Page 6 - Calauza_1998_432
P. 6
Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor
S A L V A Ţ I DE CLOPOŢEL ideea cu topirea statuii lui G ro
za, spre a nu fi cheltuite sum e
şi J<âf|igi 18, premii! Consilierii locali au avut un ridice, dl Stăm lă, a apreciat că aberante pentru proiecte utopi.
energic preşedinte de şedinţă, în sunt binevenite obiecţiunile P re ce . Dl consilier Borbely a stat
din nou la baza respingerii pro.
persoana lui Miliai Prodan, care fecturii cu privire Ia schim hu.
Multe citeşte omul dur dacă îm preună, până Ia data a folosit des clopoţelul ce a în rile de terenuri din zona „Puţu. iedului urbanistic pentru con.
citeşti „Călăuza*' ooti să fii dc 9 iulie (data poştei) Pe a- locuit tradiţionalul ciocan pen rilor de apă" cu altele din intra strucţia unui spaţiu comercial
bine inform at, poţi să aî un dresa redacţiei. Cu cât tri tru a le tem pera elanul . Dl vilan . Tot în această şedin şi a unei locuinţe pe terenul
prieten ader ăi at. care îti dă miteţi mai multe seturi de ta. consilier Costa a propus ca şi un ţă au fost prezentate şi cele familiei Bibicu, contestând lega
ruie unul sau mai m ulte pre Ioane, cu atât cresc şansele jurnalist de Ia ziarul nostru, două variante pentru construi. litatea deţinerii acestei ţ**^* '-ie.
mii cţiri cele 18 De care le de câştig, pentru cele patru pentru obiectivitatea relatărilor tăţi . Stadionul „Cetate*47 * el ia
oferă lunar. Trebuie doar să premii, fiecare în valoare de şedinţelor, să facă parte din de Deva a fost preluat în adm i
citiţi cu atentie nr. 431 şi să câte 50 000 lei, alte patru legaţia care va pleca în Franţa ŞEDINŢA nistrarea Consiliului Local, de la
răspundeţi la întrebările din premii constând în abonam en cu ocazia sem nării „parastasu RAC, aflată în curs de dezin.
talonul alăturat. înscrieţi nu te la ,Călăuza" pe luna august lui" . Prim arul Devei a declarat CONSILIULUI tegrare. . Consilierii au apro-
mele şi adresa dvş şi păstraţi 1908 şi zece premii constând insă nonşalant că a ales o dom . LOCAL bat atât P.U.D. cât şi conee=
talonul pentru ca. după com fiecare din câte un pachet nişoară de la alt ziar, care, am sionarea de terenuri pentru con-'
pletarea tuturor taloanelor din conţinând 5 cârti. Succes aflat că a „sponsorizat" pri strucţia unor chioşcuri pentru
această lună să le expediaţi prieteni I m ăria cu nişte pliante . Consi rea statuii lui Traian, din faţa difuzare presă, aparţinând „C u.
vântului Liber" . După înche
Prim ăriei, care costă m unicipa.
TALON NR. 432 lierii şi.au afirm at hotărârea litatea între 615 şi 667 milioane ierea şedinţei, dl secretar Ioan
de a respinge obiecţiunea P re. lei . Consilierul Boca Virgil a Petru Albu ne-a declarat că va
fecturii cu privire Ia revocarea propus, pentru scăderea devizu repune aceste proiecte de botă*
directorilor de la S.C. APOTERIM lui, ca viitoarea statuie să fie rări pe tapet, pentru restabL
CĂLĂUZĂ CĂLĂUZA CĂLĂUZA Şi S.C, SALUBRITATEA . în construită din bronzul care ar lirca legalităţii . A fost apro
’ ^ ^ ......................J "
I schimb, preşedintele comisiei ju . urm a să rezulte din urm a to . bată de asemenea şi ex tin d e,
• * * mmm • • mmm a m m * / mmm a mmm a mmm pirii unei părţi din statuia Iui rea cim itirului din Micro 15,
Aţi citit TOPUL PERSONALITĂŢILOR SĂPTĂM ÂNII ? I Groza . ,,Să.| lăsăm pe Groza să precum şi a colaborării cu P a.
