Page 2 - Calauza_1998_447

j p m I. t u ■■■ , »i *» « « w w pv m a g » t a n n j u t E U »
1 Q Săptămânal Jridependţnf ţaf lat „îit slujba tuturor oamenilor % £ r^ im m
K ^ l S Z E Î — _________________________ ^ . . . » ^ ■ ■ ţ. , > ^ ..... ■.- . - ~ ft........ < ...............
tuîelile, ocupă personalul de în­
treţinere de m ulte ori In acelaşi
( In v ita t la „CĂ LĂ U ZA »*) loe. Jlaezia
Fondurile alocate de la buget MARTORI
sunt m ult sub necesar. Aici suni
şi problem e de legislaţie. din vis
(Urmare dig pag. I) servator cu 3000 locuri a fost — C are este gândul de viitor
restrânsă la 30 la sută. din ca­ al directorului general G avrilă Când zilele sunt frumoase, sufletul devine Ihiiştit. Privirea
începerea anului universitar 98— pacitate. m âncarea aici ca şi la Felecan privind îm bunătăţirea se luminează, în urma acelei fiinţe, cure, cu o mişcare ahta,
99 prin trei firm e de specialitate bufetele de incintă fiind adusă vieţii sociale a studenţilor V zibilă, face să i se desfacă boarea din plete, peste um erii aprtST
reuşind să asigure condiţii nor­ de la cantina din M ărăşti. Ne preocupă în special asigu­ de bronzul plajei. Un cuvânt revărsat în aer transform ă eiqfc
male de funcţionare a spaţiilor în tim pul vacanţei s-a făcut rarea spaţiilor de cazare şi în ­ intr-o emoţie tandră. într-un vis de plăcere şi de dragoste, Nu_f
(cu instalaţii reparate, cam ere şl aprovizionarea şl conservarea văţăm ânt de calitate, pentru tott o simplă vedenie. E mai m ult o acceptare de adm iraţie şi ÎH..
grupuri sanitare zugrăvite). alim entelor, activitate care con. studenţii. drăzneală. Ce poate să spulbere clipa ce trece din um brâ-n tă .
în Com plexul din M ărăşti s-au tinuă şi în prezent, să perm ită — Şi o ultim ă întrebare: Di­ cere ? Suntem totuşi fe ric iţi! Chiar dacă uneori, sau destui de
executat reparaţii curente, şi s-a cantinei pregătirea unor m eniuri recţia G eneral-A dm inistrativă ce \ des, evenim entele se precipită. Trebuie să le privim cu prudenţă.
asigurat punerea în funcţiune a bogate. oferă în acest an universitar stu­ i Să evităm apropierile inutile şi dificile. Spunându-m i că ţi-a fast
lifturilor (căminele au 19 nivele), — Vă confruntaţi cu greutăţi? denţilor pentru petrecerea în ’ dat să suferi, poate îţi poţi adăposti sufletul de o altă tristeţe.
urm ând ca anul urm ător să se — Dacă U niversitatea din mod plăcut a tim pului liber ? \ Nici cerul nu e la fel. Uneori, e mai înalt. Alteori, coboară până
execute KK. punct de vedere didactic dis­ — U niversitatea Tehnică dis­ \ aproape de cuvintele noastre. Ne sim te aburul ce ţâşneşte din
pune de săli şi am fiteatre spa­
Referitor la cazare vă m ai pot ţioase, de laboratoare bine do. pune de două puncte de agre­ dorinţele abia respirate. Acolo e paradisul! Unde fluturii adună
1 in zborul lor iericirea. Şi mândria. Să fie oare singurătatea ve-
spune că la parterul fiecărui că­ tate, pe linia dotării atelierelor m ent în localităţile M ărişel şi ^ cină cu poezia ? Peste şarpele cu mele curgea nisipul fierbinte.
