Page 2 - Calauza_1998_442

S ăp tăm ân al in d ep en d en t a fla t iii slu jb a tu tu r o r o a m en ilo r

's i m CÂND VOR MAI
M ARTOR AVEA MISTREŢII
• AUR. STELIAN BUGHEA. însăşi antrenorul său, Florieă COLŢI DE ARGINT"
ŢA a obţinut m edalia de aur PE CÂŢIVA Văetuş. Săptăm ânalul „Călăuza"
la Cam pionatele europene de box ii urează „Casă de piatră" şi... Îndată cu venirea toamnei, încep grijile m ultor proprietari'
ale cadeţilor, desfăşurate la copii frumoşi ! i de recolte. Mai ales a celor care au păm ânturi in prjtc ma I
q u a d £ a t i
JURM ALA (Letonia), invingân- _____ * • SUCCES. 1 colinelor şi a pădurilor. Aici, roadele păm ântului, sunt g & f de
du-1 în finală la categoria 51 Federaţia Ro­ l apărat. Inam ici} sunt porcii m istreţi. Fără teamă, dau nava-,
leg, pe rusul K. Alakverdiev. m ână de po­ i lă în lanurile de porumb şi în câteva ceasuri, devastează, de 1
• LOC SECUND. Românul VEGA DEVA, după 5 etape, pice — BOW- I zici că pe acolo a trecut tăvălugul. M istreţii vin ca la o co. <
MARIAN SANDU, concurând la este deţinătoare a „lanternei LING, prin \ mandă. Şi nu puţini. Oamenii au încercat prin forţa proptii,
categoria 54 kg, în cadrul Cam­ roşii". Pe acest fond. ne între­ grupul popi­ i să-şi apere recoltele. Odată cu venirea serii, au aprins focuri. 1
pionatelor M ondiale de lupte băm şi noi : pe când o reabi­ carilor vete­ 1 Au îm prejm uit holdele cu sârmă, de care, au agăţat nişte
greco-rom ane — seniori, desfă - litare ? rani din B ra­ j cutii metalice, ca atunci când vin mislrt-ţii, acestea să sune ş t,
surate în localitatea suedeză • BUCURIE. Puţinii spec­ şov şi Alba, 1 sd_i sperie. A u recurs la împuşcături cu carbit. Cineva a găsit
GAVI.E. a obţinut titlul de tatori prezenţi la întâlnirea din­ au organizat J o soluţie şi mai originală. Poate şi mai puţin costisitoare. A '
viceeampion, cedând în finală, tre JIU L şi INTER SIBIU s-au in oraşul de la poalele Tâmpei, l racordat un difuzor in mijlocul holdei dc porumb. L-a deschis ■,
in fata sud-coreeanului KWON bucurat nespus de m ult în u r­ Cam pionatul Naţional al ve­ ^ la m axim şi a plecat liniştit spre casă crezând cd m istreţii
HO SIM. ma victoriei echipei minereşti. teranilor — ediţia a III-a, şi i auzind vocile crainicilor şi melodiile ca se difuzează, nu vor 1
• CA l’E MAIDAN. P re­ Deşi era aşteptat la stadion şi dotat cu trofeul... TÂMPA. Cu­ i mai avea curajul să intre in porumb. Poate se vor opri un- \
şedintele clubului ..Farul" Con­ MIRON COSII A, acesta nu a noscutul sportiv hunedorean \ deva şi vor bâţâi un rock. Sau, vor pom i o sârbă. Or, bătuta ,
stanţa, supărat că la Reşiţa e- putut felicita jucătorii şi mai MIHAI TOROK (în foto), a i pe loc. N-a fost să fie aşa. La ora 12 din noapte, in d ifu -
chipa de pe m alul m ării a fost ales pe m arcatorii Barbu şi reprezentat judeţul Hunedoara / zor a sunat stingerea şi peste holdă s-a aşternut liniştea. O 1
învinsă în ultim ul m inut al Stoian, întrucât se afla la Bu­ şi printr_o am biţie deosebită, ! linişte învăluită intr-o noapte cu lună şi stele. Asta le-a ,
