Page 2 - Calauza_1998_434

Săp tăm ân a! in dependent aflat în slujba tu tu ro r oam en ilor

M ARTORI Clipa.de zbor I

• SCHIMB\Rl LA P.C COI{. mentului trebuia să-şi sărbăto­ V
\l\UL. în urma ieşirii la pen­ rească ziua de naştere, se afla în Trecuseră câteva zile şi încă nu putea să.şi dea alt răspuns- J
sie' a preşedintelui Clubului F3 PE CÂŢIVA compartimentul unui tren, îm­ Pentru ea, acel sărut, era ca ■a lipsit de importantă, \
..Corvmul". VASILE TATAR, lo­ preună cu un suporter englez. cea aminte că nu a avut nici o tresărire. Ceva care ^ V
cul acestuia a fost orc-luat de q u a d £ati 1T.P. — inginer din Londra. Era creeze o cât de mică satisfacţie. Acum, lipsită de orice în­
către cunoscutul om de fotbal, înaintea meciului Anglia — Ar­ curajare, privea prin geamul ce dădea în grădiniţa cu multe t
Octavian Cojoearu —. o adevă­ gentina. Englezul, in stare de flori. „De ce oare, nu mă pot îndrăgosti de El. aşa cum m.am
rată personalitate în viaţa co­ • TRAGEDIE. Cu ocazia Ra­ ebrietate, crezând că actorul este îndrăgostit de aceste flori?". Ar fi vrut să-şi mai pună câteva
merţului hunedorean privat. Re­ liului României,' etapă conts.rid suporter argentinian, având ochii întrebări provocatoare. Dar ceva o împiedica să gândească mai
cent. am încercat să stăm de in Campionatul European, un. albaştri, făiă nici un cuvânt sau departe. Să-şi facă o analiză a sentimentelor. „Ce sentimen­
te?" — se auzi rostind.
Eu nu am sentimente. Eu şutit- ca o
vorbă, ocazie cu care ne.a de­ echipaj românesc aflat pe o Da'- explicaţie, a scos din buzunar un piatră peste care alunecă apa. Dc cc. nu înfloreşte în sufletul
clarat : ..Doresc ca în 2-3 ani să cie Nova a accidentat mortal un cuţit. înfingându-l de trei ori meu iubirea? Dc ce nu mă cutreieră acea dorinţă arzătoare?
promovăm în primul eşalon al pieton imprudent, eveniment în pieptul actorului, care de alt­ Care frige. Care deschide acea cărare pe care se revarsă
fotbalului românesc, iar înce­ produs în localitatea Baia Sprie, fel era sportiv şi el, ba mai mult 1 5 orii de zi. Sub acest imens gând. Sub căldură acestor simple
pând din acest an să participăm pe trecerea de pietoni. Victima purtător al Centurii negre în întrebări, se simţi dintr.o dală inundată de phiccre. Srmţi
la Campionatul diviziei D, de­ este V. B.. de 18 ani şi se pare karate. De ştia ce se întâm­ acea vioiciune de care avea atâta nevoie. Se îmbracă cu cea
sigur în afară de întrecerile o- că suferea de grave probleme plă, oare nu se apăra? Dar, ne­ mai frumoasă rochie. Se privi in oglindă şi i se păru cir, nu
ficiale. cu rezervele şi junio­ psihice. vinovat, actorul a decedat ur­ e suficient de atrăgătoare. „Mă voi îmbrăca in alb. Voi fre-
rii. în acest context aşteptăm mare unei oribile crime, el fiind dona un cântec. Voi pw ta pe buze acel zâmbet şi surd:; in&ăr-
înţelegere de la conducerile e- • DESTINE TRAGICE. La înmormântat în Cimitirul Gre_ cat de sensibilitate". Parcă era cuprinsă de o beţie ce nu se
chipelor din judeţ participante Lyon, cu ocazia C.M. de fotbal, noble. mai sfârşeşte. Tot cc o înconjura, i sa părea nou. Ou o mi­
la această întrecere si desigur un jandarm D.N., lovit de un nune. Clipele de bucurie nu se mai terminau. Isi deschiseseră
o receptionare do către acestea suporter german, se află între A consemnat larg aripile. Până unde oarez Până acolo unde E! îi întinse
viaţă şi moarte. încă în comă. braţele pentru a-i cuprinde umerii. Pentru a-i oferi acel sărut
a apelului făcut de Asociaţia Ju­ în aceeaşi perioadă, un tânăr IOAN VLAD de care aluna aproape se speriase. Nu simţise acea clipă de
deţeană de fotbal in această di­ de 33 de ani. actor de comedie — * — * — *■ — ★ — * — * — * — * * — * zbor.