min s-au am enajat câte 4 gar­ de întreţinere există loc de mai Padiş undo pot petrece timpul i Fiinţa aceea işi încrucişează braţele ca o zeiţă pământeană. Ce
soniere pentru oaspeţi (din ţară bine. liber. ’ mare e lum ea! Ce mică e lu m e a ! Ne gândim unii la alţii. Ne
şi străinătate), dotate cu mobi­ Pe linie de adm inistraţie în­ Se dispune de două săli de ) vedem, dintr-o secundă in alta. Alături. Umăr la umăr. Intr-un
lier realizat în regie proprie. registrăm cele mai m ari greutăţi sport în strada Bariţiu şi în B-dul ţ spaţiu scăldat de lumina de crin. De lumina, ce ne îm bată tu
— Privind masa studenţilor datorate hidroizolaţiilor distruse Muncii — 4 terenuri de sport. arome culese, din acrul serii. Cât de frumoasă e noaptea când
ce ne puteţi spune ? pe m ajoritatea căminelor şi clă­ De asemenea, se dispune de un ne putem privi chipurile treze sub aripa lunii uitată în cer. Dia.
— U niversitatea dispune de dirilor şi desigur lipsa fonduri­ club cultural cu 7 form aţii ar­ \ m ante ale nopţii. Uneori depinzi de un băţ de chibrit aprins. Vrei
două cantine şi două bufete de lor pentru a realiza acoperişuri tistice : — ansam blul folcloric i să aşezi pe coala de hârtie ultim ul vers, despre o dragoste unteft
incintă. Având în vedere redu­ cu şarpante viabile. „ROMANAŞUL". trupa de tea­ ’ Te bucuri că totuşi flacăra aceasta mică, cât o speranţă de soldat,
cerea substanţială a cererilor lîeparaţiile (cârpelile) de in­ tru ..GAUDEAMUS", ansam blul \ abia intrat pe poarta cazărmii, iţi aparţine. Pe o masă aşezată in
pentru masă, cantina din Ob­ tervenţie. repetate, cresc chel- de umor „BUM". form aţia de ţ m ijlocul curţii o frunză acoperă o gură de borcan. Un chitarist
dans m odern şi contemporan : e trist că s-au rupt câteva corzi la chitară. Octombrie îşi varsă
„NOVA" şi trei form aţii de m u . 1 secundele din care poate vom culege alte petale frumoase. Pae«
zică rock, precum şi 2 discoteci. \ zia din vis, ne trece într-0 uşoară bel ie. MIRON ŢIO
I
Necazurile acoperirii blocurilor j
SPORT • SPORT • SFORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT
(Urmare din pag. 1) Spre edificare vă prezentăm
câteva preţuri com parative pen- j • DEMISIE. Antrenorul FIo- Deîdegan, inspector la Inspecto­
mărie pentru a afla „cum" stau tru asemenea lucrări. j rică Văietuş. s-a hotărât să se ratul Şcolar Judeţean, eu pro­
treburile" cu aceste îm prum uturi. Firm a „Damai Comexim" S.A. ! despartă de alb-albaştrii din o- P E C Â Ţ I V A bleme de educaţie-fizică şi sp a rt
M embrii asociaţiei au strâns execută lucrări de învelitori pen- ; raşul de pe Cerna. Am aflat că, a întâlnit la H unedoara, m ai
cureaua cum au putut şi în lu­ tru blocuri cu şarpantă groasă ! această despărţire se datorează exact la Clubul Copiilor, pre»-.
