Page 2 - Calauza_1998_433
P. 2

r . T . >         S ă p tă m â n a l  in c le p e n d e n t  a fla t  în   slu jh a  ^ tu r o r ^ o lim e n ild r
                  •V                                                                                 +tr*.e*


                                                                                                                   MARTOR |  Moştenirea


                  A ŞA   A  FOST  SĂ  F IE :  ADIO   DE LA  CU PA  M O N D IA LĂ                                    A   fost  ţi  el  cândva  tânăr.  Chipeş  şi  dornic  de  a-fi  petrece
                   Dosi  favorită  în  opiniile  spc.                           mereu  static  pe  care  miza  şi-a   în  linişte  tinereţea.   înainte  de  a  îm plini  20  de  ani,   în» ţ
                  cialiştilor  şi  nu  numai,  naţiona­                         pus  din  plin  am prenta.       drăgostit  foc  de  o  fată  din  sat   şi   la  scurt  tim p  a  avut-  log
                  lei  României  i  s.a  intrerupt  dru .   !  pe  câţiva         ...Bordeaux.  Căldură  şi  tris­  nunta.  Era  în tr.o   iarnă  cu  ger  şi  zăpadă.  Mireasa  a  /o jf
                                                                                                                                                                  Aşâ  'e ra \
                  mul  în  ascensiunea  mondială,  de                           teţe.   în   prezenţa  prim ului  m i.   la  cununie  intr-un  car  tras  de  două  perechi  de  boi.
                  către  „şcoala"  de  fotbal  croată,   i  QUAP&AŢI            rastru  RADU  VAS1LE,  rom ânii   obiceiul.  N um ai  că  fericirea  celor  doi  tineri,  n-a  ţintă  decât   s
                  de  o  echipă  cu  stil  de  joc  ase­                        au  fost  elim inaţi  pentru  a  treia   puţină  vreme.  S-a  pornit  războiul  şi  bărbaţii  satului,  au  fost   l
                                                                                                                 trim işi
                                                                                                                                                     de  cei  de  acasă.  Parcă
                                                                                                                                            dezlipit
                                                                                                                        pe  front.
                                                                                                                                  Greu  s.a
                  m ănător.                                                     oară   consecutiv  din   optimile   cineva  ii  şoptea  că  nu  se  va  mai  întoarce.  Sau  chiar  dacă  va  ţ
                   „Blonzilor"  generalului  (căruia                            mondialelor.  Oricum,  le  m ulţu.
                  i  se  pregătea  avansarea  în  grad.   final  al  argentinianului,  care  nu   mim  pentru  tot  ce  au  făcut  până   scăpa  dc  la  moarte,  lumea  îl  va  da  dispărut.  Deşi  nu  fum ase   t
                  deşi  el  se  afla  pentru  ultim a oară   n e.a  prea  iubit  —  s.a   putut  con­  acum,  pentru  culorile  tricoloru­  niciodată,  aici  a   trebuit   să   pună   in  gură  iarba  rea.  Seara,
                                                                                                                 când  se  aşeza  cât  de  cât  liniştea,  se  gândea  la  draga  iui  so­ ţ
                  la  „timona"  naţionalei)   de  ce   semna  cu  regret,  o  atm osferă  de   lui.  pentru  noi  toţi  iubitori  ai
                  !e_a  fost  frică,  nu  au  scăpat.   tristeţe  ce  va  domina  încă  mult   jocului  cu  balonul  rotund.  ţie.   încerca   să-l   scrie   la  lum ina  slabă  a  lunii.  Cu  m âinile
                  Nu  de  alta,  dar  au  avut  două   tim p  pe  feţele  lor.    ...Aşa  a  fost  să  fie :  adio,  de   tremurănde  de  frig,   imagina  cuvinte  de  încurajare.  Ii  spunea
                                                                                                                 soţiei  să  nu-l  înlocuiască  cu  altul,  că,  odată  şi  odată,  tot  se  în­ \
                  obstacole  robuste:  adversarul  şi   Se  poate  spune  că  am bele  e-   la  cupa  mondială.  Dar  asta  nu   toarce  în  sat...                        \
                  arbitrul  argentinian  (care  a  a-                           înseam nă  că  ne  pierdem  încre­  Parcă  de  el  se  legase  totuşi  o  speranţă.-   Ceva  îl  făcea  să
                  cordat  în  ultim ul  m inut  de  joc   chipe  au  privit  cu  circumspecţie   derea  în  tricolori.  răzbească.  Să  nu  se  lase  înfrânt.  Chiar  acolo,  în  Siberia,  unde
                  al  primei  reprize,  cu  m ultă  u-   acest  joc  şi  nici  una  nu  dorea                    a  trebuit   să  muncească  ca  un  sclav.   Cu  statut  dc  prizonier,  l
                  şurinţă,  un  penalty  —  la  care   să  rişte.  Românii  au  folosit  un   A  consemnat       omul  se  vedea  din  zi  în  zi,  cum   îşi  pierde  cei  mai  frum oşi  ani.