Vă încum etaţi să propuneţi şi dvs un top? Credeţi în eficicn. j CEHTI doarm ă în curtea Prefecturii", rohia ortodoxă Deva III . A şa.
a protestat dl Oprişa . „Sun. dar, până la revenirea din F ran
ţa unui asemenea t o p ? --------------- ■■ — — —------------- —_ fem un consiliu neserios", a ţa, consilierii se pot considera,,,
II schimb, dl Niţescu a îm brăţişat DANIEL MARIŞ
Cine a spus că „Nicoiae Ceauşescu a fost mai slab ca Elena, Revistă j concluzionat dom nia sa . în salv aţi... de clopoţel.
d ar m ai puternic decât UJR.S.S,"? . —----- —— . ■■ ■ — * #—« — * — * #— —*—* * * — *—.★ — *—*—♦ — *—*—* * — k
N um ele şi p re n u m e le ------— —— • , ————..................... importatori, i DIRECŢIA EEG . DE PO ŞT Ă TIM IŞO A R A
A dresa --------------------------------------—— ——■ — în staţiunea Moneasa, în or cu re n tă : CRIŞAN DIANA. Sea
li producători j ganizarea D.R.P. Tim işoara şi a mai vârstnică concurentă: LAS
CUŞ ELEONORA.
Oficiilor Teritoriale Arad. Ineu,
PUBLICAJIE AFLATA ÎN SLUJBA TUTUROR OAMENILOR i i Lipova, Sebiş, s-a desfăşurat BĂRBAŢI : locul 1 — M IR-
& ! ediţia a X X II-a a concursului CEA DACIAN; locul 2 — ANA
COSMIN; locul 3 — IENAŞES.
„M arşul factorilor poştali" . —
: i % faza regională. CU PA VEL. Cel m ai tânăr con.
. preţuri ! proba de m arş 5 km femei şi curent : BUREŞIN concurent :
COSMIN.
desfăşurat
Concursul s-a
la
mai vârstnic
Cel
PENTRU PRIMA DATA IN ROMANIA ! 10 km bărbaţi, pe un traseu DEATCU VALER.
cu
3 clasaţi la femei şi
circuit în centrul staţiunii,
Prim ii
EN C R O S | participarea a peste 90 de con
curenţi femei şi bărbaţi, fiind bărbaţi, vor participa în 2/5 iu
lie, la faza naţională, ce se va
2 * cială şi de m are publicitate. | şi de specialişti ai Dir. Jude cordat diplome, cupe, prem ii în
Revistă economică, comcr- *
|
desfăşura la Alba lulia.
supervizate dc arbitru de traseu
Celor nom inalizaţi li s-au a .
La cele mai mici
preţuri .
|
ţene de Sport şi Tineret Arad,
« pliante, cataloage,
postere, I
din
şi bani,
obiecte
partea
care au analizat şi validat re
în J
Jrevistă, calendare, cărţi
O N C L I N IC L~TO Iautocolantc, publicitate de • zultatele. câştigătorii : . FEMEI : D.R.P. Tim işoara şi sponsorii
<
Iată
concursului.
C E n T * Q ~ M S o Tc AI. INTERNATIONAL ( vizită. concu- j I locul 1 — LASCUŞ ELEONO- M ulţumim tuturor celor. qe
Preţurile sfidează
! renta. | KA; locul 2 — SUCIU CORNE şi-au adus contribuţia la desfă
I Sunaţi acum la 051/2323G2. * LIA ; locul 3 — TALMACIU şurarea concursului în bune
LI.L1ANA. Cea mai tânără con- condiţii.
o t e r â s o l u ţ i a p e n t r u a m m 9 mmm a mmm a mmm a mm * — * — ■*— — * — * — * — * — ■*— ■ * — - * — * — * • — * — * —
D IZ E N TE R IA B A C T E R IA N Ă (III)
A lim entaţia: Regimul ali — un tratam ent etiologic, a . navi de a se „trata" cu alcooluri
DISfUHCTII SCniAK m entar reprezintă un factor te dicu distrugerea bacililor dizen tari şi condimente.
