Page 2 - Calauza_1998_435
P. 2
o a m e n i l o r , 4
«s-Sifr’Şiv-wţ'r'y f *" * Ţ
Să tegăsim
wttă*Ule.„
• DUPĂ UN REZULTAT ŞO ria neaşteptată, răsunătoare, a_
CANT, S-A PUS PUNCT supra Braziliei, urmare a unui Pământul, pe unde au trecut apele mocirloase, pare arid jI
TURNEULUI MONDIAL DE PE CÂŢIVA joc în care fiecare component neprimitor. E ca un patinoar alunecos şl primejdios. Dacă vrei
FOTBAL al formaţiei şi-a respectat sar să faci câţiva paşi, te infunzi de abia îţi mai tragi incălţă,
Clipe de glorie, clipe de triumf, QUAD&ATI cina. mintea. Vara fierbinte s-a mutat undeva prin Franţa, Cerul,
pentru iubitorii fotbalului din Duminică am consemnat deci o nici el nu e pe placul ochiului. Norii se leagănă peste şoaptele
ţara gazdă a turneului final. înfrângere severă a brazilieni noastre, mai mult dure, decât dulci. Şi totuşi, este nevoie să
Pentru titlul mondial s-au în lor, care a oferit suporterilor ne eliberăm sufletul şi gândul de aceste dureri. Timpul umple
tâlnit in finală Franţa — cu cea „izoleze" inteligent pe omul ei lacrimi si o amară decepţie. golul cu marile iubiri. Sufletele şi inimile, mereu atinse de
mai bună apărare a turneului „numărul 1“ al adversarilor şi • PA PA Â JUCAT FOTBAL dorinţi, nu se precipită. Nu se asemid. Acum păsările nu mai
şi Brazilia — formaţie cu cel nu numai. Papa Ioan Paul al II-lca, a- pot pătrunde. Nu-şi mai pot continua sau oprj zborul. De
mai percutant atac. învingând cu 3—0 (2 -0 ) pe flat într.o staţiune montană, a claraţiile pentru marile iubiri se află pe buzele multora. Izbuc.
Gazdele cu doar opt jucători brazilieni, prin golurile înscrise urmărit cu mare atenţie la te nesc îmbrăţişări. Se fac concursuri de săruturi. O boare de
de origine franceză, cu o linie de Zidane (2) şi Petit, francezii levizor finala Cupei Mondiale de parfum apropie parcurile. Aleile pe care se poate rătăci cu
de mijloc activă, au învins ne au făcut ca râvnitul trofeu mon fotbal. El nu este suporter al voie şi fără voie. Lumea asta pare că se grăbeşte. S un fel
crezut de uşor formaţia Bra dial să fie câştigat pentru a nici uneia dintre echipele parti de alergare, cum n-a mai fost. Să ne înşelăm oare? Să ne
ziliei. cu o apărare de data a- şasea oară de o echipă „gazdă" cipante la acest turneu, dar iu punem viaţa în primejdie? Să ne placă jocul acesta împărţit
ceasta „semnatară" a unor e_ a turneului. beşte fotbalul. întrucât în tine în orc şi zile? în anotimpuri? Şi totuşi, vara aceasta ne oferă
rori nepernuse. Au câştigat Francezii au făcut duminică, reţe a practicat acest sport posibilitatea de a spune „poveşti la gura sobei". Se furişează
francezii pentru că au ştiut să să fie fericiţi milioane de... fran A consemnat in noi acea mahmureală de frig. De întrebări inutile. E vre
rupă echilibrul jocului şi să cezi şi nu numai, pentru victo IOAN VLAD mea când ar trebui să ne înveselim. Să scoatem berea de la
frigider şi să ne ospătăm fără să ne gândim la ce vom’ visa la
noapte. Dar, ce rost mai au aceste cuvinte? Trebuie să nz
despărţim de tot ce nu ne-a plăcut. Să revenim la senti
Să regăsim intră
mentele bune.
sângele zvâcnind.