                  a  fost  im plicat  Gabi  Popescu).  m arcaj  strict  pe  fondul  unui  joc  ÎOAN  VLAD        Cum  ştia   că  nu  există   altă  scăpare,   se  împăca  în  sinea  lui
                   Deşi  a  repetat  lovitura  de  la                                                            că  altceva  mai  bun  nu-i  este  dat.  Decât  să  aştepte.  Poate  se   t
                  11 m,  SOUKER   l-a  „îngenun­  4  * — 4—*—4—*—* — * — 4—  —*•••* — *—* — 4— * — *— * — *  *—* — *—+  *—*—* — *               porni  către  satul  său,  Chiar  i
                  cheat"  nu  fără  emoţii  pe  STB.                                                             va  ivi  cândva  acea  zi,   să  poală
                                                                                                                 dacă  la  acea  vreme,  nim eni  nu-l  mai  aşteaptă.
                                                                                                                                                              Cei  care
                                                                                                                                                                        au
                  LEA  —  cel  mai  bun  jucător  ro ­                                                           rămas  în  viaţă,  ajunseseră  acasă  de  mai  m ulţi  ani.  Când  inflo.
                  m ân  al  întâlnirii  —  adjudecând   j     I N    V   I T     A   Ţ   I E                I    rea  livada  a  ajuns  şi  el  la  cei  dragi.   S-a   lum inat  când   l-a  \
                  astfel  victoria  m eritată  a  croa.   *                                                 *    venit  în  întâm pinare  soţia.   La  fel  de  dragă  şi  de  trecută  prin
                  ţilor.                         1    Avem  plăcerea  de  a  vă  invita  să  luaţi  parte  la  ceremonia *   greutăţile  vieţii.  N -au  stat  m ult  pe  gânduri  şi  s.au  apucat  de   \
                   Românii  deşi  au  m uncit  mult   i  lansării  volumelor  LACRIMA  DE  AMBRĂ  (Editura  „Călăuza"), i
                  pe  dreptunghiul  verde,  au  pier­  I  autor  M ariana  Fândaru,  redactor  şef  al   revistei  ARDEALUL ^  treabă,   în  scurtă  vreme,  m ulţi   s-au   m inunat  de  bunăstarea
                                                                                                                 lor.
                                                                                                                      De  viaţa  frumoasă  prin  care  treceau  către  anii  de  bătrâ­
                  dut  o  întâlnire  ce  i.a   făcut  să   *  LITERAR  SI  ARTISTIC  ;  PEISAJ  CONFISCAT  (Editura  „Ile. I   neţe.   A u  adunat  bani.   M ulte  bucate.   Dar,  ce  şi.ar  fi  dorii,
                  se  întoarcă  acasă,  ei  răm ânând   *,  licon"),  autor  IOAN  VTERU,  redactor  şef  al  revistei  CONTRA, f  n-au  mai  apucat  să  vadă.   Măcar  un  copil.   Aşa  că,  frumoasa
                  însă  o  echipă  aflată  între  p ri­  * PUNCT.                                           f    m oştenire  a  rămas  acelor  care  n-ar  fi  sperat  vreodată.  Câtor­
                  m ele  16  form aţii  de  m arcă  ale   *   Lansarea  va  avea  loc  la  Librăria  „Gheorghc  Lazăr",  Deva, f  va  neamuri,  care  nici  azi,  n-au  ajuns  la  o  înţelegere, '■  ' Cât  la
                  fotbalului  mondial.           ■1  în  data  de  7  iulie a.e.,  ora  16,00.              *                                                              \
                    Aşadar,  la   Bordeaux,  în  sâ_   1   Totodată  vor  fi  prezentate  Şi  cele  două  reviste.   »  unii,  cât  la  alţii ?          MIRON  TIC
                  nul  echipei  rom âneşti  şi  a  su ­
                  porterilor  ei  —  după  fluierul  .*—*—.*. .* — *—*  *—*—*—*—4—*  *  * —*   '* — *•—* — *—*—*—*—*
