Page 2 - Calauza_1998_445
P. 2
Săptăm ânal independent a£lat în slujba ’tu tu ror oanienilor
„Zei“ ai
MARTORI
„GIOCATORE IN CAMBIO Bucureşti. Şi, cum tânărul ju nimicurilor 1
DI CEMENTO“ PE CÂŢIVA cător stelist şi.a manifestat do
rinţa de a juca în acest tur la Nişte inşi rămaşi la marginea luminii, unde bolovani grei,
QUAD&ATI Cimentul Fieni, l.am înţeles, le duc simţurile spre răpi adânci. Care poartă pe ei haine de
... este titlul unei ştiri apărută
in publicaţia italiană IL RESTO V aeceptându.i transferul, desigur culori stinse. Cântă la un instrument din piatră ! Încăpăţâna-
DEL CARI.INO, în care se pune. in schimbul unei sume de bani", rea unora de a sta la pândă şi a-şi plimba ochiul spre focul
In cadrul clubului nostru, a-
tează transferul fotbalistului documentare în oraşul de pe Cer. vem şi lucrări de investiţii, deci acela mic, care abia mai mocneşte, nu dispare uşor. Aşteap
ROBERT N IŢĂ de la „Corvinul na, la clubul alb-albaştrilor. tă uneori până se umple sacul de minciuni, după care, se duc 1
Hunedoara la „CIMENTUL" Nu de alta, dar publicaţia cu pe banii primiţi pentru jucăto cu el şi-l pun pe o tavă ruginită, aşteptând să arunce dintele
Fieni, evidenţiindu.se „vânzarea" ştirea amintită a sosit la redac rul Niţă, noi am cumpărat ci rău împotriva celui care are doar vina de a-şi apăra prin
acestuia în schimbul a două to ţia săptămânalului „Călăuza" pe ment". cuvinte soarta. Cinstea de care dă dovadă, şi, poate mai mult,
... Ascultându-1 pe IOAN STAN,
ne de ciment. adresa redactorului şef —, un
Ştirea nu ne pare şocantă, în om care ţine mult la sportul hu_ am înţeles eă in presa italiană educaţia pa care a primit-o. Dacă acest om, mai trage şi el 1
ondiţiile în care „vânzarea" ju_ nedorean. s_a făcut „mult zgomot pen de vâsle şi valurile create, ajung spre cei care n-au altceva maţ 1
ătorilor este la modă. De, cine La Clubul F.C. Corvinul, dis tru nimic". bun decât să lovească pe ascuns, sau chiar pc faţă, atunci \
Vis-a-vis de jucătorul NIŢA,
dă mai mult câştigă. Nu lici cuţia am purtat.o cu IOAN e bai. Poţi face oare faţă acestor individ? Care ie înjură {
taţia, ci jucătorul dorit. STAN, în calitatea sa de vice ştirea apărută sub titlul „GIO şi te sfidează cum ai sfida un şarpe, care doarme pe marginea
CATORE IN CAMBTO DI CE-
Deşi transferul de la Hunedoa preşedinte, care ne.a declarat: MENTO", fiind doar „un foc d ru m u lu i! Cum să-i simţim cu inima pe aceşti „zei" oi ni
ra la Fieni a tânărului jucător „Jucătorul R. NTŢA nu este al fără fum". micurilor"? Cum să le -acceptăm chipul devorat de răutate şl
NI ŢA nu ni se pare ceva ieşit nostru. A fost împrumutat până A consemnat lipsit de vreo lacrimă? Sunt aceştia nişte aventurieri care îşi
din comun, am realizat o în luna decembrie de la „Steaua" IOAN VLAD încarcă sufletul cu melodiile unei fanfare de sunete triste ?
Sc simt prea fierbinţi in măruntaiele lor? Mai văd ei margi
nea satului şi a pădurii? Mai trăiesc măcar o picătură a copi
lă) i-.i de demult? Ce păsări se plimbă prin somnul lor ' C-:
România în kol de dezintegrare? poli face tu, cel lovit şi şantajat ? Mai poţi oare să-ţi lingi
rănile şi să aştepţi? Până când? Până zeii dc nimicuri, simt
cum li se ridică părul in cap. H apucă teama. Cad in ge-
Conferinţa de presă organizată CDR—USD—UDMR, angajează tile, gen achiziţia elicopterelor nuciii şi poate se roagă. De nu e prea târziu. Să fie oare pen
la sediul Filialei Judeţene Hu ţara. Folosind argumentele in BELL. P.D.S.R. face apel la tru unii viaţa doar o vânătoare? Doar c.lăt su aleagă din
nedoara a P.D.S.R. şi coordonată vocate de primul ministru, ac. forţele politice responsabile, şi viată? Asta le da curaj7 Satisfacţie ?
