Page 2 - Calauza_1998_432
P. 2
Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor!
SPO R T • SPO R T • SPO R T • SPO R T • SPO R T • SPO R T • SPO R T • SPO R T
D U P Ă O T O R N A D Ă CUM N U S-A M A I V Ă ZU T
il M A B I O R l J
Victoria fotbaliştilor români, a umplut străzile Devei de oameni c m z L f i t c
O explozie de exuberanţă şi şi m anifestanţi, optim işti şl şi noi alături de toţi cei care A u fost seri in care am uitat de necazuri. A u fost seri fm
bucurie a însoţit victoria fot cârtitori, tineri şi bătrâni, m ân ne-au fost părtaşi la această care am sim ţit parfum ul adânc al teiului înflorit. A u fost acele
baliştilor tricolori în faţa re dri că aparţin aceluiaşi popor sărbătoare, m ult succes trico- seri. Aşa a fost şi Seara 'de Sânziene. Sau Noaptea de Sânztvr
prezentanţilor „perfidului Al- • „Nici m ăcar la Revoluţie nu lorilor în drum ul spre m area ne. Sem n de trecere. A l deschiderii înaltei porţi a verU. Ai'
bion". m ult titraţii jucători en s-au adunat atâţia oam eni", a- finală 1 solstiţiului. Pe seama acestei nopţi, în vreme, s-au ţesut
glezi • O adevărată tornadă, vea să rem arce un participant DANIEL MAR1Ş multe poveşti. Peste toate a curs apa curată din stele. Rouă
care a m ăturat străzile Devei, • Lt col. Sichet Glieorghe. şeful tainică aşezată pe firul de iarbă. A l firului verde ce poartă d i.
a prevestit parcă această izbân Brigăzii de ordine publică a FO TB A L PE P Â IN E m ensiuni de vrajă. Se vorbeşte de acea floare de sânziene, care,
dă • Miile de suporteri deveni I.P.J. Hunedoara, se afla în ar putea să arate în vis fetei, cine va fi fericitul ci soţ. Fie
ai tricolorilor, cu mic şi m are mijlocul convoiului de pe b-dul Şi in localitatea Ilia se m ă la noi in Ardeal, fie în M untenia, sau in Oltenia, obiceiurile
au um plut străzile Devei, dând Decebal, în mulţime... • „A- nâncă fotbal pe pâine. Mai ales îşi urmează drumul. Nu se pierd, ci se leagă ca un fir subţi.
un spectacol Impresionant. şteptăm un ciclon înaintea rae. acum in febra cam pionatului re al aerului de vară. Aduc în sufletul celor m ulţi, acea lim pe
Cu tobe şi trom pete, înfăşu ciului de vineri cu reprezenta mondial. Gu toate că a trăit zire de cunună. Ce păstrează - în ea frum useţea datinilor neui
raţi in drapele naţionale, îm tiva Tunisiei", a mai adăugat spaima dezastrului, apa M ure tate. Sânzienele au virtuţi. Devin nişte puncte aprinse In
barcaţi în maşini care claxonau altul • Sărbătorirea a durat şului inundând terenul agricol, gândurile noastre. Ne influenţează, ne ajută să privim in li
fără întrerupere, devenii au fost toată noaptea, iar barurile şi în seara meciului cu echipa nişte. Din aproape.n departe. Nu este mai puţin adevărat că
form idabili. în fruntea lor. îm restaurantele din preajm ă au Angliei, a trăit miza- victoriei. Sânzienele au puteri de descindere in dragoste. Doi tineri se
barcat într_un ARO, a defilat fost pur şi simplu asaltate de Tinerii au ieşit pe stradă, aii. plimbă__ pe inlinsul plajei. La două secunde depărtare se de
subprefectul judeţului, dl Nico- către cei „însetaţi". F ără nici m entându-şi bucuria cu strigă rulează valurile. Mici şi fără furie. îmbietoare şi atrăgătoare.
lae Pavel Segesvari • Am asis un incident însă, ceea ce dove te. O familie de bătrânei, care Cei doi vin din undeva, li leagă o mare dorinţă. Aceea de a fi
tat la o fraternizare generală deşte că rom ânii ştiu să-şi la acea vreme, îşi odihneau oa pe veci împreună. îşi fac un jurăm ânt. Nutnai de ei ştiut.