                                                                                                                      CERCUL  -   0  ORGANIZARE  SECREŢI
                      Locuri  la  Universitatea  din                                     -Napoca              |
                                                                                                                            CARE  DIRIJEAZĂ  LUMEA  (U)
                       (Urm are  din  pag.  1)   nologia  construcţiilor  de  maşini   diului :  25  locuri  (ingineria  m e-  j               nitari  dc  dreapta,   s-A,ial,   şi
                                                 şi  m aşini  unelte);  profil  meca­  diului  industrial).          (Urm are  din  pag,  I»
                                                                                                                                               apoi
                                                                                                                                                                         de
                                                                                                                                                    de  gânditori,  form ată
                  engleză);   FACULTATEA    DE   nic:  25  locuri  (mecanică  şi  in­  NOTA :   P entru  specializările  j                    CiA  şi  care   vehicula  concep­
                  ELECTRONICA  SI  TELECOMU­     ginerie  mecanică);  profil  m eca­  la  care  cursurile  se  predau  în  j  dreapta,   cu  influenţă   puter­
                  NICAŢII :  electronică:  75  şi  75   tronică :  50  locuri  (roboţi   in­  lim bi  străine,   nu   se  organi-  j  nică,  de  agenţi  de  inform aţii  si   tele  războiului  rece.   Preşedinte
                  (electronică  aplicată  şi   com u­  dustriali;   roboţi  industriali   şi   zează  separat  concurs  de  adm i­  oam eni  de  afaceri  din  cele  mai   înainte  de  celebrul  AITREN,  a
                                                                                                                                                    m inistrul  conservator, .,P U.
                                                                                                                                              fost
                  nicaţii)  ;   FACULTATEA   DE   sisteme  flexibile  de  fabricaţie);   tere  —,  ne  spunea  secretarul  şef  I  selecte   cluburi  din  vest.  LI AN  AMERY,   dai’  ci.  nu  eVi>
                  ELECTROTEHNICĂ :  profil  e-   profil  ştiinţe  aplicate  :   25   lo­  al  Universităţii,   TEODOR  N I.  j   R estricţia  era  atât  de  totală,   m enţionat  in  evidenţele'  „CER­
                  le c tric :   50,  25  şi  25  (electro­  curi  (inginerie  fizică  şi  ingine­  LAŞ.   Selecţia   studenţilor   se  !  încât  nu  a   fost  divulgat   nu­  CULUI*.   La   început   „CER
                  tehnică  generală,  electronică  ge­  rie   m atem atică);  profil  ingine­  face  dintre  candidaţii  reuşiţi  la  I  mele   preşedintelui,  iar  despre   OUL"  intenţiona   să  întărească
                  nerală   cu  predare  in   lim ba   rie  economică :  00  locuri  (ingi­  concursul  de  adm itere  din  1998,  >  existenţa  „CERCULUI" ştiau doar   relaţiile  franco-germ ane.  pentru
                  germ ană;  acţionări  electrice  şi   nerie  şi  m anagem entul  sisteme­  la  aceleaşi  profiluri,  pe  baza  u_  |  câţiv a.'  Un   m em bru  care   nu   a  am ortiza   agresiunea  sovieti­
                  metrologie  —  sisteme  de  m ăsu­                            nui  test  elim inatoriu  de   lini-  .  şi-a   desconspirat   num ele,   a   că   din  tim pul  războiului  rece
                  rare);  profil  electrom ecanic :  25   lor  dc  producţie);   FACULTA.   bă   străină  şi   a  mediei  obţi-  !  descris  in  ju rnalul  său,  „CER­
