Page 2 - Calauza_1998_438
P. 2
Q Săptămânal independent aflat în slujba {tuturor oamenilor
kV f : . .«*_•:■■■■-•■ ■■ ■ ■ : ----------- ■ ■ - ■ •-■ -...........-■■■ ■-■-•-■-........■• N ■•■■>■................ ■■■*■■■■ , ■ ■ . . ........— ■ ■■■ ■ ■ > .................. ■■ ■ ■ ■■- - - ■■ ! ................... ■ 1.......... . ■ ■-...............- * • • • • c • a
Tluuele
, . cieştine i
Sunt uneia lucruri care ne conving foarte repede. rin *
• DEBUT. Elevii lui Florică a fost grav răn it la Lens de ne lasă m u lt răgaz. Care ne grăbesc să le facem c u i l «*. j
Văetuş au „zburdat" ca nişte către grupul de huligani ger Poate şi pentru faptul că noi, nu le putem face astfel. le \
iezi pe dreptunghiul verde al P E C Â Ţ I V A m ani, în tim pul „Gupei Mon putem aşeza tăria şi lumina, parcă căzute din „cer". N u ori
stadionului „Corvinul". învin diale". când putem să ne facem ordine în gând şi să dăm cuvinte- '
gând nu fără emoţii, cu scorul Q U A D & A T I lor drum ul în lume. Să stăm drepţi, ca nişte m esteceni şi să I
de 5—2 form aţia Inter din Si «i AFLAM. T ransferurile lui spunem ce ne place. Adică, această carte „Nuvele creştine‘ \
biu. Bogdan Stelea, Iulian Filipescu Un titlu ce poartă atâta identitate. Pe care, autoarea l.a respi.
la Olimpique M arseille. respectiv rat privind poate o secundă, sau o zi, pe fereastra de frunze '
• VEGA DEVA a fost învinsă m iniere. La această întâlnire Ghelsea, au devenit doar zvo adiind sub un curcubeu. N um ele prozatoarei e la fel de frum os i
pe stadionul municipal din O ra a asistat şi Gigi M ulţescu —, nuri, cei doi internaţionali ro — M A R IA V A S II IL ISIA . M i-a fost dat să-l aflu cu oarecare
dea, de către F.G. Bihor, cu antrenorul despre care se vor m âni răm ânând la cluburile întârziere. După ce avusese loc evenim entul; lansarea cărţii 1
scorul de 2—0. După cum re beşte că în curând va trece pe unde au activat şi anul trecut t I.a m m ărturisit prozatoarei, dorinţa de a-m i trim ite cartea îi I
m arca şi cotidianul „Sportul banca tehnică a Jiului. Aşa că, Salam anca şi G alatasaray Istam permisiunea de a „vorbi" la această rubrică. Şi, iată-mă, ţi
Românesc", devenii s_au prezen M ulţescu şi Miron Cozma vor fi bul. nând pe palm e aceste „Nuvele creştine", picături de ploaie cu
tat la acest prim joc cu mo poate în stare, printr-o colabo rată de vară. Umbre groase de nuc. Bucurii şi suferinţe regă.
ralul la păm ânt, situaţia finan rare fructuoasă, să revitalizeze • OPTIMISM. A ntrenorii ce site în tr-u n tim p, din care pot să.şi ia zborul. Până unde ?
ciară a clubului nefiind tocmai fotbalul din „Vale". lor trei divizionare B din ju Până undeva departe. Intr.un cuib num it inima cititorului
roză. Fotbaliştii deveni nu şi-au deţul H unedoara sunt hotărâţi Fiindcă această carte este scrisă in prim ul rând cu inim a, . Cu
prim it prim ele din cam pionatul • FĂRĂ VIOLENŢA. Se dis ca în a doua etapă a turului, toţi sufletul inundat de iubire. Scrisul Doamnei M A R IA IL ISIA 'csto
trecut. Aşa că... cută tot mai aprins faptul că, jucătorii com ponenţi ai echipe ca o sămânţă care încolţeşte repede. Care se ridică şi se înal
în luna septem brie oraşul Kehl lor de bază. să_şi mobilizeze ţă in tulpina proprie. Care ne oferă să putem vedea, în plină
® Pe stadionul „JIU L" form a va găzdui întâlnirea am icală forţele, să dovedească un joo zi, o noapte inundată de stele. Care ştie să vindece cuvintele
ţia Iul Dorel M aria a fost în de fotbal dintre reprezentativa sim plu şi eficace, urm are căruia Care ştie să ne ofere pagini înm iresm ate cu tămâie. Cu se
vinsă fără drept de apel. de că Germaniei şi cea a Franţei, be să-şi adjudece victoria. Le cunde de linişte. Cu secunde de fiori. După cum această pri
tre ARO Câm pulung —. a că neficiile obţinute cu această o- urăm şi noi succes ! mă nuvelă „l se spunea Ioan". Citind.o, m i-am văzut anii co
ro r jucători au reuşit să „per cazie fiind donate fam iliei lui pilăriei. Când asemeni acestui Ioan, am cunoscut un pustnic.