prelungirilor, l_a lovit cu capul cureşti. Desigur in probleme prin autodepăşire, a câştigat ‘ \ priit mistreţilor. In câteva clipe, s-au abătut in porum b şl
in gură pe arbitrul de m argine mai im portante. locul I la individual, succes i i cdt au mâncat, dar cât au rupt şi distrus ? Dimineaţa, când a
I. DUMITRJCA, spărgându-i • URARE. La întâlnirea de pe deplin m eritat şi pentru care .! ) venit omul ingenios şi a văzul isprava, s.a luat cu mâinile
buza şi provocându-i pe gât o fotbal dintre CORVINUL HU­ ii felicităm. i \ de cap. N u-i venea să creadă că se păcălise a m a rn ic! ,
vânătaie. A gresorul îşi m oti­ NEDOARA şi UTA ARAD, por­ IOAN VLAD i i Recent, în preajma oraşului Hunedoara, era să se in-
vează fapta, căci golul înscris a tarul Clep era trecut pe lista .' tâmple o nenorocire. Un vânător a confundat un om, cu un
fost dintr-o poziţie de ofsaid. rezervelor. Motivul ? După- w a m i r • mamm a mamm a m m m a mmm a m m a 1 m istreţ. A ochit şi a tras în ţintă. Noroc că alicele doar l-au
• SUPÂRARE. ' Suporterii e- am iază avea nunta, urcându-se { zdrobit şi nu l.au trecut in lumea da ve ci! Din curiozitate,
cbipei VEGA din oraşul reşe­ cu binecuvântare religioasă in Forumul ) i-am adresat unui vestit vânător o întrebare: „Dacă tot s-a
dinţă de judeţ, sunt nem ul­ corabia cu doi pasageri, cu care ^ dat dezlegare la vânat de m istreţi, de cc nu vă im plicaţi ?“.
ţum iţi de prestaţia form aţiei a plecat pe valurile vieţii. Şi i „Păi, acum, sunt slabj şi nu se merită Până când sa tne-
Democrat din ) argint", ţăranii to r rămâne fără recolte. Când au fost oare
favorite. Şi pe bună dreptate. încă un am ănunt : naş a fost J rilă şi m istreţii se vor îngrăşa, sau î.si vor pune „colţi de
\ ţaranii bogaţii ţării ? MIRON ŢÎC
Butonul roşu România
SC R ISO AR E D ESCH ISĂ
DOMNULE REDACTOR ŞEF în sala de şedinţe a Prim ăriei (Urm are din pag. I) pensionării, după criter.ui cehi.;
din m unicipiul Deva, în pre­
A m o m are rugăm inte la Dvs. noastre de 400—500 000 lei lunar zenta cunoscuţilor politicieni taţii, astfel :
Ştiu că aveţi un suflet bun şi nu ne mai putem perm ite să le J prof. RAZVAN' TEODORESCU din anul 1990 până în prezent „Pentru muncă, vechime şl
de aceea îndrăznesc să vă rog cum părăm şi mai mult de toate, şi GELU VOICAN VOICUI.ES. d e peste 4 ori. Pensionarii care grupă de m uncă egala, oonsie
să interveniţi Sntr.o problem ă ce am cunoştinţă că se eliberează CU, a avut loc instituirea Fi­ au fost cetăţeni de m are presti­ egală".
afectează cetăţenii oraşului H a­ m edicamente compensate în toate lialei H unedoara a FORUMULUI giu. ce au contribuit la form a­ 2. Nivelul pensiilor de stat
ţeg care suferă, sunt bolnavi şi oraşele judeţului, num ai Ia H a­ DEMOCRAT DIN ROMÂNIA. rea avuţiei naţionale, au ajuns minim e să asigure un tr.u de­
vă asigur, nu sunt puţini aceia. ţeg nu se poate. Cu această ocazie, a fost lansat într-o stare de degradare mo­ cent, prevedere aflată şi
De trei luni de zile nu mi s-a Cu speranţa că ne veţi ajuta şi un APEL al m em brilor fon­ rală şi fizică alarm antă. Constituţia României.