                  locuri  (electrom ecanică),  profil   TEA  DE  ŞTIINŢĂ  SI  INGINE­  nute  la  concursul  de  adm itere.  1 CUL*  drept  o  adunare  de  dem ­  (V,i  urm a)
                  en erg etic:  25  locuri  (energetică   RIA  MATERIALELOR  —  pro­
                  industrială);  FACULTATEA  DE   fil  ştiinţa   m aterialelor:  100  lo-  ,
                  MECANICA:    profil   m ecanic  :   curi  (ştiinţa  şi  ingineria   m a-  ;
                  125  locuri  (mecanică  agricolă  ;   terialelor;   ingineria  şi  m ana­  M ă c e l u l   c a r e   s e   a n u n ţ ă   c u   t o b e   ş i   s u r l e
                  m aşini  si   instalaţii  agricole  ;   gem entul  procesării  m ateriale­
                  m aşini  şi  echipam ente  term ice;                                       (Urm are  din  pag.  t)           zisele  şi  des  in tocatele   represalii   alo  sârbilor
                                                 lor;
                                                      turnarea  m etalelor  şi  de­
                  m ecanică  fină   şi  autovehicule   form ări  plastice   şi  tratam ente                                    liderii  albanezilor  din  Kosovo,   au  pornit   să-ş
                  rutiere);   profil  mecatronică :  25                             Şi  cum  străinătatea  este  sensibilă  la  doiean   facă  propria  lor  arm ată  de  eliberare,  io  fapt  nîşt<
                  locuri  (mecatronică);   FACUL­  term ice);   profilul  m ecan ic:  25  ţele  m inorităţilor,  iar  acestea   se  pornesc  a  se
                  TATEA  DE  CONSTRUCŢII  DE                                    răscula,   incitate   fiind  din  afară,  e  de  înţeles  trupe  de  comando  înarm ate  p ân ă.n   dinţi,  rare
                  MAŞINI:  inginerie  m anagerială   m entul  fabricării  m aşinilor   şi  I  că  „vinovaţii"  sunt  sârbii,  care-i  „persecută"  pe   ia  fel  ca  şi  unii  lideri din  Ungaria,  visează  lâ  (
                  şi  tehnologică:  120  locuri  (teh­  utilajelor);  profilul  ingineria  m e.  1  m inoritari,   Şi  ca   să   fie  la  adăpost  de  aşa»  A lbanie  Marc.  (Va  urma).
                       (Urm are  din  pag.  1)                                                                 parţial  dc  siguranţă.  In  general,   de  muniţii,  şi  de  alte  efecte  d(
                                                                                                               la  noi,  lum ea  doreşte  să  deţină   acest  gen  confiscate  şi  neta  m
                                                   ( in v ita t Ia  .C Ă LĂ U ZA ” )                           arm e  legal,  sau  ilegal,  în  scopul   pentru   că  la  noi   fenomenu
                  sau  m utat   în  zonă.  Deci,   cu
                  m .am   form at  aici,  la  Brad.  Sunt                                                      practicării   vânătorii  şi  aceasta   infracţional  specific  ar  fi   ma
                  legat  de  Brad  efectiv  şi   toată                                                         legal   sau  ilegal  şi  desigur  din   pregnant,  ci  pentru  că  .arm-* iac.
                  lumea  are  această  credinţă  că   însoţire  a   unor  civili,   aceştia   Substanţe  Toxice,  care   oricum   această  nevoie  de  siguranţă,  fna.   lionat   foarte  bine.  .   -
                  eu  sunt  brădean   şl  chiar  am   ne-au  perceput  că  suntem   m i­  era  pentru  mine  un  hobby  vechi.   inte  dc  ’89,  dar  mai  ales  după,   —  Ce  vă  doriţi  do   . .Foii.
                  m ulte  sentim ente  extraordina­  liţieni   şi  au  început  să  spună   De  la  Serviciul  Arm e,  am  reve­  a   intervenit  acest  fenom en   al   ţici?
                  re  faţă  de  aceşti  oameni.  m ulte  bancuri  pe  seama  noastră.   nit,  să  spun  aşa,  d ar  dc  aceasta   nevoii   de  siguranţă,  de   auto­  —  în  planul  personal,  ca  prc.