de către medicul MIHAIL RU- tuala putere poate ajunge la la societatea civilă, dc a da o lUlltON ŢIC
DEANU, a evidenţiat aspecte concluzia că trebuie desfiinţate ripostă fermă acestui grav aten
interesante generate de viaţa po toate instituţiile statului de drept tat la principiile fundamentale
litică a ţării. Astfel: PDSR con în frunte cu Parlamentul, iar ale democraţiei.
stată încălcarea flagrantă a primarii vor fi numiţi prin de în contextul discuţiilor purta E D I T O R I A L Î N T O R S
Constituţiei României şi a legi cret prezidenţial. Argumentul te de preşedintele Filialei J u
lor ţării de către partidele din lipsei de fondJri este pueril şi deţene Hunedoara a PDSR, am
coaliţie, în complicitate cu Gu imoral atâta vreme cât puterea notat şi textul unui protest din (Urmare din pag. 1)
vernul României şi avertizează o- cheltuieşte sume imense pentru are spicuim : „Am luat act de Din păcate, actualmente. Dialogul parc a nu fi preocupat de '
pinia publică în legătură cu e- finanţarea comisiei privind în poziţia exprimată de numitul această problemă, ceea ce mi-i adevărat. Dialogul a rămas foarte
voluţia periculoasă pe calea fiinţarea universităţii de stat in GHERMAN SABIN, într.un m a
instaurării unui regim dictato limba maghiară şi se pregăteşte terial publicat în Monitorul de preocupat şi dornic de a face propuneri, dar n-arc cui, căci ţiganii '
refuză colaborarea, respectiv participarea la şedinţele noastre de j
rial, în care actuala coaliţie să aprobe uriaşe cheltuieli inu- Cluj, prin care acesta deni
grează statul naţional român, ce. lucru. 1
rund nici mai mult nici mai pu In această situaţie, propun ca iniţial, respectiv pe plan teoretic
ţin decât dezintegrarea ţării, sa lăsăm ţigănia, sub toate aspectele ci ruşinoase şi să încercăm) a
DOLARII MU AU MIROS! lucru ce se petrece la scurt timp j inaugura şi instaura RROMILOGIA, adică : ŞTIINŢA PROCESELOR
după încheierea cursurilor de DE TRANZIŢIE A ŢIGANILOR ÎN RROMI, adică in semeni cu concep-
(Urmare din pag. I) Valoarea placajului dt granit şi vară de la Tuşnad, ea şi de la ţie şi stil de viaţă, la nivelul comunităţii civilizate, a epocii in car®
adeziv este 750.0D0 de dolari, întrunirea extremiştilor maghiari Dăiesc. Apare foarte clar, eă nu e vorba de destabilizare etnică, ci
S.C. „Eco.Invest" SRL Deva, ur fără TVA. Din cele relatate de de la Cernat, cât şi de la şan. de rroniializare, adică de : CIVILIZARE ŞI MORALIZARE 1.A NI
mând ca în termen de 10 zile să dl Băda loan, vicepreşedinte ai tajarea puterii de către UDMR, VELUL CELORLALTE ETNII.
fie depuse eventualele contes C.J.H. a reieşit că unele inte Eromilogie, in concret. înseamnă soriologia etniei ţigăneşti, prin
taţii. rese personale şi chiar uneie privind înfiinţarea unei univer
Împotriva legilor în vigoare, dl partide politice au făcut pre sităţi cu limba de predare m a studiul sistematic a) tuturor tendinţelor, proceselor şi al prevederiloF
ing. BARBU GHEORGHE, pre siuni asupra comiei de licitaţie ghiară. In aceste condiţii pro ce se vor concepe de trecere a comunităţilor tradiţionale ţigăneşti,
şedintele C.J.H., emite o nouă pentru a •-âştiga societăţi comer testăm cu vehemenţă şi cerem in comunităţi rroniice integrate prin educare şi conformare, comis- i
decizie cu nr. 113/1998, prin ciale din judeţ, aparţinând unui parchetului să declanşeze o an. ; uitaţii majoritare, adaptată vieţii civilizate a epocii. ,
care anulează prima licitaţie. partid din cadrul convenţiei. chetă de urgenţă, iar preşedinţia Desigur că este vorba de un salt, pc cât de măreţ, pe atât da
+ — ‘ ♦— *— *—• -t — 4— *—¥— ♦—♦ — * • *•#-♦ ♦ ♦ ■* ♦ să convoace Consiliul Suprem de greu de realizat, căci oamenii, in general, sunt foarte statornici îi»
Apărare a ţării, pentru a stabili vicii şi greu de urnit spre virtuţi.
j Câştigătorii premiilor do | masuri operative. j Pentru cazul ţiganilor, redau sentiţa cărămidarului Pătru, care,
j fidelitate „Călăuza'1 r IOAN VLAH la acuzele mele de minciună şi înşelăciune, ini-a replicai: „NICI RĂ
CHITA NU-I CA POMUL, NICI ŢIGANUL NU-I CA OMUL", re
* - i cunoscând caracterul degradant al ţiganului, ncuman şi de neinlă-
l (Urmare din pag. 1) Jos, nr. W, judeţul H unedoa.i lurat.