mai eliberat m edicam ente com­ in lăm urirea acestei problem e datori ai forum ului, din care Considerăm această atitudine a 3. Sanatoriile de tr-t'.imejştr ,®
pensate. Nu ştiu care este cauza, vă dorim m ultă, m ultă sănătate am consemnat : „Chemăm in ­ Guvernului ca o totală descon­ bolilor profesionale, i ronice, bo­
de aceea vă rog pe Dvs. să in. Dvs. cât şi întregului colectiv telectualitatea rom ână, toate siderare a celor pe umerii că­ lilor specifice vârstei a treia să
terveniţi la Direcţia Sanitară al ziarului „Călăuza". î forţele responsabile ale naţiu­ rora s.a clădit această ţară- răm ână in patrim oniul şi adm i­
Judeţeană, să vedeţi care este Cu m ulţum iri şi stim ă deose- j nii să depăşească anim ozităţile M ortalitatea a crescut a la r­ nistraţia M inisterului Sănătăţii
situaţia,. bită’ | personale, divergenţele ocazio­ mant in rândurile pensionarilor şi M inisterului Muncii şi P ro .
Medicanienu-le s.au scumpit nale, antipatiile ascunse sau şi din cauza preţurilor exorbi­ lecţiei Sociale, cât şi o parte din
in aşa m ăsură că la pensiile t .ynA s ie c o n s t a n t in ] chiar pe acelea declarate şi să tante ale m edicam entelor, p re­ Casele de odihnă si tratam ejjt
* - ♦ - # - «r — # - A — A — * - - * • ni se alăture în scopul realiză­ cum şi a micşorării num ărului din patrim oniul statui.ii şi *sia=.
dicutolor, să fie destinate peng
de bilete de tratam ent in sta­
rii unui autentic „FORUM DE­
E D I T O R I A L Î N T O R S MOCRAT". Vrem să construim ţiunile balneoclim aterice desti­ sionarilor.
nate pensionarilor.
astfel, un cadru de dezbatere 4. A cordarea şi asigurarea în
(Urm are din pag. 1) activă a tuturor acestor m ari Având in vedere cele m en. continuare a m edicam entelor
reeditare a „febrei aurului", totuşi am ericanii fac investiţii re­ probleme, în spiritul toleranţei tionate mai sus, solicităm spri­ compensate^ a transportului po
C.P.R., n biletelor de tratam ent
m arcabile în Apusenii României. Nu mai este un secret pentru . necesare unui dialog autentic, jinul in rezolvarea urm ătoarelor .şl odihnă in regim com pensat,
problem e pentru pensionari:
nimeni, SUA este la ora actuală cel de-al doilea producător ■ intr-o perspectivă consonantă 1. Discularoa şi aprobarea în Domnilor D em nitari ce aţi fost
de aur din lume, după Africa de Sud. tn ultim ii 15 ani, am eri­ cu miza lor reală şi căutând investiţi de către Poporul Ro­
canii au investit masiv în dezvoltarea activităţilor de exploata­ puncte de convergenţă cu toţi Parlam entul Rom âniei a Legii mân să conduceţi cu dem nitate
re şi producţie a zăcăm intelor aurifere. Rezultatul este specta­ cei preocupaţi de destinele a- Pensiilor cu aplicare începând
culos. Dacă până în 1980, 75 la sută din necesarul de aur al SUA eestei ţări". cu trim estrul IV' al acestui an. şi onoare destinele ţării, nu u i­
era im portat, astăzi SUA face export de aur. Cifra estim ată A consem nat In cadrul acestei legi se im ­ taţi că mai .devrem e sau mai
pentru producţia de aur este 303 tone pentru anuî în curs, în­ IOAN CORDOŞ. pune recorelarea tuturor pen. târziu veţi fi şi dum neavoastră
registrând o creştere de 10,9 la sută, faţă de cele 273 de tone IO AN VLAD siilor de stat, indiferent de anul pensionari.