recţie", şi care fn zilele ce urmau mo­ Putea să-şi dea un răspuns. De a fi independentă. De & liia
A m r ă s p u n s în serios ce.i frumos. Vedea cum dezarmează. De exagerata
grijă a mamei. „Dacă acum n-o să iubesc, atunci când ? Dacă
acum nu ţt-aş atinge cu degetele mele, buzele tale, '.camei
E D I T O R I A L Î N T O R S i n v i t a ţ i e i când ?“, După acesta cuvinte murmurate îşi dădea scame, că ar
arata şi firea poetică. Nu mai avusese 0\/*skfel
putea să.şi
(Urmare din pag. I) de atitudine plină de farmec. Nu mai simţise această îenl&tte
La invitaţia domnului colonel Această afecţiune. Pentru El. Cel care o aştepta. Cu inima
darului, câ are prezenţă de spirit să fie acolo unde e nevoie de Ioan Dumitru Arsenie. directorul topită. Scurtând acea distanţă. Trecând peste acea suferinţă,
dansul, că e un om capabil şi un bun organizator, că e alături publicaţiilor „Călăuza" şi redac­ Ajungând să-i fie sărutate pleoapele, bur.o linişte eieMţk>-
de oameni, că nu contează etnia când omul e OM şi când simte torul nostru DANIEI, MARIŞ au nantă. Acea picătură s.a prelungit fermecătoare. Dii-e-l «Ha-
că cetăţeanul, omul de rând are nevoie de dânsul, e acolo şi caută participat la masa festivă orga­ tare ce călătoreşte peste valurile din răsăritul soor. tur,.
rezolvarea problemelor — AM AVUT SAU NU DREPTATE? nizată la sediul Inspectoratului
E revoltător ce am auzit azi la radio, că domnul Budulan şi de Poliţie al judeţului Hune­ MIROS TIC
primarul Muntean sunt plecaţi de vreo două săptămâni in Fran­ doara, prilejuită de sărbătorirea
ţa şi se , screm" să facă o alianţă intre un oraş de acolo şi Deva Zilei Poliţiei Române.
şi cum acolo în Franţa sunt romanaşii noştri (până acum ne.au
adus numai bueurii), cum puteau lăsa dânşii aşa „chilipir" de de­
plasare — aşa probleme „capitale", când peste satele judeţului nu mimai producătorul .-ţ;rlcoIf
apele dezlănţuite acoperă tot ce întâlnesc în cale. Când ani. c ci şi întreaga industrie ee jliodu»
malele, semănăturile şi tot avutul oamenilor a fost luat de puhoaie, In v it a t la co pentru agricultură. tSiinteBr
ce.i doare pe dânşii, ce, e problema lor? Dumnezeu a dat. Dum­ C Ă L Ă U Z A ” ! chiar pentru o concentrare a
nezeu a luat. Cum să plece ei de acolo, când băieţii noştri joacă proprietăţilor agricole. Pentru
aşa de frumos fotbal? (Pe banii cui au plecat în Franţa). noi o importanta „viaţa-
Domnule Redactor şef, e revoltător, ca să nu mă exprim mai (Urmare din pag. I) tie politică, pe fondul căreia mântului", O importanţă deuse=
dur. Dacă devenilor nu le pasă, fiind ocoliţi oarecum de neno­ valorile social politice trebuiesc bită trebuie să acordăm omu­
rocire —, le pasă năpăstuiţilor care au rămas fără NIMIC, goi, piaţă, mai exact un nepot, cvi o îmbogăţite. Nu concep o politi­ lui. EI trebuie să fie sâwăias şi
pustiiţi ca la facerea lumii ! funcţie importantă in poliţie că fără câteva principii. Este bine educat. Trebuie să SaeeiM
E trist şi dureros, că cei puşi să păstorească acest judeţ, Este adevărat? nevoie de o redistribuire a bo- investiţii pentru sănătatea- -aman
nu sunt alături de oameni, de necazurile lor — bine că a rămas — Nu ştiu nimic, nu cunosc găţiei materiale. România a fost lui, pentru educarea lu i
domnul subprefect singur şi ar face bine ca prin capacitatea acest caz. E o invenţie. Ar o ţară centralizată şi acum o buie ştiut însă câ, o tar» jks
ce-0 are să demonstreze că celor plecaţi nu li s_a prea simţit trebui să cunosc şi eu acest ne­ nevoie de măsuri cu caracter poate trăi fără o dezvoltase in­
lipsa şi se poate fără ei. Odată am scris că vrem EDILI — nu pot al meu. liberal, pentru echilibrarea sl. dustrială. Este nevoii.* de ■» dez»
POLITRUCI. Se confirmă ? — A.P.R. 3re nişte idei pro­ (naţiei. Trebuie acum o alter­ voltare a producţiei industriala.