I ra, cod zC65; MICLC'-ŞONi [ Evident, la nivelul zilelor noastre, cu totul alia este situaţia, când ,
T r.icria, 2625, post-restant; 1G. LAURENŢiU — Haţeg, strada i „Supravieţuitorii" ŢIGANII SE AUTORENEG.Ă ŞI CHIAR ÎŞI ZIC : RROMI.
* N A T VIGRElj — Hunedoara, Parcului, nr. 17. *
i b-dul Dacia, nr. 12, bl. B 2, , Premiile de cote 5U.OOO te<f Nu putem fi decât de acord cu această opţiune şi să propunem >
l ap. 28; BANCIV RU CSAN- pot fi ridicate da ia s-.diul» U.i Ediluia „CĂLĂUZĂ" a fost ea : in loc de „ŢlGANIADĂ", epopeea trecutului istoric, să năzuiască
I DRA — Brad, str. Republicii, Companiei dc comerţ „TransiL L dat bunul de tipar volumului de spre o : „IvKOMlNlADÂ", epopeea viitorului istoric, care să inseinneî
1 nr. 10, bl. 6, sc. 1, ap. 12; vania Press'1 SRL Hunedoara., interviuri realizat la cumpăna METODOLOGIA EVOLUŢIEI RROMILOR ÎNTR-O COMUN 1TATU
* ZSI-RAl ZSIGMUND — V ul. str. Par,ai; Cernu, nr. 18, -.pan- { dintre mileniul II şi III de că MORALA CONCORDANTĂ CU CERINŢELE EPOCII.
« can, str. N. Titulescu, nr. 21. sorul concursului, incepdnd cu l Ue DUMITRU DEM lONAŞCU, Este deplin evident, că, prin cele consemnate, am deschis doaif
! bl. G2, sc. 11; M IRC EA U- data de 28. septembrie 1908.' reporter special pentru zona Du problema ţiganilor din ţara noastră, sub aspect teoretic prin : KRO-
I VIU — Deva, Al. Patriei, 2, bl. Premiile in abonamente vor î i , nării şi a spaţiului fostei Iugos MILOG1E, ştiinţa cercetării problemei şi KROMINI.VDA, determina. 1
I Dl, sc. 1, ap. 13; NEGREANU expediate prin poftii de către i lavii. Volumul se intitulează „SU
* ECATERINA — Hunedoara, str. redacţie. Premiile in cărţi pot i PRAVIEŢUI j ORII- şi va intra rea căilor de soluţionare a problemei.
« Pomilor, nr. 7; F AG A R A Ş fi ridicata de la redacţie, ince. ? in librării in maximum două Filiala Hunedoara a „Dialogului interetnic" u lua in discuţie >
i IOAN — Deva, Gojdu, str. pănd cu dala de 29 seplem. » sa plămâni. problema în ansamblul ei.
i Aleea Crinilor, bl. E12, sc. brie, iar celor cure nu le pot i
* et. 1, ap. 4; BU GNAR A D R IA . ridica le vom expedia acasă. ^ ■ ■ • « • n i i a « a a i l a i f i i g i i M ) i M a i i t B s e s i c a i * C A
* N A — Deva, Aleea Panselu- Felicită)t câştigătorilor şi I — Nu ! Suntem singurul spL .
* ţei, bl. 30, sc. C, ap. 36 ; M ULT NOROC viitorilor parii.* tal. Şi îl servim pc toţi cetăţenii, :
J T IR IA N PETRU — Sălaşu de cipanli! * fit i l a i la indiferent dc unda provin. I g&. i
v
* —*— * — * — —-* — *— A— * ♦ - * *- * * — ♦ * * ♦ — * de plătit, nu a plătit- nimeni, de- ,
cât în cazurile stabilita de lege. '
trei oui, sau altele prin pensia,
Până acum nu a fost refuzat j
(Urmaie din pag. I)
Transnistria - pământ cu durere (III) de ani de activitate in cadrul nări. Deci, nu din cauza condi nimeni pentru internare cuu in . >
ţiilor de lucru sau că nu ar fi
vestigaţii.
