Page 2 - Calauza_1998_431
P. 2
" --------------- ---------------------- -------------------- ----------------- — ....* ..........•" ■i," " " *'..... i , ' V i,.»...'
S ăptăm ân al in d ep en d en t a fla t în slu jb a tu tu r o r o a m e n ilo r V.;’
i __ ____ _ ^ <
'Ultima naapte
MARTORI
„BĂIEŢII" GENERALULUI—LA ÎNĂLŢIME cu £usian,
în primul meci la COUPE DU devenit parcă un adevărat „ring". spune, Ilugi simţind durerea in Trecuseră câţiva ani. Prin gând, ti rătăcea acel mişcătdf
MONDE '98, naţionala României Cât despre raportul şuturilor urma accidentării în minutul 25, fior. Acea fericire, care o făcea să râdă nebuneşte. Se oedeWu
a obţinut o meritată şi superbă spre poartă în primele 45 de jucând aproape într-un picior. acolo în mijlocul ierbii. Sub cerul cotropit de stele, sub limpe- 4
victorie, „îngenunchind" cu sco minute au fost favorabile fără Cât despre defensiva română, zimea liniştită a lunii. Timpul, părea o imensă oglindă. In cam t
ll revedea pe Lusian. Barba- J
rul de 1—0 (1—0) puternica şi comentarii, fotbaliştilor români. putem spune că, a rezistat eroie, putea privi, din când in când.
ambiţioasa reprezentativă a Co fiind dirijată cu calm şi opti tul ce ii trezise acele izbucniri amoroase. Cel ce părea că n u l
lumbiei. mism de către „baciul" Gică se mai poate deslipi de ea. Lusian, i.a cuprins ca nimeni altul 1
Echipa „băieţilor" generalului PE CÂŢIVA Popescu. umerii. I.a mângâiat. Degetele parcă pluteau peste pielea fier- I
lordănescu a „deslânat" şi Aşadar, pe stadionul GERLAND binte. Revărsată intr-un tremur uşor. Cel al plăcerii. Ce ve~ 1
perforat defensiva adversă, în QUAD&ATI din Lyon, sub privirile a peste nea dinăuntrul sufletului. Se cunoscuseră doar cu două seri in i
scriind golul victoriei in secun 44 000 de spectatori, mulţi dintre urmă. El, parcă purta pe buze acel aer al aşteptării. Al in- <
dele de prelungiri ale primei ei români, printre care şi pre tâlnirii dorite. Atunci, in acea noapte, a putut să-i citească J
reprize, semnatarul acestuia fiind şedintele ţării. Emil Constanţi, iii ochi fosforescenţa iubirii. Crezuse că acea strălucire nu o ţ
super-cobra — ADRIAN TLIE. In această întâlnire, ne-au în. nescu, echipa României a e- să dispară vreodată. Că nu vor renunţa. Vor pluti peste iarba 1
Am observat un senzaţional lob, cântai driblingurile lui Iiie, oca voluat în următoarea alcătuire i înrourată o nopţii. Până dincolo de zorii dimineţii. Când se J
după o inteligentă deviere a ba ziile create şi ratate de Mol. Stelea — Dan Pctrescu, Ciubo. vor face văzuţi. Când vor intra în atmosfera zilei. Poate o~ ţ
lonului de către Hagi pi ne-am dovan, schimburile de . direcţie tariu, Gică Popescu, Filipescu, bosiţi de atingerile nopţii. De frumuseţea dragostei, prin care 4
bucurat cu totii. strigând VIC. a mingii realizate de Dorinei, Dorinei Munteanu, Hagi (Mari- îşi făcuseră loc. Ce linişte apăsătoare curgea de jur împrejur. De j
TOR1E! etc., etc. nescu), Gâlcă, Gabi Popescu odată se auzi strigând: „Lusian unde eşti? De ce nu-mi atingi »
Echipa României, în prima In ultima parte a întâlnirii, (Stângă), Adrian Ilie, Moldovan umerii? De ce te ascunzi de mine?". Din când in când, apărea l
parte a intâlnirii şi-a plimbat formaţia antrenată de lordă (Nicu'iescu). în preajmă silueta acelui bărbat. H putea admira ochii ascunşi i
sprâncene stufoase. „Haide vino aici .lângă mine I ?