foreze" de trei ori zidul apărării Daniel Nivel — jandarm ul care IOAN VLAD Un om retras într-o peşteră din preajma Săcămaşului. Lumea
zicea că trecuse de 100 de ani. l-am reţinut privirea de vrăji
tor. Iute şi vioaie. Parcă vroia să te taie cu săgeţile ochilor.
Nu prea ieşea din peşteră. Num ai când cran târgurile lliei. A m
Adevărul despre sinuciderea de pe strada Ştrandului! încercat să-l fac eroul unei povestiri. N -am reuşit. Şi n-am
să mai încerc, fiindcă ce a reuşit Maria Ilisia, cu acest ioan,
este ceva ce nu e în stare oricine. M.a-m oprit la „Geme
(Urmare din pag. X) salvarea, dar a fost prea tă r. de vină starea lui socială, sau nii" şi am văzut şi eu „stelele noastre" „deschizând geam ul şi
ziu. El a murit, pe mine m .au patima beţiei care l.a cuprins în stând cu coatele pe pervaz". ,,Lacrima ta" şi mai ales ..Aştep
doliat şi cu sprijinul locatarei salvat. A murit. Deşi de m ulte m rejele ei? Oricum, noi zicem: tând izbăvirea", mă fac să depun m ărturie că M API A :.-,jSIA
ELEN A TRA ŞC A, reuşim să ori a fost rău, câteodată a fost „Să se odihnească în pace", iar înainte a trăit şi pe urmă a scris această carte. Oare e v ‘'pîts
intrăm în vorbă cu sofia celui şi bun. Acum îl regret. în tr.a - situaţia celor rămaşi în urma totul ? Ce aş mai putea spune ? Că restul o fericire.
decedat, EUGENIA CAM ELIA devăr eu fără serviciu, trei copii lui, să fie un adevărat S.O.S.
JU RCA — tânără ce şi-a văzut născuţi din căsătoria noastră şi pentru toţi. MIRON TIC
şi ea moartea cu ochii. De pe o fetiţă a lui, din prima sa că
faţă nu i-am văzut căzând nici sătorie cereau de mâncare. Nu
o lacrimă. Vorbea rar si răspun totdeauna aveam. Pe el l.a
dea doar la întrebări. supărat acest lucru. Pe fetiţa
— Era beţiv soţul meu, a vrut lui, Florentina, de 10 ani, care OPOZIŢIA PRUDENTĂ A P. N. L.
de mai m ulte ori să se sinuci era la şcoală la Săcel, o mai
dă. S-a urcat chiar pe bloc, de trim iteam la cerşit. Dar nu PNL, urm ărindu-şi cu atenţie reu în slujba ţării şi nu invers.
