Page 2 - Calauza_1998_449
P. 2

........................; ......'J .........  1,  1   -----'  ............. .
                                 Săptăm ânal'independ^ll^aflâţJnVllulba  tu tu ro r  oam enilor





                                                                                                                                                Sciisati
                                                                                                            [M ARTORI
                                                                                                                                             de  taamnă
              •   SUCCES.  Echipa  hunedoreană                             om   de  caracter  şl  cu  o  persona­
             F.C.  CORVINUL  având  la  „ti­                               litate  aparte,  ne-a  declarat:  „A   In  clipa  asta,  scriu  liniştit.  Lângă  m ine,  clipele  dc  tom m N   j
             m onă"  un  nou  antrenor  —  în   PE     CATIVA              greşit  dom nul  Groza.   Când  a   îmi  devin  tot  mai  simpatice.  în  cazarma  de  alături,  s o l d a i
             uersoana  lui  V.  Roşea,  a  reuşit                          aflat  cine   sunteţi,  trebuia  să   cearcă  să-m i  contrazică  gândurile.  „La  noi,  n-a  venit  toamne?.
             oe  propriul  teren  să  „îngenun­  q u a d Aa t i            colaboreze  cu  Dvs„  să  vă  spri­  Ciudat,  aşa  este !  Nici  o  frunză  nu  plânge.  Nici  o  frunză  nu  moare
             cheze"  echioa  favorită  a  lui  Mi_                         jine.  A titudinea  lui,  este   ne­  pe  cărare.  A u  fost  îm puşcate  în  tim p  ce  cădeau  din  ram.  M d  gtteu.
             ron  Cozma.  Defensiva   petroşă-                             conform ă  cu  funcţia  ce  o  are  în   dese  la  ultim a  Ta  scrisoare.  Oare  are  rost  să-ţi  spun  că  am   e i.
             neanâ  a  fost  cu  greu  „perforată"                         cadrul  Asociaţiei  noastre.   Ne   tit-o  de  mai  m ulte  ori?  Cu  rdnduiilc  gândite  de  Tine,  s-au
                                            fost  „invitaţi"  afară  (!)  de  către
             de  hunedoreni.  care  in  m inutele                          pare  rău..."                    form at  in  m ii  de  şoapte?.  Le  văd  rotindu-se  sub  frum useţea  Am il
             34  şj  75  au  înscris  două  goluri,   observatorul  Asociaţiei  Judeţene                    Luate  de  valul  lim pede  ce  poate  să  ne  poarte  pe  corăbiile  lum i­
             unul  mai  aplaudat  decât  altul.   de  fotbal  A lexandru  Groza.  tri­  •   MOTOCROS.  în tr-o   zi  de   nate  de  o  singură  stea.  Mă  întorc  la  o  anumită  oră  a  zilei.  N u
             Oricum,  hunedorenii  îşi  m erită   mis  special  pentru  această   în­  autentică  toam nă,  cu  m ult  soare,   una" programată,  ci  una  ivită,  mai  m ult  din  întâm plare.  Poate  |
             pe  deplin  victoria.          tâlnire.  Acesta  lipsit  de  respec­  zona  din  jurul   restaurantului   dacă  aş  fi  ales.o,  soarele  n-ar  fi  strălucit  aşa  de  frum os  în  co-  a
                                            tul  pentru  un  dialog  civilizat,  cu
                                                                           G am brinus  din  Hunedoara,  a  găz­  paci.^  Nici  n-aş  fi  judecai  cu  atâta  răbdare,  dacă  dintr-o  iubire  '
              •   TOP.  In  topul  spectatoare­  un  ton  dictatorial,  sfidându-ne   duit  „Cupa  de  toam nă"  la  moto-   rămâne  ceva.   Dacă  dragostea   poate  fi  un  sunet  întins  peste
             lor  fidele  echipei  Corvinu]  H u­  rolul  de  reprezentanţi  ai   presei   cros  viteză,  întrecerea  fiind  or­  tim p.  Dacă  o  privire  e  suficientă  pentru  a  cuceri  o  inimă  ?  Oare
             nedoara.  se  num ără  şi  de  această   sportive  şi-a  atribuit  hotărârea   ganizată  de  către  Cercul  de  car-   toamna  poate  fi  o  lacrimă ?.  Un  nisip  fierbinte  care  poate  să  ne
             dată  medicul  pediatru  Paraschiva   de  a  ne  „invita"  afară,  din  ca­  tingol  al  Clubului  copiilor,   în   încălzească  paşii  pierduţi,  ce  ar  putea  să  frângă  orice  m ângâiere?,