nile de vară au cotizat cu câte cu azbociment — 100 000 lei/m.p., | jocului slab al elevilor săi din q u a d £ a ţ i fosorii de specialitate din m uni­
o sută de mii care au fost de­ cu tablă zincată lisă în falţi du- j ultimele partide, ca de altfel şi cipiu — ocazie cu care s-au a>
puşi la o bancă pentru dobândă blu, jgheaburi colectoare şi bpr- i „sabotării" de către unii Jucă­ bordat problem e vis-a-vi» de
capitalizată, iar unităţile corner, lane de scurgere — 135 000 lei/ ; tori în fazele decisive şi nu în şedinţele clubului. U rm area 7 reform a in învăţăm ânt şi de2»
ciale situate Ia parterul blocu­ m.p., cu tablă zincată ondulată Victorie, in faţa lui F.G. Bihor voltare continuă a activităţii
lui vor suporta şi ele o cincime — 140 000 lei/m.p., cu plăci Ou- ultim ul rând a neîndeplinirii pe De fapt nu scorul fragil con­ sportive, m enită petrecerii fes
din costul lucrării. duline (import Franţa) — 142 000 „dreptunghiul verde" a sarcini­ tează, ci punctele câştigate. mod plăcut şi util a tim pului
lor de joc. Se vehiculează că,
„Ne-am hotărât să realizăm lei/m.p. şi cu ţiglă — 160 000 lei/ # SUPARARE. Cauza nu- o liber al elevilor. Gu această o*
acoperişul deoarece până acum m.p. Aceste preţuri includ pro­ unul dintre aceşti fotbalişti era ştim. Dar galeria hunedoreanâ cazie, s-a stabilit declanşarea fes
am plătit reparaţii de peste două iectarea, obţinerea avizelor nece­ M itrică (care cu siguranţă nu va în jocul Corvinului cu F.G. Bi­ această lună, pe terenul baze)
milioane şi jum ătate de lei şi sare şi a autorizaţiei de con­ recunoaşte acest lucru). hor, ne-a deziluzionat: in loc sportive a Şcolii G enerale nr. 4,
situaţia nu s-a rem ediat prea struire plus TVA, oferindu-se • ÎNLOCUIRE. Odată cu de­ să încurajeze echipa favorită, a unui turneu de fotbal rezer­
mult. garanţii de 5 ani pentru acope- , misia antrenorului Văietuş, Con­ a huiduit-o. susţinând — poate vat claselor I—IV şi dotat eu
Din păcate, cu toate eforturile, rişurile cu azbociment şi 15 ani siliul de adm inistraţie a lui F.G. fără să vrea, pe jucătorii oas­ trofeul „Călăuza", săptăm ânalul
depuse, suma de 90 de milioane pentru toate celelalte. ! „Gorvinul" a hotărât ca „timona" peţi. Oricum, gestul este urât nostru, fiind unul dintre spon­
este prea m are pentru cei 21 Plata se poa!e face în 4 rate, 1 echipei hunedorene să fie p re­ si propunem conducerii clubului sorii principali ai acţiu n ii
de m em bri ai asociaţiei. cu achitarea unui avans de 30 : luată de către Octavian Gojo- „Corvinul" să analizeze situaţia.
la sută din suma totală in mo- « caru. care de altfel este şi pre. a INIŢIATIVA. Prof. Iuliu 10AN VLAD
„Dacă aceste credite s-ar putea
da cel puţin pentru 10 ani ne-am montul semnării contractului de , ■ •** * ■ t k k z i i i * H « i i i m i i n m
descurca cumva, însă, numai execuţie. I
se '
Pentru ratele lunare nu
pentru un an este aproape im­ percepe o dobândă mai mare I Primim prin fax din laşi, de la „LINIA PLUS“
posibil sâ-1 returnâm ", conclu­ de 5 la sută raportată la suma J
zionează dezam ăgit dl Jena.
defalcată. Nu lipsit de interes 1 (Urm are din pag, I) organele fiscale din Iaşi au ve­ interesul m ajor, cel puţin pen­
Nici adm inistratorul Asociaţiei pentru cititorii noştri, este şi ! tru firm a noastră, fiind conso­
de locatari nr. 105, dl ILCA faptul că tot această firm ă o. ; S.R.L. IAŞI. şi-a adjudecat câş­ rificat şl aprobat — prin certi­ lidarea reputaţiei, lucrări sim i­
—
ficatul emis in acest sens
1‘ETKU nu este Pe deplin edi­ feră pentru oraşele Simeria, O- J tigarea acesteia dorim să facem participarea firm ei noastre la lare de referinţă etc.) făcute de