între toţi cei prezenţi, poliţişti trăiască decent fericirea • Urăm sele. auzind fream ătul, au sărit Ca noaptea care vine, să nu o piardă. Mai ales apa mării. A-
din pat şi s-au pus pe plâns. colo, cei doi, vor face paşi egali. Paşi fericiţi. Ei, după ce
Gauza ?- Ei crezuseră că s-a vor fi îm brăţişaţi de apa mării in noaptea de Sânziene, se vor
c I n v i t a t la „ C Ă L Ă U Z A ” rupt digul şi apa a intrat peste noapte cerul. Să te afli sub apa de stele, sclipitoare şi dorni
lega prin num e şi iubire. Ţoală viaţa. Să priveşti in această
ei. Cum n-a fost aşa şi la Ilia
că de a te ţine treaz până.n zorii dimineţii. Acolo vei putea
se poate
servi
in continuare
fotbal pe pâine. M. ŢIG citi cel mai frum os poem. Scris pe o parte din cer. Sub lu
(Urm are din pag. I) cercetări) că nu mai sunt a. m ina nemuritoare a Luceafărului. M1RON ŢIG
tractive şi îşi asum ă ele însele
erecţie, ejaculare precoce şi pro. vina.
bleme de potentă. De asemenea Clinica ,,0 N " încurajează p ar A APĂRUT A R D E A LU L L IT E R A R ŞI A R TIS T IC "
tratăm orice bărbat care doreşte tenerul feminin, să-l însoţească 99
să.şi îm bunătăţească perform an pe bărbat la şedinţele de tra rădici, Denisa Toma, Gheorghe Sichet, Petrişor
ţele sexuale. Clinica „O N ", este tam ent. M erită să ştiţi : de Noul num ăr al cunoscutei reviste de cuprin. Ciorobea, Mircea Bâtcă, Stelian Dena, Nicolae
în mod deosebit specializată în m ulte ori fem eile sunt cele care dere şi răspândire naţională „ARDEALUL L I Uţică, Radu Liviu Bardan, M ariana P ândanb
a asigura asistenţa medicală ce iniţiază prim a întâlnire, încu. TERAR Şl ARTISTIC" a apărut în condiţii gra Cronica literară este sem nată de Valeriu Bârgătt,
având 36
de pagini.
deosebite,
Sum arul
fice
lor care suferă de disfuncţii se. rajându-şi partenerul să-şi facă N um ăr ilustrat cu lucrări ale artistului losil
xuale legate de diabet, hiper tratam entul. este imposibil de rezum at, vom am inti doar M atyas. De citit urgeni: VA ROG — NU ÎM
tensiune arterială, tulburări ale — Cum garantaţi discreţia câteva num e prezente în revistă : Emi! Cioran, PROŞCAŢI CU NOROI MEMORIA LUI IO »
Ion Caraion, M ircea Florian, Victor Isac, A ure-
circulaţiei sanguine şi boli car. absolută ? lian Titu Dumitrescu, Neculai Chirica, Nicolae CA R A IO N ! Revista se poate com anda şi la
diace, — Pentru a-î ajuta pe pacient! Manolescu, D um itru Dom Ionaşcu, Daniela Pisoiu, dacţie, prin poştă cu rnm burs. P reţul — 5 000 le i
—- Ne puteţi vorbi despre reu să-şi depăşească eventualele re
şite ? ţineri, conducerea clinicii a a- Nicolae Băciuţ, Ovidiu Popescu, Ioan Barb0 Joan Colecţionari, elevi, profesori, scriitori, prieteni»
în biblioteca
o avea
nu pierdeţi prilejul de a
prof. univ. dr. Ioan Drâgan,
Vasiu, Miron Ţie,
— D atorită com binării cunoş doptat m ăsuri excepţionale în
tinţelor medicale a Clinicii „O N “ scopul garantării confidenţiali preot dr. Ioan O. Rudeanu, Ion Conac, L adislauD a- dvs !