rapeutic im portant. în peri teriei, ceea ce se realizează cu. Pentru prevenirea dizenteriei
oada de debut şi de stare, va ajutorul antibioticelor. trebuie să avem în vedere 3
M f lS C U lIN C fi bidric (ceai cu zaharină. li- tos sim ptomatic, adică pentru obiective:
— un tratam ent m edicam en
m onadă cu lăm âie, supă de zar
— sursa de infecţie;
zavat, morcov), apoi după 2—3 calm area durerilor abdom ina — calea de propagare j
INCLUSIV PENTRU DIABETICI. CARDIACI Sl HIPERTENSIV: zile, bidric făinos (gris cu apă, le, pentru com baterea stării de — masa receptivă.
zeam ă de orez, paste făinoase), deshidratare (adică a pierderi P rin sursa de infecţie înţele
DAR SI PENTRU AMELIORAREA VIEŢII SEXUALE A FlECARUlA Ia care se adaugă brânza de lor de apă şi a sărurilor) şi a gem bolnavul sau purtătorul do
vaci. mere rase. febrei ; dizenterie care răspândeşte m i
se
adaugă
în convalescenţă
TRATAMENTUL ESTE UNIC IN LUME pâine prăjită, laptele şi carnea Toate aceste m edicamente, in crobii în jurul său.
Microbii
eli
dizenteriei se
NU PRESUPUNE LIMITA DE VARSTA rasol, evitându-sc excesul do clusiv antibioticele, nu vor fl m ină prin m aterii fecale, bolna
decât la indicaţia
date
m edi
Sl A R E REZULTATE IMEDIATE dulciuri, vegetabilo şi grăsim i cului. care va aprecia necesita vii elim inând microbi la înce
sub 2 ani regi
La copiii
le.
lor, modul de adm inistra
tea
m ul alim entar se va conduce de re şi doza necesară. Trebuie putul bolii m ai ales, de aceea
CONSULTANT, prot. A. Sidi. ex-direclor m edical către medic, după regulile die internarea bolnavului se \>a face
cât mai tim puriu.
tetice ale vârstei şi în funcţio subliniată frecventa greşeală a
al Clinicii pentru Disfur.cîii Sexuale de gravitatea bolii. Se va în . unor bolnavi de a se „autotrata" Ei nu pot fi externaţi din
a Universităţii din Mtnessota, USA cepe cu o dietă hidrică, ce va cu diferite antibiotice (tetraci spital decât după obţinerea a
clină, am picilină, strcptom icină
Camerele de xîeplare sun! private dura 12—24 ore, în raport cu pe cale orală etc.), de cele m ai 3 exam ene negative a m aterii
lor fecale.
Cei ce lucrează
în
gradul de intoxicaţie, după care
iar discre?'0 este garonlqia_____________
se va realiza num ai după reco m ulte ori rău alese şi în doze • industria alim entară, la bucă
m andările medicului. insuficiente. Faptul poate con tărie, la cantine, colectivităţi de
t i m i ş o a r a 2 t e l . : 0 5 6 - 1 3 6 . 8 8 8 Tratam entul m edicamentos u r duce la cronicizarea bolii şi copii, nu-şi pot relua acelaşi
m ăreşte 2 ţeluri principale, şî trebuie com bătut Ia fel de e- serviciu, ci vor fi îndreptaţi
B u c u r e ş t i # t e l . : 0 1 - 3 1 1 . 1 9 . 2 9 a n u m e : nergic ca şi obiceiul unor bol spre alte ocupaţii. (Va urma).