Să le dea Dumnezeu putere celor năpăstuiţi şi cetăţenii De. prii? nativă pentru o social-dcmccra. Industria trebuie re a ctiv a i pe
vei, ai judeţului, să cugete mai profund atunci când sunt în faţa — Da. dar sunt social-dcmo- ţie modernă. baza unei strategii, dar cat UH
urnei de vot, că ceea ce au votat până acum s-a văzut. Nu i-a crate. Vedeţi, după Revoluţie •— Cât despre priorităţi în a. sprijin, cu un program ni* do
impresionat pe „aleşii" judeţului cu nimic suferinţa lor şi vorba lucrurile au început să meargă cest sens. cc no puteţi spune? azi pe mâine, ci cu nnuf «arc
aia : e mai bine deoarte decât aproape, când eu mă simt bine tot prost, cu toate schimbări­ — Să se rezolve cu priorii.i are bine fixate toate priori,
şi mă doare... în vârful., cotului, de ceea ce am lăsat in urmă 1 le guvernamentale, de aceea te sectoarele co se bazează pe lăţite. De fapt, restrueiasarea
O să trecem şi peste asta, cum am trecut peste atâtea —, am considerat că e nevoie de o resursele, naturale. Exemplu : siderurgiei este destul tte
Dumnezeu să ajute, că cei ,.pusi“ se ajută pe ei bine şi plăcut! alternativă. De aici. a înce­ agricultura, trebuie să fie o prio­ piicată.
AŞA SA AJUTE DUMNEZEU. DUPĂ GÂNDIRE Şl SIMŢIRE! put dorinţa pentru o construe- ritate. Trebuie avut iu vedere ■Va ur=r»a^
* -Mv w m i. * ■■ ■ ■■ * —- » - > ■vyJo'Mel

Dialoq co 01 Lt. col. Ghsorghe Sichet, adjunct al Şefului I.P.J. Hunedoara - Oe

(Urmare din nr. 133) Naţională a Drumurilor că ar fi o soluţie fia extrem de concilianţi cu ci înşişi. • ■ursul anului trecut şi a ar,-.-.DA an, în-
ca înainte de intrarea în zona aceea de Şi din păcate, nu sc întâmplă ceea cc sc t.r-un turneu final curam an Jj fotbal,
— La nivelul serviciilor pe rare le curbă, să se facă „o vălurire“ care să întâmplă in Vest, unde am văzut cât de care a avut loc la Ha u l in F'-eţia. Aici,
aveţi în subordine aţi avut vreodată sen­ tempereze, dar probabil că şi ei au nişte mult se respectă participanţii la trafic> am jucat finala în care din păce-i-z nemţiit
zaţia că nu puteţi stăpâni situaţia? reglementări care nu le dau această po­ chiar şi in situaţii in care evident un nc-au bătut cu 1—O, prinţi-un g-ai ntert-aţ
— Nu. Deşi ne~am confruntai cu sibilitate. autoturism este intr-o eroare, cu multă chiar cu câteva minute înainte de fina­
destule probleme şi credem că na vom Deci. revin acum, poate că este şi O răbdare, în loc să se forţeze — ceea ce lul meciului. Conducerea USMIM. â CT-
mai confrunta. Efectiv in planul nostru, situaţie conjuncturală, poate că şi De­ generează accidentele —, este ajutat. Eu gauizat o deplasare a unor suporteri caro
al modului in care suntem pregătiţi, nu cretul care este din 1966 şi se tot discu. aş face un apel în sensul că trebuie să să susţină această echipă. A josî organic
sunt probleme. tă despre un cod rutier, probabil că se existe o conciliere intre participanţii la zată o tombolă pc structura Asociaţii*
— Ce se poate face pentru a stăvili vor aduce nişte elemente no\ vis-a-vis de trafic. Acelaşi lucru se întâmplă şi între lor Sportive carp exista hi nivelat jude­
accidentele de circulaţie ? circulaţie. Să nu uităm că posibilităţile participanţii la. drum cu autovehicule şi ţelor. Pe structura acestor, i S-au
■ - Asta este o mare problemă. Cu ac­ de circulaţie pe infrastructura noastră de pietoni şi la rândul lor pietonii vis-a- organizat nişte tombole care să swţtoiîi
cidentele, chiar înainte de a veni dum­ drumuri sunt absolut ţimitate şi se ştie vis de autovehicule. Pot să ră istori­ financiar deplasarea fotbaliştilor nofiţtşH
neavoastră, am făcut o analiză pe cau­ foarte bine că la noi ‘ pe acest drum ou- sesc o situaţia in care eram cu cineva, şi a suporterilor.