cu o vastă experienţă, procen. tăţii fiecărui pacient ; progra
taju l dc succes este extrem de m ările sunt astfel făcute îpcât
bani pot fi
ri
Prem iile in
ridicat. Căutăm să ne m oderni este exclus ca două persoane ve CÂŞTIGĂTORII PREMIILOR DE FIDELITATE dicate de Ia sediul Com paniei
zăm din m ers, optând pentru nite la consultaţii sau trata, „CÂLĂUZA" PE LUNA MAI 199S de G-unerţ „Transilvania Press*
cele m ai noi m etode descoperi, m ent să se întâlnească în in. SRL Hunedoara, str. Partal*
te pe plan mondial, deoarece cinta unităţii, cam erele dc (Urm are din pag. I) sâni, str. Unirii, bl. 12, sc. 1, Cerna, nr. 18, sponsorul con.
Concernul „ON“ cu care colaborăm aşteptare fiind de asemenea pri —- Crivadia, nr. 37; d-na CRUDU ap. 10; d-na BORŞ ZOICA —
are clinici şi institute de cer vate. FLORICA — Hunedoara, str. Deva. b-dul Băloeseu, bl. 19 (j5, cursului, începând eu data de
Prem iile în abona
iunie.
27
cetare în toată lumea. Poate că ■— Care este modalitatea de M ureşului, nr. 2, bL 6 3, ap. ap. 14. m ente vor fi expediate prin
şi aceasta este cauza procen contactare? 125; dl OPR1ŞA MIRCEA ŞTE Câte un abonam ent la ziarul
tului foarte ridicat de vindecări — Program ările se fac de luni FAN — Brad, str. Dispensar, nr, „Călăuza" pe luna iulie 1998 i postă Je către redacţie. P re
m iile constând în cărţi pot
fi
dl TIRIAN PETRU — Sălasu de
şi am eliorări obţinut in Româ până vineri, între orele 8—20 şi 8; d-na RASCOLEAN GEOR-
nia, înaltul procentaj de tra sâm băta, intre orele 9—13, jp GETA — Hunedoara, b-dul Jos. nr. 10; d-na MUNTEAN ridicate de îa redacţie, începând
cu data de 27 iunie,
iar celor
telefonul 056/131888.
tam ente reuşite cuprinde chiar este o cheie im portantă pentru I Rusca, 4, bl. 17/187; d_na NAN- ILEANA — Deva, str. L ibertă caro nu le pot ridica, le vom ex
ţii nr. 4, bl. IB, ap. 9 ţ dl
şi pe cei m ai in vârstă clienţi. — Credeţi în viitorul acestei DRA VALERIA, Deva, str. M ine.
De fapt, printre clienţii m ul. clinici ? rului, bl. 38, ap. 5; dl G IU R. MARIN IOSIF SERE AN — sat pedia acasă.
Felicitări câştigătorilor şl tu .
tl.na
Galaţi nr. 8,
corn. Pui;
(urniţi ai Clinicii „O N " se n u . — Suntem cu toţii de părere CAU IOAN — Hunedoara, str.
m ără şi bărbaţi de 85 ani (1), că o viaţă sexuală completă Rozelor, bl. 31, ap. 10; d-na BACHER MATILDA — Petrila, turor participanţilor viitori, mult
pentru că în privinţa vieţii se. MARIA SELEŞAN — P etro- strada Republicii, 6/4. noroc !
xuale, vârsta nu prea contează, o funcţionare sănătoasă, sub toa
— Există şi fem ei care adus te aspectele vieţii, mai ales în
m ulţum iri ? relaţia d in tr.u n cuplu. Dacă e- ESTE H U N E D O A R A SU B P U T E R E A ŢIG A N ILO R ?