obţinute în anul 1995—1996. *_*—*— *—» — * —*—*—*—*—*—*— *—*—
Ulterior, până în anul 2000, producţia de aur va creşte cu
— Acum sunteţi in direct gg)
11 la sută. Tendinţele înregistrate în sectorul aurifer internaţio- , cititorii din România. C'o
nai tulbură apele şi în România. Mai ales după restructurarea ‘ Bivitat Isi
m ineritului. _ j C Ă L Ă U Z A ^ ) dori să le spuneţi ?
să le povesîes9
dori
— Aş
Drept consecinţă, investitorii am ericani îşi m anifestă intere- 99
sul pentru revitalizarea activităţii m inelor din M unţii Apuseni. : că spre a fi şi mai bine, nu ceva. Cândva, înainte de ’9Q
Dâ Doamne, m inte rom ânului care se trezeşte ia spartul târgului ! (Urm are din pag, I) trebuie să aşteptăm totul numai intelectualitatea noastră rom â­
nă din Ungaria a avut ideea
♦ — ♦ ♦ — *—+ ş - * • * — * — *—♦—#
problemele lor, apoi am încer­ de la Ţara-M amă. Trebuie să numai dacă vorbeşti lim ba ro ­
cat pe cât posibil să le re­ arătăm şi noi o deschidere mai m ână literară din România, poţt
Oligarhia roşie a rupt zolv. mare in acest sens. Să spunem, ocupa un post de conducere î®
— Din experienţa pe care o de ce avem nevoie, în ce fel instituţiile dc spiritualitate ro -
scaunul d-lui Ciorbea! aveţi, ce credeţi că ar trebui fă­ dorim să fim sprijiniţi şi aju­ mânească. Din această cauză»
taţi.
G ândiţi-vă că vrem e
de
să
românii nu au mai cutezat
cut neapărat pentru rom ânii din
(Urm are din pag. 1) pentru producerea crizei. acele zone ? zeci de ani, noi nu ne-am prea vorbească în limba lor. A veam
ştiut
cunoscut şi nu prea am
întruniri şi nu se vorbea decât
P.N.Ţ.C.D. acuză P.D.-ul că ! — }n prim ul rând cred că tre­ unii de alţii. Înstrăinaţi şi izo­
din funcţia de prim -m inistru, ea face un ,,joc la două capete", i buie neapărat refăcut podul laţi de Ţara-M amă, m ulţi din­ în limba maghiară, fiindcă au
crezut că e mai bine să nu sa
spiritual
din
rom ânii
dintre
a tost provocată de o lovitură Se pare că P.D.S.R.-ul i-a acor. ţ Ţara-Mamă şi cei din Ungaria. tre ai noştri au cam uitat lim ­ ştie că nu vorbesc chiar corect
u.n partea P.D.-ului, dar şi de dat P.D.-ului un term en lim ită j Pentru că astfel de legături sunt ba. A stfel încât treptat, nouă lim ba r o m ă n ă. P ărerea
una din interiorul propriului pentru a se desprinde din ac- ; foarte benefice şi pentru unii ne-a fost ruşine să m ai vor­ m ea este insă că, chiar dacă
partid. Fostul prem ier consideră tual.i Coaliţie. j şi pentru alţii. Ca num ăr, noi bim româneşte pentru că m e­ cineva nu mai ştie să vorbeas­
-•a a fost îndepărtat de către Dl. Ciorbea nu crede intr-o j avem cam 25 000 de români în reu ni sc reproşa că vorbim că româneşte, nu uită cd
structurile de tip mafiot, de acea reform ă im ediată, ci în tr.u n a pe ; Ungaria, dar eu oriunde ajung prost. De aceea cred că Iu rădăcinile lui sunt rom âneşti,
„oligarhie roşie" ce se simţea term en mediu sau lung. Pre- i sunt tot român in inima mea, ora actuală avem nevoie de to­ dorind totuşi să înveţe lim ba
■/u .iin ţală de pătrunderea pe mierul RADU VASILE insă, in j M i-a părut rău şi in.a m âhnit leranţă din partea intelectuali­ mc,ternă, atunci acel om trebuia