unde a vrut să sară jos, dar era destul. Acum el a plecat şi consecvenţă interesele, anunţă Ceea ce a fost in tim pul aces tralizat este singura soluţie, A)
am
doilea considerent de curo
tei
vizite a dem onstrat
exact
cu bucurie
că unificarea libe
l.au salvat de la moarte nişte dintre noi. Eu am rămas cu rală este practic încheiată. în inversul acestor spuse. ţinut cont a fost că am crezut
vecini. Voia să-şi pună cu ori Ramona, Daniel şi Camelia — Şi pentru că din partea ziaru în buna credinţă a partenerului,
ce preţ capăt zilelor. N u mai copiii noştri, ca de altfel cu acelaşi tim p dl ION MACOVEI, lui nostru i s-a pus întrebarea ; în m omentul de lată PNL este
prea avea bani. Copiii cereau de Florentina, copila lui —, după preşedintele filialei judeţene H u. — Dacă tensiunile cresc pe zi ce o forţă. E adevărat, în cadrul
nedoara este de părere că vizi
mâncare. 4U banii îi cheltuia pe cum spuneam din prima sa că. tele din ultim a vrem e în jude. trece mai m ult din cauza dife. coaliţiei noi facem oarte din
băutură. In ziua când a murit, sătorie. Ce să mă fac ? Cum ţul nostru şi în special cea a renţelor doctrinare, iar colabo aşa-zisa opoziţie. Dar n-am fă
nu s-o dus la serviciu. A cum . voi trăi? De la Crucea Roşie d-lui Petre Roman şl a d-lui rarea devine tot mai grea în cut niciodată public nem ulţum i
părat ţuică, apoi a cerut nişte au venit cu ajutoare, încă în Radu Bcrccanu au avut un ca coaliţie, atunci de ce PNL nu rile noastre, la modal in care a
bani cu care a cum părat o so primele zile după înm orm ânta racter electoral, pentru că de iese din cadrul alianţei, pentru lacut-o P.l5._ul. Liberalii nu
luţie otrăvitoare. A arneste. re. Le m ulţum esc ! Dar ce mă fapt nu s-a rezolvat nici o pro . că oricum opoziţia şi nem ulţu fac opoziţie doar de dragul O-
cat-o cu ţuica şi a început să fac in continuare? Oare Primă blem ă în sine. Ei au venit în m irile liberalilor sunt tot mai poziţiei sau pentru publicitate.
bea. Spunea că vrea să moa ria m unicipiului Hunedoara mă vizite de lucru, dar au lăsat în clar exprim ate ?! Ştim că sunt discuţii m ulte şi în
ră. Când am văzut, m .au trecut va ajuta? A m să Ic cer spriji. urm ă mai m ultă nedum erire Răspunsul a fo s t: „Am po r. partidul nostru există la ora
nişte fiori şi m -am hotărât: Beau nul. Vă m ulţum esc şi dvs., celor decât să clarifice lucrurile în în n it în această convenţie diD actuală o extraordinară pre
şi eu f Şi am băut. M i-a ve. de la „Călăuza" că m -aţi vizitat, tâlnirile cu oamenii. Ia r proto două considerente: unul ca să siune din partea organizaţiilor
nit răii, apoi am vomitat. A - că v-aţi interesat de soarta mea, colul cu care a fost prim it şl beneficiem de mijloacele cele teritoriale pentru ieşirea din
Jlând vecinii de cele întâm pla, a copiilor mei. însoţit in judeţ Petre Roman, a mai eficiente pentru a reuşi coaliţie. Dar vrem să fim tra
te, m .a u urcat in tr.o maşină ...O situaţie răscolitoare. Un fost exagerat — de gradul zero, reunificarea liberală. A fost p ri. taţi ca un partid serios -.o nu.şi
$î m .a u trim is la spital. El a tată şi-a părăsit soţia şi copiii deşi cu ani în urm ă, dom nia sa mul lucru po care doream cu trădează parteneri i".
rămas in casă în stare de in şi a plecat pentru totdeauna în declara că funcţionarii din eşa. tot dinadinsul să_l realizăm , pen
conştienţă. A venit si după cl lumea cclor drepţi. Să fie oare Ioanele de conducere sunt m e tru că ştiam că aplicarea doc- MARIANA PANDARU
Primând deciziile politice - la împărţirea R.A.G.C.L.-ului
s-a aplicat dictonul - „Cine împarte parte-şi faee“!
(Urmare din pag. I) ditoarc, adică prin actul care a unic, să preîntâm pine aceste totalitate, iar unele dintre ele parte din capitalul social s-aa
dispus divizarea nu s-a stabî. deficienţe prin im plicare di sunt de nefolosit. omis unele utilaje de construcţii
Considerăm că procesul de lif o altă proporţie". rectă, aşa cum am arătat mai — Din Statutul societăţii au (m acara, motocompresor, exca
divizare nu a respectat întru- — Multe din aceste prevederi sus că prevăd norm ele legale. fost omise, nu ştiu cum, m ulte vator), pentru Urban C onstruet
totul prevederile legale în m a sunt arătate şi în titlul VI, capit. în susţinerea celor relatate, vă dintre activităţile pe care deja şi autovidanja pentru S.C. SA
terie şi nici nu a fost pregătit I din Legea 31/1990 prezentăm câteva situaţii con le desfăşura această unitate, LUBRITATE S.A., iar în cursul
suficient pentru a evita discon Fată de cele arătate, la 2 săp crete : nem aivorbind de cele dorite în acestei Juni s-au sistat lucrările
tinuităţile în activităţile desfă. tăm âni de la înregistrarea socie La S.C. URBAN CONSTRUCT viitor a le desfăşura şi care au in curs com andate de fosta
şurate de fostul RAGCL. im tăţilor (fără bilanţ de divizare), S A .: fost propuse în obiectul de ac regie şi o parte din ele chiar
plicaţii financiare şi sociale n e. vă inform ăm urm ătoarele’ a) Problem e organizatorice: tivitate şi chiar aprobate prin adjudecate prin selecţie do
gative, a s tfe l: — Consiliul Local nu a stabi — Din lipsă mobilier, aflat H otărârea Consiliului Local 76/ oferte.
— Prevederile Decretului 31/ lit proporţia in care se îm parte din plin dc altfel la fosta regie, ’98. Mai m ult, P rim ăria a cerut
1954, privitor la persoanele fizi patrim oniul între cele 3 societăţi din lipsă spaţiu pentru birouri, Ex. : activităţi de pompe fu oprirea lucrărilor com andate pe
ce şi juridice, neabrogat, la art înfiinţate. dotare tehnică (calculatoare, te nebre şi sim ilare, alte activităţi acest an, pe motive de lipsă sur
50, arată că „divizarea, precum — Nu există bilanţ dc diviza, lefon, fax, im prim ate etc.), per recreative (ştrand), dem olarea se bugetare, deşi o m are
şi desprinderea şi transm iterea re. sonalul TESA şi în special cel construcţiilor, terasam ente şi din repararea drum urilor a\v*st
nu se vor putea înregistra decât — Activele circulante şi m ajo preluat de la regie nu.şi poate organizarea de şantier, construc încredinţată fără licitaţie in y_
dacă se vor prezenta, aprobate ritatea activelor fixe sunt la dis desfăşura în mod corespunzător ţii de căi de com unicaţii terestre cest an, unor unităti străine
de organul competent..., inventa poziţia unei singure societăţi — activitatea. şi construcţii destinate sportu Consiliului Local.
rul, bilanţul contabil întocm it S.C. APATERM S.A. —, la care — Societatea nu are acces la lui. M enţionăm că lucrările pe
in vederea predării-prim irii funcţionează foştii reprezentanţi m aterialele aflate în gestiunile — Deşi criteriul dc bază al care le executau cele două sec
fn acelaşi Decret la art. 41, legali ai RAGCL Deva, care 02, 03, 05, cu pondere în vo. divizării a fost specializarea în ţii ale RAGCL Deva şi care a-
alin. 2, se arată că „divizarea fiind subiectivi şi neinteresati Imnul m aterialelor, deşi active sensul că S.C. APATERM S.A. cum constituie S.C. IjRUAN
se face prin îm părţirea întregu să sc producă divizarea faptică le circulante nu au fost încă să producă şi distribuie apa, CONSTRUCT S.A., reprezintă 90
lui patrim oniu al unei persoa a patrim oniului regiei, fac a- îm părţite având acces la aceste şi energia term ică, evacuarea la sută din activitatea acestei
ne juridice între mai multe proape im posibilă desfăşurarea ’Siagazii num ai S.C. APATERM apelor uzate, S.C. SALUBRITA unităţi, sistarea lucrărilor du
persoane juridice care există, activităţilor celorlalte 2 societăţi, *1.A. Din aceste cauze, nu se TE SA . salubrizarea oraşului, când la pagube m ateriale Im
sau care iau. astfel, fiinţă" La cu consecinţe negative în asigu pot asigura m aterialele pentru iar S.C. URBAN CONSTRUCT portante. generate de proiectare,
art. 47 se spune că patrim oniul rarea drepturilor sociale nego lucrările în curs, m uncitorii S. A. să asigure pc lângă lucră organizarea de şantier şi chel
persoanei juridice care a înce. ciate prin contract a tuturor sa neavând cu ce lucra. rile executate Ia terţi, service.ul tuieli m ateriale, avansate, nem ai
tat de a avea fiinţă prin divî lariaţilor pe care îi reprezintă. Chiar şi mijloacele fixe care în construcţii la cele 2 unităţi vorbind de neasigirrarea ocupă
zare, se îm parte în mod egal Considerăm că era de datora fac parte din capitalul social surori şi pentru Prim ărie, la rii forţei de muncă existente*
între persoanele juridice dobân. Consiliului Local ca acţio ,ar stabilit, nu au fost predate în stabilirea m ijloacelor fixe ce fac în această societate. (Va urm aj