Să auzim
O p r e l i ş t i î n c a l e a p r i v a t i z ă r i i ? rile care ne arată cărările lungi peste care a răsărit rouă. Acolo
unde secundele devin paznici. Mai este oare nevoie de alte în
Domnul profesor DORIN CIÎISTEA, director al între altele, domnul director DORIN CRISTEA demnuri ? De a merge trişti şi neîncrezători sub cerul ce a
Asociaţiei Transportatorilor Deva—Hunedoara, ne-a ne-a mai declarat: „Dezaprobăm rezolvarea devenit muit mai înalt ? Mult mai liber, pentru păsări şi pen
înmânat o notă informativă care cuprinde re conflictului în maniera dură, manieră care nu ţine tru privirile noastre mutate in rara fierbinte.
feriri asupra conflictului declanşat între societă cont în primul rând de opinia călătorilor, mulţu Ml ROM TIC
ţile de transport de călători CORATRANS, COR- miţi de serviciile asociaţiei noastre, unde lucră,
VIN TRANS şi Asociaţia Transportatorilor Deva — torii care o deservesc, le oferă condiţii civili
Hunedoara. zate de călătorie, la costuri rezonabile.
Conflictul oarecum stins datorită protocolu In acest context, cerem forurilor competente PROSTITUATA ERA BĂR BAT
lui şi înţelegerilor intermediate de Prefectură, nu să ne asigure protecţia cuvenită, deoarece în
a fost însă respectat de CORATRANS şi CORVIN- varianta în care circulăm acum, avem aprobă ŞI CÂNTA LA „CAVAL*6 »
TRANS. acestea generând în continuare situaţii rile de rigoare date de primăriile din Deva şi
explozive şi chiar unele incidente. Hunedoara, întreaga noastră activitate fiind în (Urmare din pag. 1) gur. la căderea serii, tfra im.
Să-l amintim doar pe cel derulat nu de mult, conformitate cu ideea de privatizare, promovată de brăcat cu nişte pantalon* strânşi
incident în care cele două firme de transport au I s-a cerut actul de identita pe trup, care-i sublinia posti-,
blocat abuziv cu maşinile, fără a avea vreo apro guvern. Iar noi dorim ca această idee să se te. A declarat că se numeşte riorul proeminent. Vn străin a
bare, drumul naţional in zona limitrofă dintre transpună în fapte, să nu se pună beţe în roate, Tudor Natalia, cu pseudonimul oprit maşina şi îrrir-O româ
municipiul Deva şi Hunedoara. Scopul acestei în de aceia cărora acum simt că le fuge pământul Cecilia. din Craiova. Marea nească stricată i-a făcut avan
treruperi a circulaţiei a fost obţinerea cu forţa de sub picioare". surpriză s-a produs la sediul suri şi propuneri ryşbwase, 2i-
a monopolului absolut asupra transportului de poliţiei, când strânsa cu aş.a, •:ându-i mereu duduie; i-a flu
călători pe traseul Deva—Hunedoara şi retur. STELIAN DENA „Cecilia" s-a descoperit că era turat pe sub nas, câteva 'bancno
bărbat. El se numeşte Vasile te verzi. Vasile R., tentat tk
Ii., are 27 de ani şt domicilia banii promişi şi ceva pe deasu
tive a cerinţelor membrilor ză in satul Malovăt. „Ia spu pra, a cântat la „cavei", mulţu
ne, L-nu întrebat
ce
poliţiştii,
mind u-1 pe străin.
De atunci
( n v i t a t â „ C Ă L Ă U Z A ” ) şi prin înţelegerea acestora, s-a făceai cu bărbaţii pe care ii a- şi-a făcut din asta o meserie,
i
l
reuşit ca la
începutul acestui
an, să ne mutăm într-un se costai, eşti cumva homosexual?"
„— Nu domnilor, le-a răspuns câştigând pe săptămână 5—6
diu nou, proprietate a CARP, Vasile. Eu practic sexul oral. milioane de lei. O sumă buni
aflat pe b-dul Corvin. nr. 12, cică, fără TV A şi import.
(Urmare- din pag. 1) muturilor. a ajutoarelor neram scara D, Hunedoara, telefon Cântam la naval. Dar nu ori
bursabile. pentru dezvoltare şi cum, folosesc prezervativul". în Ce a urmat după această des
dobânzile la împrumuturi sau investiţii şi pentru cheltuieli 715834, şi să înfiinţăm unităţile trebat de când se ocupă cu o coperire stranie ? Poliţia, cost
de Ja Bancă, activităţile de generale, de funcţionare ale prestatoare de servicii pe care asemenea îndeletnicire, Vasile ferm Legii 61/91, art. 2, pot. 6.
prestaţii servicii şi acţiunile pro C.A.R.P. le-am amintit. le.a povestit poliţiştilor o în L a „tras" o amendă pentru „a.