ze şi pe zone şt pe aşa-zisele „punct* ropean, se circulă şi cu animale şi cu care domiciliază in străinătate şi am avut — Ce aţi fucuf/văzuf acolo?
negre" pe care noi le avem în judeţ. vehicule trase sau împinse cu mâna, ve. tendinţa să-ţ spun — de ce naiba a - Fiind pr< şedinţele Regiunii JTUn
— Care sunt „punctele negrc“? hicule care cu siguranţă dau mare bătaie frânat aşa dc brusc la trecerea de pie­ • loara a S, cţiei române, ca ţi no -le Aso*,
- „Punctele negre", eu le numesc zo­ de cap. Suntem un judeţ care este in­ toni, când un pieton abia schiţa un citi ţiu Internaţională a Poliţişîiţor, am­
nele in care în mod frecvent se întâm­ tens tranzitat. Să ştiţi că judeţul Hune­ gest să treacă, deşi era timp suficient, arul- contact nuli ales cu preşedinta Re-,
plă accidente. Sunt mai multe zone de doara nu face chiar excepţie faţă de e- fiind tentat să-l critic pentru aceasta. giunii din cantonul t>\Jder-Easel, căŢ* %
acest fel. Este locul de la ieşirea din venimentele pe care le avem în toată Dar imediat am realizat că el are alt fost- desemnată să ne msoţea ;că pe \Sb
Deva spre Sănt.uhalm, unde este acea ţara. comportament deoarece trăieşte în Occi- pul cât am fost în Elveţia , doamna
curbă care pare foarte uşoară, dar a creat dent şi respectă foarte mult un lucru. Monilta Iscli, a fost dispusă Ai ne a-
— Vis-a.vis de evenimentele rutiere,
foarte multe probleme multor şoferi. credeţi că viteza este principala cauză? Deci, noi simt cm extrem de grăbiţi, dar juic. Am făcut nişte cont-ici. in planul
— Ce se întâmplă ? Pierd controlul nu numai la circulaţie, noi suntem grăbiţi IPA, urmează ca despre acest lucru eU
volanului? Parcă era o limitare de vi­ — Viteza este o condiţie care favori. în general. să informez printr-o scrisoare Secţia ro­
teză .. zează o cauză ce duca la un eveniment — Vă rog să ne relataţi câteva mo­ mână şi este posibil să avem nişte ten.
rutier.
Există
depăşiri, fiindcă
foarte
— Este limitare dc viteză, am pus şi mente despre deplasarea pe care aţi fă- factc la nivelul Secţiei române şi ta ni­
Uigenţi de circulaţie care să tempereze lu­ mulţi şoferi au intrat în posesia unor cut o în străinătate... velul regiunii noastre. In acest sens,
crurile in acele zone. Pentru a avea autoturisme din străinătate care pot dez­ — Da, Uniunea Sportivilor din Minis­ cu m-am pregătit cu destule n-zteriule,
succes ar trebui să punem agenţi de cir­ volta o viteză foarte mare şi uită de terul de Interne din România, Poliţia chiar aw creat un blazon al regimui
culaţie pe trei schimburi. dar la ora faptul câ (a noi nu se poate circula în Română (U.S.M.I.R.), este în relaţii cu noastre, cur.: a fost primit cu plăcere
actuală nu este posibil Toată lumea trafic ca în Occident. Şi aş vrea să mai Asociaţiile Sportive ale Poliţiştilor din acolo şi am primit in schimb şi n&i în-
că vis-a-vis dc .evenimentele rutie. reliefez ceva —, toată lumea aşteaptă ca lume, care împreună organizează periodic semne ale Asociaţiilor din zona oizitutâ.
r . liţia poarta responsabilitatea. Nu poliţistul să rezolve absolut toate situa­ un fel de concursuri la nivel european
— Vă mulţumesc şi vă doresc «wsses
n 'vârât. Ca să fim realişti nu este ţiile care să prevină evenimentele rutie­ şi balcanic, pe difr.rite discipline sporti­ m activitate !
iniruiolul adevărat, pentru că la pro­ re. ve. De data aceasta, a fost, vorba dr fot­
ducerea evenimentelor rutiere concură Din păcate cred că nu ne situăm pe v bal,. In aceasta conjunctură, îmi face Cu multă plăcere. Şi eu d'O'-âX
toarte mult drumul, starea lui, modul în poziţie realistă. Având in vedere faptul plăcere să vă spun că echipa de fotbal mai mulţi cititori „Călăuzei",
care este semnalizat, sistematizat. Noi că nu putem pune poliţişti după fiecare a Poliţiei Româna s-a calificat, în urma
am solicitat celor de la Administraţia şofer, participanţii la trafic ar trebui să unor preliminarii caro au avut loc în VALEKIU RAUKEASWV