pietă a investitorilor străini şi strc.dania sa de a m enţine Coa- j faptul că atunci când am fost tăţii României. Noi nu putem ajutat. Nu cred câ e bine, */|
d ' proiectele de legi privind cc, iiţia unită- se pare că nu mai ales ca vicepreşedinte al A uto­ vorbi limba română atât de co­ ne fie ruşine că am u ito t\t» n b a
ruptia si crim a organizată. a re forţa să facă reform a. j guvernării, presa din România rect cum o vorbesc cei din Ţara- ci trebuie să apreciem câ n-ani
Acuzat de dl VALERIU STOI­ Vor fi alegeri anticipate? Toată a scris rău despre mine, spu­ Mamă. Pentru că e greu să-ţi uitat că suntem români. De
CA cu a rarnas cantonat în această cam panie electorală, as. I nând că in fruntea Autoguver­ păstrezi limba într.o ţară în exem plu in judeţul Bekescabtt
criza din prim ăvară, VICTOR cunsă după perdeaua unei ingri- ; nării au ajuns nişte români care nu se vorbeşte limba ta. (Bihorul românesc) din Ungaria,
CIORBEA declară că poziţia jorâri pentru Situaţia economică maghiarizaţi, care nu ştiu nici Eventual pe a ta o poţi vorbi nu se mai vorbeşte deloc lim ba
prim .vicepreşedintelui P.N.L. e si politică dezastruoasă în care să vorbească româneşte. Cred în fam ilie. E singurul teren, iar română. Scopul nostru acum,
cea a unuia care, pe ultim a sută ne aflăm , nu face decât să con­ că interviul acesta n u .l purtăm acolo este greu, din ce in ce este su-i ajutăm pe aceşti oa­
ele m etri, s-a alăturat P.D.-ului firm e această posibilitate. în ungureşte, nu ? mai greu să-ţi păstrezi limba meni să înveţe lim ba rom ână,
— Au rom ânii din Ungaria ta nealterată, ca de la m am a ta. căci ei sunt ro m â n i! Nu să-(
IMIGRAREA ÎN CANADA sentim entul că sunt neglijaţi de Mai ales când (spre exem plu lovim în cap pentru că nu şţ-ati
cei din Ţara-M am ă ? eu), n-ai făcut şcoală româ­ păstrai limba. Noi ştim .că ei
PE ULTIMA SUTĂ DE METRI — Sigur că au avut senti­ nească deloc. De aceea mă m ân. au trăit in aşa condiţii, incăt
La solicitarea cititorilor, ad­ tele şi inform aţiile pentru cei m entul acesta şi e greu să uiţi drese că am reuşit să.m i păs­ au fost forţaţi să-şi uite limba.
m inistraţia noastră a obţinut de care doresc să imigreze în Ca­ aşa ceva. Dar nu se pot rezol­ trez totuşi lim ba învăţată de Pentru asta nu sunt ei vinovaţi
la Tim işoara încă 30 de exem ­ nada ? va toate problemele dintr-o la mama, chiar dacă ea este la Nu trebuie uitat că şi inim a lot
plare ciln volumul atât de cău­ Volumul costă 21.000 lei şi dată. Deschiderea spre noi se un nivel mai scăzut. Insă este românească şi dacă vor sB
ta „IMIGRAREA ÎN CANADA", poale fi trim is cu ram burs. vede şi se sim te din ce in ce sufletul m eu este de român şi înveţe din nou limba m aternÂ
; ’’ ?j Bogdan lî. Herzog. Ştiţi Profitaţi să vă in fo rm aţi! mai m ult. Iar relaţiile noastre cred câ asta ar trebui să con­ ei trebuie ajutaţi pentru efl «,
v.. olum ul cuprinde toate d a­ Cine ştie ce vrem uri mai v in ! sunt tot mai bune. Cred însă teze. cesta este un semn bun, .-----