prii întreprinse pentru gospodă Menţionez că în ultimii trei (Va urma) tâmplare petrecută cu 4—5 ani eostarea de persoane în vederea
rirea cu grijă a fondurilor fi ani, Consiliul de Administraţie în urmă. Mergea pe E. 70 sin întreţinerii de relaţii sexuale
nanciare. Sumele constituite lu a manifestat o grijă perma
nar. in principal, sunt reparti nentă pentru creşterea capitalu
zate pentru acordarea împru lui social, a satisfacerii opera „Bine ai revenit în Valea Jiului, Miron Coznta!“
*—4—* *—4—*—*—*—4—4— *—4- 4 — 4—4 — 4 — 4—4— 4- I —4—4—4—4—4— 4—4
(Urmare din pag. I) In uratele mulţimii, şi erau u- — „Noi am demonstrat eă sun
ralc de care nici un alt lider sau tem de neclintit şi eă trăi
E D I T O R I A L Î N T O R S e contagioasă. Este nrmărită fie personaj politic nu a avut par. cinstit, din muncă cinstită” ,
care maşină care intră in Pe te, Miron Cozma îşi inccpo
troşani. pe şoseaua dinspre Tg. discursul către public. „A M ÎN VIN S P
(Urmare din pag. t)
Jiu. Maşinile poliţiei sunt pân. „Aş vrea să vă spun că dacă „Să nu vă imaginaţi ea cel
dite cu interes. Se nasc pre în viaţa asta am simţit vreo care şi-au bătut joc de smneu
lux, la secretarele alternative alese pe bază dc algoritm, la mc. supuneri. „A r trebui să vin ă! dată ceva, pentru că do mic mea şi a voastră, timp de op*,
sele de protocol după tăierea panglicilor, la călătoriile pc mapa De ce întârzie oare?". în lipsă copil am crescut aici, am trăit ani de zile nu vor
mond în căutare de bacşişuri, botezate comisioane, la cuibuşoarc- de altceva, grupuri, grupuri, re. aici, am muncit aici, dc mic co Departe de a fi instigator, Mi-
le de nebunii de la munte şi de la mare, la terenurile de tenis memorau zile apuse. Fiecare pil am crescut minereşte» Cei ron Cozma, încă recunoscut ea
guvernamentale, pentru eliminarea toxinelor eterice şi menţine
om are o experienţă inedită de care au crezut că dacă ni-au şi lider in rândul minerilor, mi
rea formei, precum şi la alte activităţi utile şi plăcute naţiei şi povestit. Aici aud şi sfaturi închis, m.au umilit, s.au înşe doreşte decât să biruiască dren
firii umane. Cu lehamite s-a mai urnit ceva şi în Legea Ticu cum îţi poţi întreţine familia lat...". tafea şi să fie lăsat» sa tiutu-
Dumitrescu, prin care distinsul domn va rămâne în istorie şi în dintr-un ajutor de şomaj de 70 Mulţimea se dăruie cu sufle eească.
folclor şi pentru care este capabil să renunţe până şi la vacanţa de mii de lei pe lună... tul: „Murim, luptăm, po Coz- — „Unii au crezut că mă pol
mare, la indemnizaţia de 10 milioane, plus învârtelile conexe şi Indiferent de prognoza meteo, ma.l apărăm!". Din mână in cumpăra cu bani sau eu funcţii.
adiacente. mulţimea e hotărâtă să aştepte. mână trec buchete de fiori, Sunt singurul lider de sindicat
Diversiunea internaţională pe tema dosarelor, care urmăreşte Pe un bloc din fata Casei de care am acceptat puşcăria decât
distrugerea din interior a unui sistem de protecţie, construit în Cultură, un ortac a scris: „Bine „V A LE A JIULUI NU ESTE să mă vând".