între acele
cu tact adversarul prin toate nescu, n_a mai reuşit acelaşi A consemnat Ascutăm.mi vocea. Este doar a mea. Aceea care te~a îndemnat |
colţurile dreptunghiului verde — pressing, asfixiant am putea IO AN V’LAD să mă iubeşti. Să-mi simţi fiorul şi zvâcnetul trupului. Palpi- t
tant şi arzător. Lusian vino şi plimbă-ţi buzele peste pornirea mea 7
uriaşă. Aşa cum a fost în acela nopţi. Pe aceiaşi, iarbă, care 1
I N V I T A Ţ I E Concursul nostru creştea în urma noastră", fi murmura mereu numele. Se in- 4
100 dolari U SA (V ) treba: „cei. cu tine, Lusian ? Da ce nu te. arăţi? De ce nu vii? I
în ziua de 25 iunie a.c., ora 16, la librăria „Gheorghc Lazăr" Dragul meu, nu te speria. îţi voi săruta palmele. Şi degetele J
va avea loc prezentarea cărţii „TĂCEREA CA O FLACARA", a care pluteau peste umeri. Peste pielea fierbinte". Cum Lusian ţ
poetului IO AN BARB, Volumul este apărut la editura „CALAUZA' , ŢIGARETA II nu-i răspundea, se vedea cum îşi cuprinde în palme capul. Cum |
în eleganta colecţie „CĂRŢILE ALBE". Vă invităm să parti se întristează şi in priviri îi apare acea ceaţă grea. Greu de în- J
lăturat. Şi mai ales
de suportat. Nişte lacrimi mari ii aco- J
cipaţi ! DIALOG PE „OTOPEN1 pereau ochii. Ii alunecau pesta obrajii bronzaţi. încă tineri, 5
MI U T AR" Doamne, cum a fost acea noapte. Dureroasă. El, Lusian o
— Plutonier, dă-mi un cartuş simţit acea arsură. .4 fost retezat, ca firul de iarbă. Strigă
— Să trăiţi, vi.l dau acuş tul său, l-a făcut pc ccl care venise în urma lor să fugă, ,
A fost ttl- ţ
.4 rămas doar coasa cu care îl secerase pa Lusian.
Dl ION BUDAI, Aşteptaţi doar un moment tima noapte. MIRON ŢIG |
De ,,Malboro" sau de ,JCent” ?
PREŞEDINTELE AUTOGUVERNĂRII PE ŢARA TUN CALIBRU 13 MILIARDE
Iar au tras băieţii un „TUN"
A ROMANILOR DIN UNGARIA (II) Cu zerouri multe-n coadă RĂSPUNSURILE CORECTE PENTRU PREMIUL’
-— Dacă ar fi să transmiteţi un Din păcate, realitaiea este că Sigur nimeni n-o să cadă DE FIDELITATE „CĂLĂUZA" DE PE LUNA MAI
mesaj românilor din ţară, ce unii copii ai noştri nu ştiu sau In ţara lui VODĂ-TUTUN !
le.aţi spune ? vorbesc foarte prost româneşte. LUPUL PĂRU-ŞI SCHIMBA. Nr. 425 : 1. 100 dolari USA ; 2. „O istorie obiectivă a mişcării j
Rămânând la ideea mea, deci, Ei işi vorbesc limba doar in legionare", „Lacrima de ambră", „Intre iarnă şi somn", „Scris©».. -
să nu fim judecaţi şi condamnaţi cadrul unor ocazii extraşcolare Bine cred c.o să le fie re pentru alt tărâm1'.
foarte uşor. Ar trebui să se ia sau in familie (dacă o mai fac Şi acolo-n puşcărie Nr. 426 : 1. La latitudinea cititorului; 2. La latitudinea 'Ci
la cunoştinţă că noi trăim acolo şi acolo !!). Condiţiile sunt de Or să facă.ntre gealaţi titorului.
unde trăim şi suntem in me aşa natură şi noi ne putem păs. Contrabandă cu....... CARP AŢI" Nr. 427 : I. Rencl : 2. La latitudinea cititorului.
diul in care suntem $i cu toate tra firea noastră de a fi ro N. 428 : 1. La latitudinea cititorului: 2. La latitudinea ci
astea noi încă vorbim româneş mâni doar in acest fel. Cât VIC. VIRGIL titorului.
te chiar dacă uneori se mai stre. nc-o putem încă păstra!
coară nuanţe străine in vorbă, — Ce stare sufletească aveţi,
şi să nu se uite că avem lipsă dle Ion Budai rând veniţi în
de cultură românească. Spun a. România ? „Nicolae Ceauşescu a fost mai slab ca,
ceste lucruri pentru că mi se — Eu, în România am senti
pare că uneori suntem prea u. mentul că sunt acasă peste tot.