ficat asupra acestor îm prum uturi răştie şi Haţeg, servicii de m on. ! urm ătoarele precizări : acest concurs. Preşedintele Consiliului Judeţean
şi aşteaptă nerăbdător apariţia tare a centralelor termice de I 1. Defectul m ajor de organizare Aşa cum rezulta din certifi­ Hunedoara cum că :
regulam entului de funcţionare scară şi bloc cu plata în 12 rate. a licitaţiei, aşa cum ne-a fost catul emis de către DGFCS IAŞI, — am atras colaborarea pre­
a U niunii Asociaţiilor de Locatari O altă firm ă „CONDOR" S.A., j prezentat prin Procesul-verbal firm a avea datorii scadente ne­ şedintelui comisiei de licitaţie,
şi Proprietari pentru derularea oferă urm ătoarele preţuri: învc- I de anulare a licitaţiei este că nu onorate la data participării, drept sponsorizat pentru acestea cu o
îm prum uturilor, asociaţia sa do­ litoare ţiglă — 66 300 lei/m .p., 1 Consiliul judeţean Hunedoara pentru care, în mod legal şi res­ excursie în străinătate ;
rind să beneficieze de executa­ învelitoare azbociment — 93 700 trebuia să organizeze licitaţia pectat in răstim p, a emis bilete — reprezentantul nostru zonaj
rea unui acoperiş în suprafaţă lei/m.p., şarpantă plus înveli, publică, ci constructorul — an . de plată la ordin, actualizându-şj ( oleg de facultate şi veche cu­
de 125 mp cu tablă zincată. toare ţiglă — 166 430 lei/m.p., treprenor general. practic obligaţiile eu m ajorările noştinţă, de peste 20 ani, cu unul
Există însă Un oarecare scep­ învelitoare tablă zincată — 182 600 Faţă de aceasta ne exprim ăm de întârziere datorate. din asociaţii firm ei), a fost se­
ticism şi destulă circumspecţie lei/m.p., hidroizolaţii intre 21 600 m ari rezerve, întrucât acest vi­ In m ăsura in care aceste lu­ lecţionat pe criterii poii&eef?!?)
din partea oam enilor, în pri­ lei/m .p. şi 80 700 lei/m.p., în ciu procedural fundam ental, în cruri nu ar fi fost adm ise legal, sunt în afara oricărui «obiect
vinţa plăţii unor cotizaţii fie funcţie de com plexitatea lucrării. m ăsura în care este acceptat corelat şi cu prevederile aspre comun de discuţie şi n e în­
ele şi destul de mici la nou în­ Vom continua să vă ţi­ după afişarea rezultatelor, ar ale Legii de referinţă în dome­ deamnă, m ai degrabă, p ri» re­
fiinţata Uniune de Locatari şi nem la curent cu toate nou­ trebui să com porte o analiză niul organizării/panicipării la cursul la acestea, să c re d e » că
Proprietari, al cărui preşedinte, tăţile ce vor interveni în profundă asupra seriozităţii cu licitaţii, atât comisia de licitaţie, argum entele corecte lipsesc cu
loan Bordcan a prim it deja sau derularea acestor îm prum uturi, care se tratează organizarea unei dar mai ales firm a noastră nu «lesăvârşire.
urmează să prim ească oferte de precum şi cu alte alternative achiziţii publice de bunuri, în şi-ar fi perm is să adm ită, res­ 4. Faţă de cele arătate mai
la societăţile de construcţii DA- mai accesibile pungii omului de fapt, presupunem că Preşedin­ pectiv să rişte participarea pro- sus înţelegem, de aici înainte,
VIAI COMEXIM S_A., CONDOR rând, atunci când acestea vor tele Consiliului Judeţean H u­ priu.zisă. să procedăm astfel :
S.A. şi URBANCONSTRUCT S.A. apărea. nedoara nu a fost tot tim pul în — abilitările nom inale din — să înaintăm cazul justiţiei,
concediu sau plecat din locali­ obligată sâ se pronunţe asupra
* * * - * • — * — tate. ori de câte ori s-a discutai partea producătorilor au fost atâtor vicii constatate. noi neac-
despre bazele legale ale orga­ depuse la dosarul înm ânat în reptând ca după o participare o-
E D I T O R I A L Î N T O R S nizării licitaţiei şi s-a hotărât tim pul desfăşurării licitaţiei; de nestâ, bazată pe eforturi em ina­
altm interi S.G.