— In cele mai m ulte cazuri xistă o problem ă, este mai bine
problem a disfuncţici sexuale nu să te ocupi de ea imediat şi să (Urmare din pag. 1) llăşdat, N ădăştia de Sus şi Tc- el in holdă la cules porumb.
este num ai problem a bărbatu. nu o ignori. liucul Inferior. în aceste loca Exem ple sim t mai m ulte.
lui. M ulte femei găsesc că este Clinica „O N “ este mereu la rup şi distrug gardurile la gră lităţi merg cu căruţele şi co Se m ai menţionează faptul < i
greu să se ocupe de lipsa de dispoziţia celor interesaţi, anga. dinile îm prejm uite cu gard din sesc grâu, lucerna etc., cu care sunt m ulţi cetăţeni Ia c a rt le
erecţie a partenerului lor sau jându-sc să le asigure cel mai sârm ă ghim pată, gard viu din hrănesc aoasă caii şi porcii, este frică să depună plângeri Ia
dc pierderea dorinţei sexuale devotat tratam ent şi îngrijire păducel, m urari şi măceşi, cât şi în ziua do 16 mai 1998, în organele în drept, rom ii suni
sim ţind adesea (lucru revelat de posibilă. alte specii, pentru a apăra cul hala Pieţei „Obor" din Hune şi agresivi. La furat merg fo
turile. Nu mai vorbesc de fap doara, a fost o discuţie in Ie. grup. mai m ulţi ca să le fio fr|.-
tul că plasa din sârm ă groasă gătură cu necazul ce le fac ti- că oam enilor să se apropie de
EDITORIAL Î NTORS ne.a costat m ulţi bani. nii ţigani din colonia slr. Serei, ţigani şi căruţe.
Num ai în iarna 1997—1998 a din hunedoara. In acel grup au Se tace şi o propunerea
fost tăiat şi rupt gardul pe mai fost unei© persoane din N ă Toţi locuitorii Coloniei să fit
(U rinare din pag. I) dăştia de Sus, ca : MAG M A . îndrum aţi de către organele com
m ulte locuri, pe unde au in
neşte începând de la 20 de ani, cu o rată de 0,8 Ia sută pe an. trat în grădinile noastre, de unde UIOARA, MUNTEAN ERJI şi petente, ca aceia care nu dispun
Ipotetic, la vârsta de 125 de ani se pierd toate capacităţile func au tăiat şi furat mai m ulţi pomi fratele Iul, MUNTEAN TRA. de „Bonă _ cuviinţă" suficientă,
ţionale ale organism ului. Aşa cum s-a constatat, există şi o m arjă fructiferi buni pentru recoltă de IAN, care se plângeau că de Ia să-şi acumuleze în totalitate şi
de siguranţă cu care natura a înzestrat organele vitale. Astfel, fructe, exem plu — de la T O . HAZULEA IOAN au cosit grâu, cât m ai urgent. Iar noi să a-
dacă viaţa ar depinde de stomac, oam enii ar trăi liniştiţi câte PLICEANU — 7 buc. pruni şi un care a fost dus cu căruţa, iar de vem liniştea necesară şi avu.
176 de ani, după inim ă câte 167 de ani, după creier, doar 110 m ăr; de la RADU AUREL — 5 la MUNTEAN G ll. RÂŢU, Iu. Iul nostru să fie apărat şi res.
ani. Şi în fine, muşchii om ului rezistă la muncă 94 de ani, sis. buc. pruni m ari cu vârsta 15-50 eernă, cât şi de la MUNTEAN periat. Şi dum nealor sunt oa
tem ui nervos 78 de ani, iar glandele 66 de ani. Dacă ar fi luate ani, situaţi în aceeaşi grădină ERJI şi alţii. Ţiganul a fost şi meni ca şi noi şi să aibă com
în scam ă toate spusele cercetătorilor, GLANDELE SEXUALE şi pe care i-au folosit pentru este cunoscut, şi copiii accsfuia port are corespunzătoare ca să nu
FEMININE AR FUNCŢIONA NORMAL DOAR 35 DE ANI, PE foc, deşi, este pădurea comu au fost cu căruţa şi au furat le fie scârbă la restul oamenilor
CÂND PERIOADA OPTIMA DE REPRODUCERE LA BĂRBAŢI AR nală în apropiere şi conducte cu produse agricole. când îi întâlnesc.
