă de dulciuri, ciocolată im pulsionat o creştere deosebită a populaţiei care Stat şi Judecătoriei Hunedoara, a căror activitate
încorporează oraşele Călan şi Haţeg precum şi co
de la cca. 5 000 de suflete — cât num ăra în anul
şi alte produse zaharoase, la «I 1940 — astăzi prezintă în lum ina ultim ului re. m unele de pe Valea Streiului şi de dincolo de
PREŢ DE PRODUCĂTOR censăm ânt din 1992 o populaţie de 81 190 locuitori Haţeg, astfel că populaţia acestor zone aparţine
Comenzi la Depozitul firmei din Hunedoara, i din care 69 831 sunt ortodocşi, în procente 85 la adm inistrativ m unicipiului Hunedoara. în tim p ce
organizarea bisericească s-a centralizat la Deva şi
sută. m ajoră întregului efectiv de suflete cât nu
| str. P. Cerna, nr. 18 sau la tel. 054/714887. i m ăra vechiul protopopiat Hunedoara, în anul des. Haţeg.
fiinţării acestuia respectiv 1908, când sistem ul po Până în anul desfiinţării protopopiatului H u
litic din ţara noastră a recurs la centralizarea ex nedoara. respectiv 1903, un num ăr de 27 de parohii
cesivă şi a organizării bisericeşti. în intenţia dc ce aparţineau acesteia au fost înglobate în proto
■produsele „excelent" bucureşti la DEVA! exercitare a unui control de supraveghere, diree- popiatele Deva şi Haţeg, iar sistem ul de organizare
tivare şi am estec direct în trăirea noastră spiri adm inistrativă a m unicipiului, care cuprinde o-
| Le găsiţi la Depozitul tuală. raşul Călan cu satele subordonate şi centrele m i.
Procesul de descentralizare, paralel cu descen
din str. HOREA, NR. 30 ŞI CLOŞCA} NR. 1. tralizarea economică im pune şi descentralizarea niei'e Ghclar-Tcliuc. ar justifica trecerea în cadrul
I Căutaţi-ne urgent pentru ceva dulce, ieftin şi J organizării bisericeşti, în înfiinţarea protopopia protopopiatului propus a încă cca. 20 parohii, fără
tului Hunedoara, pledând nu num ai num ărul m a. a prejudicia existenţa protopopiatelor Deva —
| de calitate ! I siv de credincioşi ortodocşi existenţi astfel cum am Haţeg cărora le-ar răm âne un num ăr corespunză
arătat m ai sus, ci şi faptul că oraşul H unedoara, oraş tor de parohii în continuare.
m unicipiu, este în aşa fel aşezat, încât spre ei Biserica, în decursul istoriei s-a adaptat şi In
gravitează toată zona pădurenilor. Poiana Ruscăi, tegrat sistem ului adm inistrativ teritorial al sta
ÎN ATENŢIA ABSOLVENŢILOR DE LICEU precum şi comunele şi satele de pe Valea Cernii, tului, situaţie de care rugăm a se ţine seam a şi în
Valea Streiului sau chiar a M ureşului. prezent. (Va urm a)
O NO U A PR O FE SIE : IN STITU TO R I?
I
tu virtutea m ăsurilor luate de M inisterul Educaţiei N aţionale I
de a asigura învăţătorilor o pregătire universitară. Ia Univers!- f I N V I T A Ţ I E ( IN ATENŢIA ABSOLVENŢILOR DE LICEU
tatea B anatului «lin Tim işoara funcţionează Colegiul U niversitar *
, Pedagogic cu o durată de trei ani, autorizat de C.N.E.AJl., c a re ! Sâmbătă 13 iunie 1098, ora 10, j POSIBILITĂŢI MULTIPLE DE PLASARE J
pregăteşte institutor] cu dreptul de a preda şi lim ba engleză în ţ Ia Casa de Cultură Hunedoara, \
învăţăm ântul prcuniversîtar, I va avea loc lansarea cărţii ,,RE Asemenea posibilităţi vă oferă Facultatea de Sociologie din .