PLUŞ
LINIA
organizarea unei licitaţii la ni­
vel naţional. S.R.L. are o experienţă com er­ m ente dirijate la obiect, să pier­
dem. deşi am câştigat un con­
(Urmare din pag. 1) 2. M aniera neonestă prin care cială de cca. 7 ani, fiind em i­ curs public cu desfăşurare na­
S.G. LINIA PLUS S.R.L. şi-a nam ente specializată în im por­ ţională :
Dintre dinastiile care au condus după vremi destinele Regatului adjudecat locul unu, ar trebui tul direct de la producători şi
Lngar, una singură a fost de origine m aghiară : cea de la început contrapusă urm ătorilor „factori distribuţia m aterialelor de con­ — să abilităm reprezentantul
a Vrpadienilor. Cele urm ătoare au fost TOATE, dar absolut toate, de influenţă" locală : strucţii ; zonal, singurul subiect ccsrtroiat
«le altă origine : , — comisia de licitaţie, com­ — m ai m ult decât necesar prin contractul de manager**',
dinastia de Anjou 1312 era de origine franco-italiană ; j pusă din personalităţi şi spe­ pentru o singură licitaţie, firm a, încheiat cu firm a noastră, &
— dinastia de Luxem bourg şi cea de îlabsburg 1688, germ ană ; cialişti de prim rang : Prim ar. a căutat să-şi atragă colaborarea răspundă la atacurile de presă
— dinastia de lluni.ule 1157, era rom ână ; Director Buget G.J. Hunedoara. unor parteneri serioşi, care au declanşate de către Preşedintele
— dinastia de lagello şi cea de Zapolia 1538, erau polonă şi I Director general antreprenor. abilitat firm a să le lărgească Consiliului Judeţean Hunedoara
slovacă (ZapoJski). I D irector Bancpost, în total 9 renum ele in România, inclusiv şi pe care, sincer, cel ce semnează
Dintre dinastiile uniunile, cea care a ţinut timp mai îndelun­ persoane, cu preşedinte — Vice­ prin participarea la licitaţii pen­ prezenta nu vrea să le aprofun­
gat frâiele conducerii politice in Ungaria, din sec. 16 până în sec. ' preşedintele Consiliului judeţean tru echipare obiective de interes deze.
20, a fost dinastia llubslnirgilor. Membrii acestei dinastii, de origine H unedoara a atribuit în unani­ deosebit. Prin prism a argum entelor pre-
germ ană au contribuit la im prim area unui vădit caracter german, m itate locul I firm ei noastre, 3. Sugestiile, neprincipiale, zentâte post-factum de către
oraşelor din Ungaria. din câte am înţeles, la o dife­ com plet în afara naturii îm pre­ organizatori credem eă am fost
Pretinsa calitate a „Sacrei Coroane" ca simbol al unităţii poli­ renţă detaşată faţă de locul se­ jurărilor prin care am câştigat dezavantajaţi pe criterii arbitrare
tico.statale şi teritoriale ungureşti a început a fi accentuată, tot cund ; această licitaţie (enumerăm : con­ care. probabil, trebuiau rezum ate
mai mult, de către cercuri ale puterii interesate de această proble­ — comisia de licitaţie a veri­ diţiile restrictive anunţate prin in caietul de sarcini sub form a:
mă. Dată fiind lipsa de om ogenitate etnică a Statului ungar din ficat şi constatat legalitatea pre­ constituirea unei garanţii severe, „firme din alte părţi ale ţării
populaţia căreia după recensăm ântul din anul 1787, num ai 35 Ia zenţei noastre în rândul p arti­ impuse tuturor participanţilor, participă doar la num ăr" (ane­
sută erau m aghiari, iar restul de 65 la sută aparţineau altor neam uri cipanţilor; deoarece, m ai ales num ărul relativ scăzut de firm e xam, în copie, punctul de vedere
(germani, rom âni, slavi) este explicabilă năzuinţa conducătorilor a- prin prism a ultim elor reglem en­ interesate să se bată pe preţ, exprim at în contestaţia eate A
cestui stat de a inventa sim boluri de unitate artificială şi acel titlu tări in m aterie, achitarea obli­ condiţiile ulterioare de câştig stat la baza hotărârii Preşedin­
de rege apostolic de la începutul veacului al XI-lea din zilele lui gaţiilor fiscale curente reprezintă concret fiind mai m ult simbo­ telui Consiliului Judeţeap d e A»
Ştefan zis .cel Sfânt*. (Va urm a) o condiţie de acces esenţială. lice faţă de cantităţile solicitate. nulare a licitaţiei). v