                    —  Dvs  credeţi  că  sufletul  u -   La  un  m om ent  dat,  nu  cu  fu .   dată   pe  post  de  şef   Serviciu   apărare, care  s-a  am plificat  odată   şedinţe   al  Asociaţiei   Bporlivt
                  nui  poliţist,  să  zicem,  după  10   rie,  pentru   că  nu  mă  supără,   Cercetări  Penale,  comme   back,   cu  creşterea  preocupărilor  crim i­  ..DINAMO",   aş  dori  cu  aci iu
                  ani  de  activitate,  se  aseam ănă  cu   repet  acest  lucru,   i-am  între­  care  m i.a   făcut  plăcere,   deşi   nale  (atacuri  susţinute  cu  forţa,   niie  sportiva  pe  care  le-am  de.
                  al  unui  om  care  practică   altă   bat  dacă  ştiu  de  ce  sunt  proşti   atunci  când  am  acceptat  acest   răzbunări,  crim e  etc.)  şi  creşte,   murat  şi  sunt  în  curs  de  deru.
                  meserie,  sau  este  o  diferenţă?  miliţienii,’  toţi  au  tăcut  şi  când   lucru  ştiam  că   mi-am  asumat   rea  valorilor   deţinute  de  per­  tare,  să  aducă  pe  podium   nişti
                    —  Da,  in  principiu  există  di­  s-a  creat  această  stare  de  liniş.   o   mare  responsabilitate,   în­  soane  private.   în  special  aceste   oameni   intr-adevăr   merituoşi
                  ferenţa  între  modul  în  care  per­  te  le-am   răspuns  tot  e u :  pen­  trucât  trebuie  să  ştiţi  că  gama   arme  de  autoapurare,  în  speţă  cu   Pot  să  vă  spun  că  este  în  dc
                  cepem   sufleteşte  viaţa.   Există   tru  că  se  trag  din  civili.  Asta   de  probleme  ce  ţin  de  aspectul   muniţie,  cu  gaze  iritant-lacrimo-   rulare  Campionatul  de   fotba
                  o  diferenţă  cred,  între  meserii,   i.a  făcut  să  nu  mai  spună  ban­  penal  şl  care  este  o  componen­  gene,  arme  cu   aer  comprimat,   intre   poliţiile   din  judeţ,   ui
                  vls-a-vis  de  aceasta   cred   că   curi  pe  toată  durata   misiunii,   tă   de  mare  importanţă  în  po.   odată  cu  apariţia  Legii  17/96,  au   campionat  de  şah,  unul  de  tc
                  poliţistul  este  un  om  totuşi  ne­  chiar  ne-au  privit  cu  simpatie.  liţie,  trece  prin  filtrul  cercetă­  ieşit  de  sub  incidenţa   autori­  nis  de  masă  şi  altele,
                  înţeles  de  ceilalţi  componenţi  ai   —  Vreţi  să  enum eraţi  servi­  rilor  penale,  înainte  de  a  ajunge   zării.   Din  păcate,   acestea  din   Deci  în  planul  aceasta  ' m i.a
                  societăţii.   De  m ulte   ori  el  a   ciile  prin   care  aţi   trecut   dc   la  justiţie.  A   fost  o  întoarce­  urmă  au  unele  soluţii  construc­  dori  ca  totul  să  iasă  foarte  bhn
                  fost   perceput   ca  rupt  de  rea­  când  lucraţi  în  poliţie ?  re.  Din  păcate  nu  am  stat  de­  tive  care  dezvoltă  o  forţă  foar­  Aş  dori  să-i  felicit  pe  toţi  poli
                                                                                cât
                  litate.   De  fapt  poliţistul   face   —  îm i  placa  să  cred  că  am   fost   câteva  luni,  pentru  că,  am   te   puternică  de  expansiune   a   ţiştii,   pentru  că  suntem   la  ji
                                                                                            în  funcţia  aceasta
                                                                                     num it
                  parte  din  societate  şi  mic  m i-a   trecut  prin  cele  maj  importan­  de  adjunct  al  şefului  Inspcctora.   alicelor,  producăndu-se   multe   mătatca  anului  şi  noj  •facem
                  plăcut  totdeauna  să  spun  urm ă­  te   servicii.   Eu   da  formaţie,   tului.            evenim ente  grave.   Tot  aici   aş   analiză  a  m odului  în  Care   ai
                  torul   lucru  :   atunci  când   se   sunt  anchetator,  deci  am  făcut                    vrea  să  completez   ceva  ce   e   lucrat  in  acest  semesţrt1-   A