Prevenirea bolilor, -ameliorarea "si ^vindecarea lor J
FA R M A C IST U L CASEI prea gros pentru că atunci se zaharî. taţii intestinale, precum şi la prevenirea face un decoct dintr-o rădăcină de plan,
seste, dacă doriţi să-l ţineţi pe o peri im brătrânirli. ANA VALERIA tă la 250 ml apă rece. Se fierbe timj
oadă mai îndelungată, dar nici prea sub de 20—30 m in şi se beau 2-3 căni pi
SIROP DE PĂPĂDIE ţire pentru că va ferm enta. Trebuie să SPONDILITA zi. Un decoct mai concentrat se poat
Acest sirop mai este denum it şi „mie- fie un sirop cu consistenţa asem ănătoare ANCHILOZANTĂ folosi si în apa de baie. ui
COAJA DE SALCIE — se face
're* datorită asem ănării cu mierea natu* cu cea a mierii, să poată fi uns pe dccoct din 10 g la 200 ml apă, \CQ s
;ra!ă. El este foarte indicat pentru bol- pâinea cu unt. Este o afecţiune a coloanei vertebra bea apoi, în cursul unei zile. S6), bc
, n a vii de rinichi in special, dar ajută şi Siropul de păpădie este un sirop foar le, pe bază reum atică. Unul din pri face şi băl cu acest decoct.
'la bolile biliare şi hepatice. te bun şi pentru copii sau bătrâni, aju mele semne ale bolii sunt durerile da
1 Siropul de păpădie se prepară astfel: tând la revigorare, fiind un cnergizant şale. Acestea la început sunt trecătoa. COMPRESE CU FRUNZE DE VARZ.4
la un litru de apă rece se pun 4 mâini rem arcabil. re, dar au tendinţa de a se repeta în Au un efect antialgică foarte bun. D
de flori de păpădie. Vasul se aşează pe acelaşi loc. Ele se m anifestă mai ale* aceea când durerile sunt foarte m ar
,foc şi se ţine până începe să fiarbă. C I R E A Ş A noaptea. în final, coloana vertebrală est® frunzele de varză se strivesc cu ajutori
Se aşteaptă să dea câteva clocote, apoi cuprinsă în întregim e ca într-un bloc unui sucitor şi cu partea suculentă s
se ia oala de pe foc şi se lasă să stea E anotim pul cireşelor 1 Profitaţi din osos şi se deformează, durerile persis pun pe locul dureros, făcându-se deasu
peste noapte. A doua zi se strecoară plin de acest lucru. Pentru că o cură tând mereu. Este bine ca tratam entul pra lor un bandaj. Astfel ele se ţin to:
• conţinutul printr-o sită, iar florile se de cireşe înseam nă o excelentă depurarc să înceapă în faza de început a boli!, tă noaptea şi toată ziua, schim bându-c
storc bine, cu am bele mâini. Sucul re organică, înlesnind elim inarea deşeurilor în tratam entul naturist se folosesc p lan . Ia 24 de ore. T ratam entul se aplică pan
zultat se am estecă cu un kilogram de şi a toxinelor. Cireaşa este un recu te cu acţiune antiinflam atorie şl an tl. la dispariţia durerilor.
zahăr şi cu o jum ătate de lăm âie tăiată noscut „amăgitor al foamei" şi ca urm a algică, p recu m : T ratam ent cu MIERE DE ALBINE :
felii. Oala se pune la foc mic, fără caj re poate fi folosit cât m ai m ult dc obezi FRUNZE DE FRASIN — se face e OŢET DE MERE. Se iau două lingur:
pac pentru Ca lichidul să se evapore fără şi pletorici, Ba chiar şl de diabetici, infuzie din 10 g de frunze Ia 250 ml apă. te de oţet de m ere şi două lingurii
a fierbe. Când are o anum ită consis fiind săracă în zaharuri. Acest fruct a- Toată această cantitate se bea de~a lu n de miere, dizolvate într-un pahar c
tenţă se dă deoparte şi se lasă să se jută în cazul întârzierilor în creştere a gul unei zile. apă. Acest am estec se consumă la fi
răcească. Siropul nu trebuie să fie nici copiilor, la gută, la constipaţie. ferm en RADAGINA DE TATANF.ASA — se care masă, GERASUS