şor judecaţi şi condamnaţi de Ain cutreierat eu ani în urmă Elena, dar mai puternic decât U.R.S.SJ
fraţii noştri din ţară. Noi nu toate mănăstirile din Moldova, Poate sentinţa va fi aceeaşi,
trăim undeva în Bărăgan sau am fost anual la mare, mă duc (Urmare din pag. f) rajos şi laş, folosind minciuna poate fi mai grav acuzai, dar
tactică şi adevărul strategie. Pro
undeva în Moldova, unde este la munte... Dar mulţi dintre co. blemă a Marilor Puteri — EI-, şi cu siguranţă i se vc? recu
foarte uşor să rămâi român. De legii cu care sunt acum aici n-au cât U.R.S.S., dovedindu-se in ZIDUL BERLINULUI. noaşte şi meritele, iar ADEVĂ
aceea cred că ar trebui să fim mai fost pe aceste meleaguri momentele de cumpănă un ade Numai judecat aşa cum a fost RUL ne va scuti de repetarea
Iubitor de
vărat geniu politic.
primiţi şi ajutaţi cu încredere, şi sunt surprinşi de frumuseţea Ouate fi stabilit gradul său de aceloraşi (greşeli) erori, poate
pentru că nu avem noi nici o lor. Eu unul, de câte ori vin libertate socială teoretică şi ad vinovăţie. De aceea consider vom afla in sfârşit de ©e a
vină că istoria a trasat graniţa în România, mă simt ca un a- versar al libertăţii individuale necesar introducerea recursului trebuit sa moară atât de repe
Artizan al unor pro,
practice.
acolo unde a trasat-o. De aceea mulator cu bateriile descărcate în procesul lui NICOLAE CEAU de, poate vom afla :o sO' în
cred că ar merita să se jert şi atunci mi le încarc aici, de iecte fabuloase şi a unor erori ŞESCU. tâmplă eu noi !
fească pentru noi ceva pentru că spirit românesc. fabuloase. Milos şi trufaş, cu
în zonele acelea se militează
in continuare pentru cultura. A consemnat
Credinţa şi limba românească. MARIANA p â n d a r u 0 necuvenită ofensă adusă profesorului losif Constantin Drăgan
(Urmare din pag. t) tate. Dovadă toate manifestă autentice mârşavii, profesorul şl
patriotul Tosif Constantin Dră
EDITORIAL ÎNTORS mare importantă, gen Academia rile şl acţiunile ştiinţifice sus gan, în loc de a fi onorat pen
ţinute de I.G. Drăgan, ce_au a-
de Cibernetică. Ştefan Odobleja ilăpustit rivali ai regimului tru nenumăratele şi reeimescow
(Urmare din pag. I) şi atâtea altele, neavând nimic ceauşist, autentici rezistenţi. A- telo sale demersuri de ordin spL !
comun cu Alex Ungur şi Geor- cum ridică în Lugoj un palat ritual, se încearcă a fi contestat,-
doar cum îşi realizează „sarcinile de plan" directorii de case de universitar, ce va fi cel mai este realmente şi calomniat In
cultură şi cămine culturale, cine a mai fosţ introdus in spaţiu la ge Pruteanu în disputa lor po dotat şi elevat foi' de afirmare baza unor detestabile 'pretexte.
Casa de Cultură Brad şi nu mai poate fi scos din spaţiu etc. litică din cadrul P.N.Ţ.C.D. universitară, cu care să ne mân Fură îndoială, viitorul va a»
Erau în _ comisia aceea de cultură numai oameni pe care nu-i Prof. I. Constantin Drăgan a drim Ţara şi Neamul Româ duce la lumină adevărul pri
cunosc „activând cu ceva" pe tărâm cultural, n-au scris o carte, avut convorbiri impuse cu N. nesc peste veacuri. vind personalitatea ştiinţific» şi
n-au îngrijit o ediţie, n.au scris un articol despre Eminescu, Ceauşescu, dar NU I-A FOST Regretabil şi dureros, răci da opera cultumlogicâ a jxrei.
nişte oameni poate binevoitori, dar din păcate eu totul în afara PRIETEN, rămânând in rivali torită unor diversiuni politice. losif Constantin Drăgan.
culturii. Sunt convins că nu ştiu nici măcar că la Deva apare
una dintre cele mai importante reviste de cultură — „ARDEA.