                  spuneau  bancuri  cu  m iliţieni  —   cercetări  penale.   Acest   lucru   —  în  legătură  cu  arm ele,  aş   foarte  important.   N e.am    dai   vrea  să-i   felicit  p en tru \^  -Jdi
                  sigur  că  m iliţianul  era  pus  în­  l-am   făcut  cu  plăcere,  cu  dra­  vrea  să  vă  întreb,  cât  aţi  lucrat   scama  că  cei  care  o  dată   au   in   care  s.au  angrenat,  in  cor
                  totdeauna  într-o  postură  proastă   goste,  până  în  anul   1991,  când   Ia  Serviciul  Arme,  aţi  rem arcat   fost  descoperiţi  nu  au  renunţai   diţiile  care  există,  la  nevoia  d
                  in  aceste  bancuri  —  pe  mine  nu   din  diverse  motive  pe  care   nu   ce  resurse  interioare  îi  împing   după aceea  la  a  mai  deţine  arme.   pace   socială  şi  nevoile  de  oi
                  mă  supărau  şi  nu  mă  supără  ni ci   vreau  să  le  comentez,  am  dorit   Pe  anum iţi  indivizi  care_şi  co­  chiar  dacă  au  fost  luate  îm po­
                  in  m om entul  de  faţă,  pentru  că   să   părăsesc  această  structură  i   lecţionează   arm e  sau  încearcă   triva   lor  măsuri  punitive   de   dine,   pe   care  le  reclamă  sc
                  bancurile  sunt  de  fapt  nişte  re­  vreau  să  spun,  nu  fără  regret   să  le  dobândească?  Ce-1  îm pin­  condamnare  cu  închisoare.  Do­  cietatca  noastră.  Şi  este  Un  pr
                  fulări,   nişte  ofuri  ale  stărilor   pentru  că  a  fost  o  dragoste  fi   ge?   O  dorinţă   de   securitate   rinţa  de  a  nu  renunţa  la  deţine­  lej  să   le  doresc  tuturor  cele
                  noastre,  faţă  de  o  anum ită  pro.   nu   a  fost   numai  un  foc   de   perm anentă?  Aţi  sesizat   aceste   rea   armelor,  este  inspirată  lot   care  înţeleg  bine  misiunea  pt
                  blemă,  fală  de  anum iţi  oameni,   paie.   A m   găsit  o  altă  dragos­  aspecte  ?      din  nevoia  aceasta  de  siguranţa,   liţistului,  adică  cetăţenilor   f
                  sau  chiar  faţă   de  o   breaslă,   te  —  Poliţia   Judiciară,   care   —  Le-am  sesizat  şi  mă  bucur   este  m ai  m ult  decât  un  hobby,   care-i  doresc  să  fie  mai  aproc
                  dacă  pot  spune  aşa.   Dar   în­  m-a  transpus  pe  un  alt  fond  al   că-mi  puneţi  această  întrebare.   este  o  dragoste,  cred  că  asta  este.  pe  de  poliţie,  num ai  bine.  Vrec
                  tr-o  situaţie  în  care  se  spuneau   problemelor,  alte  persoane   cu   Nevoia  de  siguranţă  este   una   în    ultim ii  4—5  ani   judeţul   să-i   asigur  că  în  ideea  noasti
                  foarte  multe  bancuri  despre  m i­  care  intri  în  contact,   un   uit   dm   necesităţile  primordiale  ale   nostru  este  pe  unul  din  prim e,   există   dorinţa   de  apropieri
                  liţieni  şi  în  care  eram  cu   un   mod   de  lucru,   o  experienţă   omului,  alături   de  nevoia   de   le  locuri   vis-a.vls  de  num ărul   bineînţeles  cu  respectarea  ript
                  coleg  care  este  acum  şeful  Ser.   foarte   interesantă.  Aici  am  pe­  hrană,   de  nevoia  de  locuinţă,   de   infracţiuni  pe  care   le-am   roasă  a  regulilor  jocului.  Desp
                  viciului  de  Cercetări  Penale  la   trecut  aproxim ativ  doi  eni   de   alături  de  trebuinţele  primare.   descoperit   la  regim ul  armelor,   activitatea  de  circulaţie  disci
                  Caraş-Severin,   It.   col   Logo   zile,  când  am  fost  num it   şef   A rm ele  au  dat  întotdeauna  o .   explozivilor,  substanţelor  toxice   tăm  in  num ărul  viitor.
                  loan,   respectiv  o  m isiune   dt<  al  Serviciului  Arm e,  Explozivi,  m ului  un  sentim ent  cel   puţin  şi   de  num ărul  mare  de  arme,
   1   2   3   4   5   6   7