Exam enul de adm itere constă dintr-o probă dc aptitudini f cadru) U niversităţii Banatului cu celo două secţii ale s a le : SO- \
m uzicale (elim inatorie), urm ată de două probe scrise la lim ba î LIG IA IN PERSPECTIVA V II. CIOLOGIE ŞI PSIHOLOGIE care asigură viitorilor absolvenţi ţ
i rom ână (gram atică) şi lim ba engleză. A TORULUI" de prof. Victor /soc. ocuparea unor posturi în învăţăm ânt, de consultanţi de speciali s
Detalii cu privire la data şi locui susţinerii probelor de ad . | Vă invităm, să participaţi. ţaţe, analişti sociali ş.a.
m itere se pot afla în pliantele şl afişele pe care le vom difuza, î Prezentarea va fi făcută de I Exam enul de adm itere va consla din două probe Ia alegere: ţ
Ia vrem e, precum şi la secretariatul colegiului. Ia telefoanele: | preot Ioan Coţa. ? sociologie, psihologic, filosofic, algebră, biologie, ţ
162032, 162069 şi 184797. DECANATUL FACULTĂŢII f J Detalii cu privire la data şi locul susţinerii probelor de ad . t
*tA*ttlttA*»*t**R*t*»*t*tt**t**tf T m itere se vor putea afla din pliantele şi afişele pe care le vom /
l difuza la vreme, precum şi la secretariatul facultăţii, la tclcfoa. ţ
D l M a tei îl s fă tu ie şte p e d l p rofesor VICTO R ISAC J nele; 162032, 162069, 181797, int. 14. I
| DECANATUL rACUI-TĂŢII ţ
să în v e ţ e lim b a ţig ă n e a sc ă ş i să joace »,H ARALIPU“
(U rm are din pag. I) Oameni de ştiinţă şi cultură, ei căldură sufletească. Portul lor
doctori, savanţi, artişti, ingineri, naţional ţigănesc este un act de
« rru s in lagăr, cu co eraţi de m uzicanţi, instrum entişti, forjori, m orală şi de stimă. Au legea cor
vină că aţi fost ţigan? V iaţa a chiar şi geambaş], jurişti, scrii tului şi justiţia lor. Dacă aţi fi
dovedit de m ilenii că cel care a- tori. trecut prin viaţa lor de bine şi
supreşte pe alţii nu este liber. Domnule profesor, căutaţi să de rău, de bucurie, de necazuri,
Domnule profesor de-a lungul vă petrecuţi un sejur de vacanţă acum nu mai gândeaţi ia exter
Istoriei neam ului nostru ţigani] într-un sat ţigănesc. Să faceţi m inarea ţiganilor şi trim iterea
din Rom ânia şi-au adus contri orice de a vă apropia de ţigani, lor în lagăr.
b u ţia din plin la lupta pentru de m ediul lor de viaţă. Dacă e- Vă întreb în ce ţară mai au
ap ărarea gliei româneşti,_ prin raţi num it profesor în satul lor, valoare ideile şi propunerile dum
apărarea cu arm a în m ână au sau medic um an, conform ju ră. neavoastră şovine, antisem ite, ra
u d at cu sânge păm ântul rom â m ântului lui Esculap, nu aveaţi siale şi fasciste, depăşiţi chiar
nesc şi au activat din plin la dreptul de a-i ocoli. Aţi fi dus pe Ilitler şi pe Botha.
apărarea etniei şi naţiei române. O activitate de creştere demo Aţi fi de acord oare să vă ju
6 -au ridicat de-a lungul tim grafică a naţiei acestui neam. dece justiţia ţigănească pentru
pului oam eni de etnie rom ă (ţi Poate învăţaţi să jucaţi dansul ideea dum neavoastră de discri.
gănească) luptători paşoptişti, au „H aralipu" — dansul lor stră m inare şi de distrugere a aces
lu p tat pentru independenţă,^pen bun de şatră. V -aţi fi îndrăgos tei etnii? Dacă da, atunci vă rog Tciril unic în toată ţara 3 450 lei/30 secunde. Acest număr 3
tru unirea tuturor rom ânilor tit de o ţigancă frum oasă şi să-m i răspundeţi prin interm ediul poate fi apelat numai de la telefoane conectate Q
& itr.o ţară liberă şi înfloritoare. a-ţl fi gustat din ferm ecătoarea acestui ziar. la centrale digitale. Primele 20 secunde netaxabile.