DURA DE TREI ORI MAI MULT, ADICA PANA LA 105 ANI. Şi gaz m etan. Această stare de fapt se con După stabilirea celor 10 de
ca o compensaţie, organism ul unui bărbat îm bătrâneşte în an O situaţie de jaf a fost şi în tinuă şi pe raza Teliucului. La fam ilii foşti ţigani nomazi, în
sam blu m ai repede ctf,20 la sută decât cel al femeii, informează grădina dl ing. LUPULESCU data de 16 iulie 1997, num itul colonia str. Serei, în 197Î, a
POP ALEXANDRU, în vârstă de
NOV OŞTI. MAR1US, domiciliat în strada 62 de ani. a decedat pe holda fost înfiinţată o şcoală Clasele
LIV, ^ în apropiere,
pe strada
Bicaz, nr. 2, iar grădina se află unde avusese cultivaţi cartofi, Rotarilor, nr. 217, special pentru
în str. Serei, nr. 26, din care după ce a văzut jaful comis de ca tineretul din colonie să aibă
S-a dat startul în examenele pentru Bac ’98 au tăiat şi distrus 85-90 buc. unii ţigani din colonia str. Serei posibilitatea de acum ulare a
pomi fructiferi din diferite spe
cii şi m ărim i, cu vârsta de peste din hunedoara, $i au fost identi cunoştinţelor necesare vieţii şl
de bună cuviinţă,
din Teliuc.
ficaţi
de poliţiştii
(Urm are din pag. 1) Prof. IONEL MOŞ, în călită, 10 ani.
• BAC ’98 se doreşte in ju tea sa de inspector general al La fel au furat gardul din cx. Nu se ştie dacă au fost luate Şcoala, după 1992 a fost a'»
m ăsurile corespunzătoare. Situa,
deţul Hunedoara, un autentio Inspectoratului Şcolar Judeţean, tcriorul grădinii, care a fost ţia a fost publicată in ziarul bandonată şi unii râu-făcători au
exam en al m aturităţii, care să ne-a rugat ca prin interm e făcut din lemn de salcâm, plop, „Călăuza", nr. 386/9 august 1997. furat uşile, geam urile, u ndo
instalaţii
cât şl acoperişul, tot
reflecte sub semnul transpa diul săptăm ânalului „Călăuza", păducel ctc. şi l-au folosit Tot la Teliuc. în holda cu po.
renţei adevărata pregătire a să transm item tuturor elevilor pentru foc. Gardul a fost în tă rumb a d .n ci POPA MARIA, cu ce a fost din lemn, iar bună
elevilor • Profesorii suprave participanţi la BAG ’98 „m ult rit şi cu unele fiare ca : ţevi, domiciliul în strada Minei, nr. cuviinţă nu prea este.
ghetori nu sunt din unităţile fier rotund de diferite grosimi, 25, din holda acesteia au fu Sperăm că organele compe
şcolare unde se desfăşoară exa succes şi note pe m ăsura pre care la fel au fost furate de rat porum bul, iar o parte a tente se vor im plica să fie în
stare de fapt,
lăturată această
m enul. Ei vor fi traşi la sorţi gătirii lor". unii tineri din colonie şi vân
pentru ziua de supraveghere • ...în acelaşi timp, Grupul de dute la centrele de colectare fost distrus de caii romilor, (ot de pe capul nostru, neplăcută
H une.
din Colonia str. Serei,
periculoasă.
Fiecare m em bru al comisiei pri publicaţii şi E ditură „Gălăuza" a fierului vechi din apropiere. doara. Iar lui Necşa Petru din şi Şi în ultim ele zile au cosit
m eşte o „fişă de atribuţii" • va oferi un prem iu special li Teliucul Superior, pe raza Te grâu pe raza satului llăşdat, se
Documentele legate de baca- ceului ai c-ărui elevi vof obţine Un pericol suficient de mare a liucului Inferior, i.au furat un poate lua legătura cu dl Ghinlş,
laureat vor fl ştam pilate cu la BAO ’98 cea m ai m are m e fost şi este şi pentru cetăţenii cărucior din fier, ce l_a avui eu maistru la Ferm a I.A.S. Hăşdat.
o... ştam pilă specială. die generală la nivel de judeţ. din «aţele vecine — cum sunt: