Page 2 - Calauza_1998_439
P. 2

rm rm
                                Săptăm ânal  independent  ad at în  slujba Tuturor  oam enilor



                                                                                                          1
                                                                                                                                            *  R e g i n a
                                                                                                             MARTOR |                            nopţii


                                                                                                               Când  am  învăţat  să  iubim   această  floare?  Când  şi  unde  attt J  .
             ■  CAN TO NAM ENT.   Reîntors                                  ■  ÎNOT.   Ne  aflăm    în   plin   stat  în  preajm a  Reginei-nopţii?   în   câte   grădinuţe  ale  caselor |
            de  pe  litoral,  unde  şi.a  petrecut                        sezon   estival.   A pa  ne  atrage,   îşi  face  loc  această  floare?  Parcă  îm i  este  frică  să  dau  un L.
            o  scurtă  parte  din  vacanţă,  îm ­  PE  CATIVA             însă  nu  toţi  ştim   să  înotăm.  în   răspuns.   Deşi,  m i  se  pare  că  una  dintre   nopţile  recente,  s-a
            preună  cu  fam ilia,  Mihai  Leu  a                          dorinţa  de  a  oferi  tinerilor  mo­  1  um plut  cu  petalele  acestei  regini.  Dincolo  de  aceste  întrebări,  se  1
            intrat  în  cantonam ent  la  Piteşti,   q u a d £ a t i      dalităţi  de  înot  moderne,  de  a-i   J  petrec  întâm plări  ciudate.   GURA  LEULUI   şj  OCHIUL  BOU-  i
            in  vederea  participării  la  concur­                         învăţa  să-şi   apere  semenii  de   )  LUI,  se  iau  la  ceartă.  Fiecare  ar  vrea  să  ajungă  la  marginea  t
            surile   de  raliuri,   sub   sigla                           la  înec,   o  delegaţie   a  Crucii   1  oraşului.   Poate  acolo  insomniile,  n-au   nici  o  valoare.   Cu   o ]
            „DACIEI",  în  cadrul  Cupcţ  Nova.                            Roşii   germ ane  a  organizat   la   i  secundă  mai  devrem e,  cineva  m i-a  şoptit:   „N-ai  vrea   să   ne  \)
             El   se  va  antrena  aproape  o   nu   se  va  mai  afla  m ult  tim p   bazinul  de  înot  din  cadrul  Băi­  1  oprim  lângă  aceste  ziduri?  Să  reîncepem   călătoria  doar  m âine  l
            săptăm ână   de  zile  pe  şoselele   pe  banca  tehnică   a  echipei  ol­  lor  Călan,  o  inedită  acţiune  in­  ^  în  zori ?  A tunci,  vom   fi  m ult  mai  tineri  şi  ne  vom   putea  zben-  ?
            argeşene,  aceasta  desigur  în  do.   teneşti.   Aceleaşi   surse,  susţin   titulată   parcă  m etaforic   „înot   i  gui  pe  cărarea  ce  urcă  peste  acel  deal  dornic  de  a  ne  ascunde  i
            rinţa   unui   succes   în  cadrul   ideea  că  locul   acestuia  va  fi   pentru   viaţă".   La  dem onstra­  1  de  lume".  Undeva,  la  o  răscruce  s-au  oprit  caii  ce  trăgeau  la  i
            „Raliului  Daciei".            ocupat   după  toate  probabilită­  ţiile  practice,  au   fost  prezenţi   )  trăsura  plină  de  viscol.  M ult  mai  departe,  un  tren  se  pierde  1
                                           ţile,   de  către   Silviu  Stănescu   tineri   din  Lupeni,   Petroşani,   {  părăsit  de  ultim ul  fluture  uriaş.   La  această  vrem e,  încerc  să  J
              ■  SURSE...  din  anturajul  U_   —  antrenor  ce  şi-a  dat  demisia   Brad,  Călan  şi  Alba  Iulia.  ?  colorez  singurătatea  cu  o  secundă  mai  repede,  ca   Tu  să  pri»  \
            niversi taţii   Craiova  au  lansat   de  la  „timona"  form aţiei  C.S.M.                    1  veşti  în  oglindă.                                      «  i
            ideea  că,  antrenorul  Ilie  Bălăci  Reşiţa.                              IOAN  VLAD         (    Cât  mai  aleargă  prin  noi,  acel  pahar  cu  vin  alb,  băut  ca  /
                                                                                                          t  de  nişte  însetaţi,  nu  ne  vom   tem e  că  ne  rătăcim  prin  pădii-  (
                                                                                                          >  rea  zilei  de  mâine.  V om   ajunge  la  cele  mai  mari  bâlciuri  şi“t>om  1
                                                                                                          \  întreba  de  acel  crescător  de  porumbei  călători.  Nu  avem   altă  ?
                      NOU:  Structura  anului  şcolar  1998-1999                                          I  cale  dc  ales.  E  atât  de  greu  să  poţi  să  calci  peste  ghim pii  tim pu-  *
                                                                                                          ?  lu i!  Şi  iată,  auzim   ţipetele  ce  s-au  oprit  în  pieptul  acestor  ţ
                                                                                                          ţ  stânci.  Şi  iată,  vedem   acele  corăbii,  ce  şi-au  pierdut  legănarea.  *
                 (Urm are  din  pag.  1)   lor   şi  şcolilor,  în  funcţie   de   pcctelor  form ative :  în  ultim ela   i  Pe  puntea  magică  evadează  ambasadorii  cu  început  de  chelie,
                                           structura  confesională,   cu  avi­  trei  săptăm ânţ   de  la  sfârşitul   i   A tâta  tim p  cât  cineva  ne  cheamă.  A tâta  tim p  cât  putem
            săptăm âni  de  Paşti.   29  mai  —   zul  inspectoratelor  şcolare  jude­  fiecărui  sem estru  se  va  asigura   i  visa  o  noapte  întreagă.  Cât  nu  avem   dorinţa  să  privim   ceasul
            6  iunie  1999  —  vacanţă;  7  iunie   ţene.   De  asemenea,  în  mediul   consolidarea   cunoştinţelor   şi   V  defect  al  oraşului,  ci  mai  degrabă  să  urm ărim   zborul  vulturilor
            —  25  iunie  1999  —  învăţăm ânt;   rural,  vacanţa  de  toam nă   (31   com petenţelor  dobândite  de  că­  l  ce  poartă  în  ghiare  ghem e  albe.  N u  oricând  putem   găsi  peşte-,  ?
            26  iunie  —  14  septem brie  —  va­  octom brie  —  8  noiem brie  1998)   tre   elevi,  pe  parcursul  perioa­  }  ra  unde  am   făcut  cândva  portretul  pustnicului,  ce  purta  fu  ţ
            canţa  de  vară.                poate   fi   stabilită  flexibil,   în   dei  de  învăţăm ânt.  \  ochi  cearceaful  miresei  dispărute.  Să  ne  am intim   iar  de  Regina  ţj
              Noua  structură  a  anului  şco­  funcţie  de  ritm ul   m uncilor  a-   Metodologia  evaluării  va   fi   (  nopţii.  Să  deschidem   ochii  şi  să  fim   prim ii  acolo.   ^
            lar,  va  cuprinde  34  de  săptăm âni   gricole,  prin  aprobarea  perioa.   com unicată  ulterior,  prin   ordi­
            de  învăţăm ânt,  16  în  sem estrul   dei  de  vacanţă  de  către  inspec­  nul  m inistrului.  \                                    MIRON  (pC          ţ
            I  şi  18  în  sem estrul  al   II-lea.   toratele  şcolare  judeţene   res­                  ^                                                        "   4
                                            pective.  Conducerile  şcolilor  pot
            între  sem estre  va  exista  o  săp­  decide  întreruperea  cursurilor  în
            tăm ână  de  vacanţă,  iar  în  tim ­  zilele  de  Bobotează  şi   de  Sf.
            pul  fiecărui  sem estru  vor  exis.
                                            Ioan  (6  şi  7  ianuarie),  în  condi­  M A F I A   D I N   B E L G R A D   „ B A I A   A C I D Ă '
            ta  2  săptăm âni  de  vacanţă  in.   ţiile  recuperării  orelor.
             tersem estrială.                 Evaluarea  rezultatelor  elevilor   A DIRIJAT COMERŢUL CU DERIVATE  PETROLIERE  IN  TIMPUL
              în   cursul  sem estrului  al  II-lea   la  învăţătură  se  va  realiza   în
             se  acordă   două  săptăm âni   de   continuare   în  mod  ritm ic,   pe   '  Cum  spuneam   în  num ărul  tre­  EMBARGOULUI  (III)  rolul  m afiei   belgrădene.   nja<
             vacanţă  de  Paşti,  care  se  stabi­  parcursul  fiecărui  sem estru,  cu   cut   al  „Călăuzei",  m afia   bel.            ales   în  zona  judeţelor  Caraş-
             lesc  de  către  direcţiunile  licee­  un  accent  deosebit  asupra   as.  grădeană  deţine  monopolul  vân­  astfel  de  obiecte  de  m are  va­  Severin  şi  Timiş.   Pentru   că
                                                                            zărilor  de  arm e  în  toată  Euro­                          grosul  afacerilor  are  m ulte  ra ­
             *—*—*—*_*._*—*_*—+—*_*—*_*—*—*—*_*—*—*—*—*—*_*        —*—*    pa  şi,  aşa  cum  se  ştie,  nici  ţara   loare  istorică,   culturală  şi   de   m ificaţii,   de  natură  să  satis­
                                                                            noastră  n-a  scăpat  din  ghiarele   cult,   era  bine  pusă  la   punct   facă   cu  arm e,  mai   ales   cu
                                                                                                           de  m afioţii  din  Belgrad.  Sârbii
             L O V IT U R Ă  M O RTALĂ CU  CUŢITUL,                         filierei.   După  '89  şi  în  special   preluau  m arfa  pe  care  o  tran s­  Ivalaşnikovuri  ultram oderne până
                                                                            perioada   em bargoului,   ţiganii   portau  la  Zagreb,  de  unde  croa­  şi  pe  spanioli,  m afia  a  pus  la
                                                                            noştri  şi  nu  num ai  ei,  au  scos                         punct  tranzacţia   transfugilor  şi
                        ÎN   M IEZ  D E  N O A PT E                         peste  frontieră  aur,  icoane   pe   ţii   o  preluau  şi  o  transportau   a  vânzării  de  carne  vie,  satisfă­
                                                                            lemn  şi   sticlă,  tablouri  şi  o.   in   Italia,  G erm ania  şi  A m eri­  când  filierele  de  bordeluri   din
                  (Urm are  din  pag. 1)    în  Spitalul  de  pe  malurile  Bcgăl,   biecte  de  cult,   într_un  cuvânt   ca.   M afioţii  sârbi  n-au  pierdut   Grecia,   Italia,  Turcia  şi   flftal
                                            departe  de  cei  apropiaţi.    a  fost  decim at  patrim oniul  na­  ocazia,  au  deschis  porţi  largi   ales  Cipru,  de  unde  alte  f ila ­
             tradictorii  cu  tânărul,  prin  lovi­  Sufletul   i  s-a   despărţit   de   ţional.          contrabandei  cu  carburanţi,  dar   re  preiau  m arfa  cu   alte  d eslk
             rea   acestuia   cu  un  cuţit  bine   trup  fără  voia  lui,  iar  pensio­  Filiera   de  contrabandă   cu  mai  ales  introducând  arm e  do   naţii.  P entru  a  extinde  reţeaua
             ascuţit,  în  partea  stângă  a  tora­  narul  Ciocan,  aflat  in  cercetarea                 contrabandă  pe  toate  căile  po­  „Baia  acidă"  a  pus  la  punct  re­
             celui.   Lovitură  cauzatoare   de   Parchetului  îşi  regretă   fa p ta :                    sibile  din  zona  Dunării,  zonă  în   ţeaua  „Paşapoartelor  false",  hirte
             moarte.   Înţepat  cu  cuţitul,  tâ­  luarea   vieţii   semenului,   deşi                     care  a  fost  bine  pus  la  punct   dirijată  din  Ungaria  spre  Iugos­
             nărul  cade  la  păm ânt  şi  se  ros.                                                        şi  controlat  sistemul.  Intre  Ba-   lavia,  de  unde  m afioţii  sârb i  se
             togoleşte  de  durere  în  balta  for­  singurul  în  drept  să  decidă  a.   Atac  la        ziaş  şi  D robeta  T urnu  Severin   ocupau   cu  distribuirea  lor   ift
             mată  din  propriu-i  sânge.  Vic­  supra  ci,   este  doar  Creatorul.                       contrabanda  s-a  desfăşurat  fără   rostul  ţărilor  Est-Europene,  până
             tim a  este  transportată  la  Spi­  ... Regrete  şi  lacrimi.   Totul  e                     oprelişti,  îm bogăţind  „plevuşcă"   Ia  Moscova.
             talul  din  Brad.  Oamenii  in  halat   însă  prea  târziu.   Sângele  văr.   P.N.T.C.O.      ţigănească  şi  „dem nitarii"  avizi
             alb  de  aici,  încearcă  totul,  apoi   sat   de  Daniel,   în  urma  lovi­  V               de  înavuţire   rapidă,   întărind      S.  DlACOXESCU
             îl  trim it  la   Spitalul  din  T im i­  rii  cu  cuţitul,  i-a   pătat  orgo.
                                                                                 (Urm are  din  pag.  1)
             şoara.   Cu  toate   acestea,  firul   liosului  Ciocan  conştiinţa,  dem ­
             vieţii   tânărului  se  rupe,  acolo  nitatea  de  om.
                                                                            mele.  fundam entale  ale  statului,
                                                                           preşedinţia,  guvernul,  parlam cn.
                                  ■■■■••■■■■■■■•■a
                                                                            tul,  cu  un  singur  scop  :  obţine­  In v ita t  la  ..( AI A I Z V
                                                                            rea  de  capital  politic.  Cu  si­
               E D I T O R I A L                 Î N T O R S                guranţă  că  aceşti  pensionari  nu
                                                                            sunt  membri]  P.N.Ţ.C.D.,  deoa­
                                                                            rece,  ei  nu  au  curajul  opiniilor   (Urm are  diD  pag.  I)  părtăşinduzlo-   din  experienţa
                                  (Urm are  din  pag.  1)                                                                                 mea.                     ■ ■■
                                                                            exprim ate  şi  nu.şi   asum ă  res­
                                                                            ponsabilitatea   lor  prin  sem nă,   râm  ideea  dc  performanţă.  Ne. ar   REJ\ :  Iţi  urez  succes  şî   54î
             ROMGAZ,  dar  care  face   lucrări  de  instalaţii  şi  m ontare  de  a_   tură.              bucura  să-i  vedem   peste  ani  pe   m ulţum esc  în  numele   cititori­
              parate  (ceasuri)  pentru  gaz  la  blocuri.                                                 unii  dintre  ci  campioni.    lor  pentru  am abilitatea  de  a   ne
                                                                             Cu  certitudine  că,  noua  lege  a
                 Vă  întreb:  de  ce  aceste  lucrări  nu  sunt  făcute  de  ROMGAZ?   pensiilor  care  va  fi  votată,  va   R E P .:   în   încheiere,  ce   aUe   fi  îm părtăşit   aceste   realizări
             Oare  e  corect  ca  o  firm ă  particulară  să  decidă  dacă  instalaţia  dc   reglem enta  o  serie  de  neajun­  visuri  ai  pentru  viitor?  şi   dorinţe.   Sunt  convins   că
             gaz  (conducte)  trebuie  sau  nu  schim bată  ştiind  că  prin  acele  ţevi                    C. B .:   M i-am   dorit  de  când   a  m  b  i  ţ  i  a  te  caracterizează.
             trece  gaz,  nu  apă,  nici  durata  de  folosinţă  nu  c  aceeaşi  cu  cea   suri  ale  legi]  actuale  şi  va  ţine   am  venit  să  încep  o  nouă  viaţă   Ai  fost  în  m ulte  ocazii  identi­
             de  apă,   corodarea  ţevilor  nefiind  Ia  fel?   De  ce  trebuie  să  fie   cont  de  anii  lucraţi  şi  de  me­  in  Canada,  în   vara  acestui  an,   ficată  cu  România,  ţară  pe  care
             schim bată  toată   instalaţia  dacă   ca  se  găseşte  în  condiţii  foarte   diul  în  care  şi-a  desfăşurat  sa.   mă  voi  căsători  şi  deci  mă  voi   a |  reprezentat.o  şi  consider  că
             bune  şi  nu   necesită  schim bare?  De  ce  se  profită  de  naivita­  lariatul  activitatea.   Nu  doresc   dedica   vieţii   de  fam ilie.   îm i   ţi  se  potriveşte  urarea  m arelui
             tea  oam enilor  necunoscători  în   ale'  gazului  şi  in  ale  acestor  zise   să  mai  discut  alte  aspecte  ri­         nostru  poet  naţional   M.  Em î-
             „lucrări''  —  în  profitul  cui  ?                            dicate  de  scrisoare,  pentru   că   doresc  un  club  personal  de  gim -   nescu :  „La  trceut-ţi  m are,  m are
                 înţeleg  că  se  vrea  contorizarea  pentru  fiecare  apartam ent  în   modul  de  exprim are  este  jigni­  riastică,  unde  să  pot  activa   ca   viitor!11.
                                                                                                           antrenoare.  Mai  clar  spus,  pri.
             parte  ^  a  gazului  m etan,  dar  de  la  instalarea  unui  contor  şi  până   tor,  iar  atacul   dur  şi  prim itiv   vesc  cu  încredere  spre  viitor.   Se  cuvine  ca  astfel  de  ghndarl
             la  schim barea  instalaţiei  când  nu  este  necesar,   e  cale  neînţe­  la  adresa  celor  mai  m ari  p er­              să   exprim ăm   şi  Ia  adresa  Ca­
              leasă  de  acei   care  trebuie  să  plătească  cei  700.000  lei,  până  la   sonalităţi  ale  statului,  descalifi­  Totodată   doresc  să  reiau  legă­  nadei,  ţară  care  ne-a  prim ii  CU
             1  noiem brie,  altfel,  după  spusele  celor  interesaţi,  se  va  sista  dis­               tura  cu  fostele  m ele  colege  din   drag  şi   iu  care  vom
                                                                            că  in  cel   mai  înalt  grad   pe   România.   Vreau  să  le  ajut  in   cu  toţii.   1  ţ
             tribuirea  gazului.   E  CORECT?   în   contractul  încheiat  cu  ROM.   autorii  m orali  ai  scrisorii.  continuare  in  devenirea  lor,  im-  Au  bon  cutendeur.  Salut 3
             GAZ    se  regăsesc   term ene   de  folosinţă   a  unei  instalaţii,  chiar
             dacă  e  în  foarte  bună  stare?  DE  CE  nu  se  fac  lucrări  Ia  insta.
             laţiile  de  apă   şi  calorifere  care  intr-adevăr  necesită  intervenţii.
             1)E  CE  LA  GAZ?   DE  CE  —  (repet)  —  firm e  particulare  şi   nu
             ROMGAZUL  care  are   încheiate  contracte  cu  locatarii  (proprietari   Picătura  chinezească  a  umplut  paharul  consilierilor  locali
             de  apartam ente),  fac  aceste  lucrări?