LUL LITERAR Şl ARTISTIC" —, că editura „CÂLÂUZA" a — Bine. Foarte bine. Dânsul
tipărit numai în acest an 7 cărţi — poezie, proză, istorie. Ce ••sie un om ce dovedeşte rinste,
puteam să le mai spun eu acestor oameni despre faptul că in f In v ita t la „ C Ă L Ă U Z U ’ ^ echilibru şi multă putei'ş de
portofoliul editurii noastre se află cartea dedicată vieţii lui Aurel convingere. ÎI apreciez şî sti
Vlad, personalitate marcantă a judeţului, Transilvaniei şi Romă. mez.
niei, fost ministru, unul dintre părinţii Unirii din 1918, sau car (Urinare din pag. 1) — Are P.N.L. un electorat — Gât despre alegeri unti-Jjţ,
tea prof. Victor Isac, „O VIAŢA ISTORICA A SECOLULUI XX" puternic ? pate — despre care se tot vor
şi că poate ar fi bine să fie finanţate de la buget aceste Iu. spor de valoare locuinţei, prin — P.N.L. simte nevoia unei beşte —, puteti să ne spuneţi
crări. Să se rupă ceva bani de la grandioasele serbări aşa.zis îmbunătăţirile efectuate cu a. adeziuni mult mai mari a clcc. ceva ?
folclorice, urmate de chefuri a Ia străbunii noştri daci. pe vremea cordul proprietarului şi autori loialului pentru a-şi evalua po — Acestea nu folosesc nimă
când le-a stârpit regele viţa de vie şi să se finanţeze nişte pagini zaţii legale. ziţia în C.D.lt. şi a deveni un nui, decât poate forţelor oştire-
de istorie a Transilvaniei şi a României. Domnul preşedinte al Co — Domnule ministru, sunteţi parlid dominant penh'ti mileniul misie, o nouă criză politica £tt
misiei, cică, ar fi de Ia ţărănişti şi că ar fi un profesor onora, şi prim-vicepreşedinte al P.N.L,, următor. putea să apară numai dacă nu
bil şi inspector general adjunct şcolar. Toată stima. Dar ca mem. Vorbiţi-ne ceva despre „ofensi — Cum vedeţi alianţa din sc va respecta angajamentul pa
bru al comisiei nu trebuia să amestece treburile căminelor cultu va liberală". U.D.R. ? lide al celor din Convenţie. Nu
rale cu oamenii din cultura scrisă. Oricirm, colegii mei zia — Pe scurl, vreau să punctez — Ca şi poziţie personala — prevăd asemenea alegeri.
riştii au plecat toti de la faimoasa întâlnire. Am plecat şi noi faptul că, în toamnă, dorim sq care va fi prezentată dezbaterii - Şi o ultirfiă întrebare.
trişti dar lămuriţi ce înseamnă o comisie de cultură etc., a avem definitivată linia politică C.N. al P.N.L. din toamnă, eon. Despre discursul lui Victor Cior-
Consiliului Judeţean. Chiar şi comuniştii dădeau o mai mare a partidului, să luăm decizii pc sider că C.U.R. trebuie să de bea la Simpozionul „P.N.Ţ.C.D
atenţie culturii scrise. îl felicit pe dl preşedinte Barbu, pentru ce care să le punem în faţa par. vină o formaţiune politică de in pragul mileniului trei", pu
comisie de cultură are la Consiliul Judeţean f In asemenea con. tenorilor de coaliţie. P.N.L. tre centru dreapta, centrală pe teţi (ace un scurt comerAariu?
diţii — chiar că nu văd rostul şi rolul unor asemenea comisii, in buie să aibă o puternică for P.N.L. şi P.N.Ţ.C.D. — Personal nu cred că a Sosi
afara culturii, care să coordoneze cultura.- Rog să li_ se taie ţă doctrinară, aceasta pentru a.şi — Cum vă înţelegeţi cu pre binevenit, deoarece coaliţia tre
(|idcmnizaţia de şedinţă domnilor consilieri, pentru că întâlnirea putea impune punctul de vedere şedintele P.N.L,., dl Mircea lo- buie întărită şi nu erodat»
pe scena politică a ţării. neseu.Quintus ? tensiuni interne. , .