zeci de ani şi ajuns la performanţe, semnifică atât acţiunea con ai venit aeasăl". Lumea aclamă. A NOASTRĂ, CEI DE ACU ăl, Mulţimea se simt© renăscând
certată a serviciilor de spionaj străine, cât şi infantilismul sau Departe de clişeele cunoscute din CI A URMAŞILOR prin vorbele lui Cozma. „Am în
transmisiile televizate, minerii URMAŞILOR NOŞTRI". vins!" Chiar şi copita! de 5
reaua credinţă a unor oameni politici. Este tot mai evident că sunt oameni simpli, pe ale căror Chiar dacă se afla întemni ani, a cărui tală a fost coleg dc
ţara se află sub ocupaţie de la vârf până la periferie, „agenturile"
chipuri se vede o înverşunată ţat, Miron Cozma nu a încetat echipă cu Miron Cozma, striga
străine de care ne vorbea Ccauşcscu înainte de a fi târât în faţa dorinţă dc a trăi simplu, de a să se gândească la soarta celor că a învins, alături de mineri,
plutonului de execuţie (specialitatea casei!), şi-au îndeplinit in mod i fi lăsaţi în pace, de a munci, rămaşi în Vale: „M_a durui su Discursul este catalogat do
strălucit misiunea. Autorii materiali şi morali şi-au recuperat do j dc a duce o viaţă fără ameste- fletul când am văzut în ziare unii ca un discurs al unui om
sarele proprii, care îi incriminau ea trădători de neam, lăsând | cui celor „mari". Discută, se „a- că fiii minerilor fură sau cer politic, odată cu intrarea în
populaţia in derută. Scenariile au depăşit deja limitele imagi \ ling" unii pe alţii, cu un umor şesc!" „Să ţineţi minte un sin l’ RM, dar apropiaţii t] conside
narului. blajin. gur lucru: sunteţi locuitori ai ră discursul unui om caro lup
Văii Jiului, cu aceleaşi drepturi
în fond ee_ar putea să găsească cetăţeanul în dosar? Date La ora 22, în faţa Primăriei, tă pentru cei de lângă e!, pen
biografice despre propria lui persoană, evenimentele Pe care le-a liderii locali ai PRM-uIui sfi indiferent că sunteţi mineri, con. tru ceea ce li se cuvine.
trăit, atitudinile şi părerile pro şi contra ale persoanelor din dează ploaia alături de mulţi tabili, şomeri, doctori sau orice Obosit şi cu dor de fiica tui,
me. Presupunerile continuă. altceva". Mirona, liderul minerilor sc
anturajul profesional, social şi familial, fapte onorabile sau dez „E aproape. într.o oră ajun Cozma cunoaşte sufletul oa
onorante, încălcări deliberate sau accidentale ale legislaţiei sau scuză în faţa oamenilor săi,
ge". menilor, cărora li se adresează, ca în faţa unor prieteni, promi-
a normelor moralei eţe. La acest ultim capitol ar putea să aibă ştie că întreaga lor speranţă ţându-le să facă din Valea Jiu
chiar mari surprize. înainte de a vă hotărî să studiaţi un do • VULCANUL. este el. Cozma reaminteşte mi lui ceea ce a fost odată, să lup-
sar, vă sfătuiesc să consultaţi un medic şi să vă faceţi toate Intr-adevăr, după o oră, ma nerilor do unitatea din rândul le împotriva duşmanilor „nu cu
analizele, căci s-ar putea să fie şi ultimele. Apoplexia! Nu ştiu şina, în care se afla MIRON lor, datorită căreia ci au învins bâta, ci cu vorba".
cum veţi reacţiona la scenele de mare (andreţe ale celor care COZMA şi soţia, intră în Pe de fiecare dată. „Spiritul lui Miron Cozma
troşani. Vulcanul rfulţimii iz. „Cu Dumnezeu deasupra capu
v-nti jurat Credinţă veşnică în faţa altarului, cu prietenii pe care lui vom învinge întotdeauna. Noi s-a întors în Valea Jiului".
i.ati adus in casă, ori cu necunoscuţi care vi s-au strecurat cu bucneşte în urale. „Cozma, Coz- Cu aceste vorbe s-a desparţi!
ma..." Oamenii încearcă să fie am fost singurii pe care nici
complicitate tandră în aşternut în timp Ce vă străduiaţi să aduceţi aproape de el, să-i strângă mâ comuniştii n-au reuşii să.i ,n- de ortacii săi, care l-a » purtat
acasă pâinea cea de toate zilele şi o fărâmă de puritate şi de na, să-i spună un bun venit doaie". pe braţe până la maşină. Apoi,
echilibru? Cum vor judeca acei copii care îşi vor găsi idolii ma personal. „ Ne conduc oameni cu şroli oamenii s-au retras la easebî lor,
cu speranţa renăscută în satlcf
terni sau paterni în situaţii de neimaginat?! Este purtat Pe braţe până la multe, dar le lipseşte cea mai
scările Primăriei. „Cozma, Coz. importantă şcoală : cea a vieţii! ..Cozma nu uita, Vale» Jiului
Gândiţi-vă că aveţi în faţă o viaţă care trebuie şi merită să
ma..." Noi o avem!". te vrea!".
fie trăită!