                                                                                 (Urm are  din  pag.  1)   sala  cu  evacuarea.  •   Nostim ă  a   Eericilii  căşligători  sunt  domnii
                 De  unde  dom nule  prim ar  să   tot   scoală  am ărâtul  de  pensio­
             nar  sau  şomer,  sau  chiar  cel  ce  mai  are  un  Joc  de  m uncă  bani                    fost   propunerea  viceprim arului   BARBURA,  COSTA,  ALEXA  şi
                                                                                                                                   pleca
                                                                                                           D um itru  Gâlcescu,  de  a
             pentru  lucrări  care  nu  sunt  prioritare,  ci  se  fac  —  pe  ce  bază?  Ia  deveană   dc  gim nastică   nu              RESIGA.   •    Aceştia   vor  be­
                                                                            trebuie  să  dispară",  •   ,,Vom  a .   în  China  cei  care  vorbesc...  chi­  neficia   de  ospitalitatea   chl.
                 Vă  rog  dom nule  prim ar,  lăm uriţi  oam enii   să   ştie  fiecare  de   junge  dintr-un  oraş  al  gim nas.   neza.  •   Nici  celălalt  viccprim ar,   nezească   şi  de  747  dolari/per-
             ce  şi  pentru   ce  se  iau  banii  —  explicaţi,  să  nu  mai  fie  suspi­  ticii  în  unul   al  aurolacilor  şi   ALIN  SUCIU,  nu  s-a  lăsat  mai   soană  pentru  transport.   •   U l­
             ciuni  şi  păreri  că  e  sau  nu  corect  —  că  banii  se  duc  acolo  sau   prostituatelor?1'   —  s.a   întrebat   prejos,  propunând  neincluderea   tim ul   „conflict"  a  fost  cei   al
             dincolo  —  şi   dacă  nu   trebuie  o  comisie  dc  specialişti  care  să   retoric  consilierul  B arbura.   «   în  delegaţie  a  şefului  Biroului   îm părţirii  patrim oniului  RAGCB,
             constate   că   trebuiesc  schimbate  instalaţiile,  că  prezintă  pericol   După  două  orc  de  discuţii  aprin­  m ass-m edia,  PETRE  MUNTEAN   care  a  generat  vii  controverse
             astea,   cum  sunt  înfricoşaţi  oam enii  —,  comisie  care  să  treacă   se,   proiectul  a  fost  am ânat,  «   şi  a  preşedintelui  Asociaţiei  de   între   directorii  celor   trei  so­
             prin  fiecare  apartam ent  şi  să  sc  facă  înlocuirea  doar  acolo  unde   Un   adevărat   „m ăr  al  discor­  prietenie  rom âno-cliineze,  M IIIAI   cietăţi  nou  înfiinţate.  •   Singu­
             e  nevoie.                                                     diei"  I.a   constituit   aprobarea   RUDEANU,  •   Singurul   consi­  rii   care  au  mai  înviorat   at­
                 De  acord,  da,  sunt  oam enii  dc  acord  cu  contorizarea,  dar  pcn.   com ponenţei   delegaţiei  devene   lier  care  a  avut  tăria  să  refuze   mosfera  au   fost  câţiva  consi­
             tru  restul  răm âne  sem nul  de  întrebare,  pentru  care   cer  lăm uriri   ce  se  va  deplasa  în  m unicipiul  oferta  unei  vizite  în  China,  a  lieri  (şi  cărora  din  m otive  lesne
             şi  in  num ele  nelăm uriţilor.  Vă  ro£_m ult  să  faceţi  —  si  să  daţi  ev.  Yanchenfr  r l i n   r S i n n    &   h u n a  f n e t   I f l A V   S T A T U I   S    —  î -   j : -  ,i„   -■<  i-  J5 -.  —.—
   1   2   3   4   5   6   7