(U rm are din pag. 1) meni care nici la or.i aceasta spitalului plătiţi. rVoj am scos locurile la — S-a lansat afirmaţia că S p i
nu pot circula in voie şi fără — Dle director, la o conferinţă concurs, insă deocamdată mişca, talul Simeria s_ar fi transformat
itât de obişnuiţi la prima ve- teamă in zona lor. Ştiindu.i şi de presă organizat;! de un anumit rea da personal este destul dt. intr-un dispensar comunal.
lere, ne vorbesc despre acele acum flacăra vie întru’ ideea partid, un reporter de-al nostru redusă. — Sigur, intr-ini anumit mCtl .
silo de luptă,' cumplită şi des de neam şi pământ, ei sunt me. a înregistrat o prezentare, pre. — Suferă cumva activitatea spi facem şi munca dr dispensars
pre prietenii lor ce sunt astăzi reu ameninţaţi cu moartea. De cum că spitalul s-ar afla intr-o talul ui ? pentru că acc-lo, de multe ori
in pământ. Aflăm atât de multe aceea drumurile lor nu sunt stare deplorabilă, că ar fi rămas — Ne-am străduit să nu sufere nu este nimeni. Nu- putem să
şi atât de triste lucruri ! niciodată ştiute. Ies greu în lu. fără personal. De fapt, de aceea deloc. Secţia de Chirurgie func refuzăm bolnavii, acordând ast
ţionează, se fac operaţii, cu e x
Dar timpul zboară. Timpul me şi numai după ce se asi am şi venit aici, să constatăm fel şi consultaţia de dispensar.
zboară! Şi ne-aşteaptă drum gură că nu e primejdie. Pru dacă politicienii noştri spun sau cepţia cazurilor deosebite când Dar cu cred că este un lucru bun.
lung de întoarcere. Aşa că, tre denţa a devenit ia ei lege. Cine nu adevărul. suntem ajutaţi da colegii Spita Oamenii nu trebuia să s<. mal
cem să punem câteva flori roşii ştie câte arsuri le trec prin — Da ! Eu chiar vă mulţumesc lului de la Deva. Sigur, volumul plimbe. Pe timpul nopţii, în Si.
la crucea in trupul căreia stă suflet lângă această cruce de că aţi venit, ca să putem aşeza de muncă este mai mare pentru meria asistenţă medicală de urm
săpat: „Fraţii noştri le vor plân_ piatră ! Se fac fotografii, se adevărul la locul lui. Spitalul are noi, fiind un efort în plus din genţă se acordă la nivelul caine-
schimbă adrese... Apoi, fiecare o 150 de paturi, două secţii: Secţia partea noastră, insă s-a asigurat rei de. gardă a Spitalului C.F.R,
ge/Ţara nu te va uita". Se Interne şi Secţia Chirurgie. Are activitatea de ocrotire a sănătăţii
păstrează un moment de recule ia pe drumul lui, întorcându-se — Credeţi că toate aceste data
pe unde a venit. Rămâne în un dispensar policlinic cu opt la un nivel calitativ, zic eu, bun. comunicate ziariştilor urmăreso
gere in memoria eroilor, se urmă tăcerea, ca şi când nu cabinete de specialitate. Sigur, Aprovizionarea cu medicamente, ceva ?
citesc poezii, se cântă de. neam nici nu neg că nu întâmpinăm alimente, materiale medicale a
s-ar li întâmplat nimic. Doar — A;t pul sa ujirm lucrul
si ţară. Ochii celor patru foşti sufletul nostru adăposteşte a- greutăţi. A vem şi o lipsă de ca- fost bună, spitalul nesuferind nici acesta. Toate suspiciunile provin
luptători joacă in lacrimi. E cura in el o dulce povară. dre, dar menţionez că unele din lipsă până acum, deşi condi dintr-o lipsă de documentare. Sta
timpul să le spunem n u m e le: La orizont, soarele scăpăta în. ; posturile vacante s-au creat prin ţiile financiare sunt destul de gur, csle o dcnigi-are a instituţie)
ANATOL CROITORU, VLADI- tr.u n superb asfinţit de toamnă, j decese, şi aici vreau să-l pome- reduse. şi a cadrelor medicale care lu«
MIR GHEORGHITA, ION BO- Omul lasă in urmă. dar nu uită. , nesc pe regretatul dr. Stoica Cor- — în S im eria m ai există alt crează aici.
TARU, SERGIU GOROBEŢ. Oa. (Sfârşit) nel care a decedat în urmă cu sp ita l? (Va urma)