             Sterian,  nelipsită   la  întâlnirile   bină  deschizându-ne  uşa  cu  pro.   colaborare  cu  Clubul   Sportiv   Toate  aceste  întrebări  au  un  singur  răspuns;  toamna  e  o  cărare
             echipei  favorite  pe  propriul  te­  pria-i  m ânuţă.  Ce  gest  urât!  Ce   „Cutezătorii"  H unedoara  (preşe­  care  poate  să  ne  ducă  departe.  Care  nc  aprinde  inim ile  cum   vio­
             ren.                           atitudine  reprobabilă,  care  nu  a   dinte  Bogdan  Octavian).  La  re­  rile  îşi  aprind  corzile  de  farm ecul  dulce  al  cântecului.  De  aici,
                                            făcut  altceva  decât  să-i   aşeze   uşita  concursului  şi-au  adus  con­  altădată  priveam   teiul  înflorit.  Parfum ul  călătorea  pe  aripi  de
              •   INFATUARE.  Dornici  a  afla   acestuia  pe  propriul  rever   o   tribuţia   arbitrii  :  Radu  Ilara,   vânt  până  aproape  de  fereastra  ta.  Era  acel  semn  de  care  acreai
             brigada  de  cavaleri  ai  fluierului   „bilă  neagră11,  biia  lipsei   de   Ioan  Covaci,  Ioan  Andreescu  şi   nevoie.  Acel  vis  cc  te  putea  face  să  te  gândeşti  că  sub  streaşină
             pentru  întâlnirea   „Constructo­  respect  faţă  de  semeni.  Sever  M ureşan  şi  nu  in  ultim ul   casei,  se  topeşte  o  parte  din  umbra  zilei.  Că  zborul  de  pasăre  na
             rul"  H unedoara  —  „Dacia"   O-   Dialogând  acest  aspect   cu   rând  directorul  tehnic  al  între­  se  întrerupe  decât  pe  catargul  cel  m ai  înalt.  Acolo  unde  ei-
             raştie.  am  intrat  în  cabina  a r­  Gr.  Mncovei,  vicepreşedinte   ai   cerii,  m aistrul  instructor   Aurei   ne va  aşteaptă  cu  sufletul  deschis  să  pătrundă  pentru  m ultă  vre­
             bitrilor,  unde  incredibil  (!)  ani  Asociaţiei  judeţene  de  fotbal,  un                   me  în  frum useţile  m ult  aşteptate.  Trecerea  clipelor  se  face  uneori
                                                                            B raharu.  Am  consemnat  cu  a-   greu.  Alteori  prea  uşor.  Depinde  cum   priveşti  cerul.  Sau  cum
                                                                           ceastă   ocazie  aportul  deosebit   citeşti  intr-o  petală  de  trandafir  şl  ce  peste  găseşti  acolo,  La  ceas
                                                                            adus  de  către  Poliţia  rutieră  lo­  de  cumpănă  mă  gândesc  cum   o  să  fie  acest  trem ur  de  toamnă.
                Amenzile  pentru  m respectarea                             cală  ]a  „timona", căruia  s-a  aflat   Câte  scrisori  sa  vor  aduna,  în  pagina  zilei.  în  pagina  nopţii,  Se
                                                                            Lt.  col.  Adrian  FHler.
                                                                                                            poate  încerca  o  atingere  a  clipei  în  zborul  ei  stârnind  bucurie
                                                                             Dintre  câştigători  am  notai  pe   întâlnirii.  Ce  vor  oare  stelele  dc  strălucesc  atât  de  pu tem ie f.
                        regulilor  de  circulaţie                           A lexandru  Sprauil,  Paul  Harpa,   Dc  ce  arc  acest  început  grabă ?.  Parcă  sunt  nerăbdătoare  să  te
                                                                            Vasile  Ştefanca,  Vali  Drăghiciu
                                                                                                             privim   împreună.  Asta  să  fie  oare  începutul  de  toamnă  ?  FocuZ
                                                                            şi  Nicolae  Bogdan.
                   (U rm are  din  pag.  I)  lor  de  pregătire   a  cursanţiloi,                           scrisorilor  noastre ?,                    MI RON  ŢfCJ
                                            femeia  care  poartă  o  sarcină  vi­  A  consem nat  IOAN  VLAI)
             au   mai  puţin  de  un  an  practică   zibilă.  dacă  nu  poate  ocupa  u_
             de  eonducere  va  fi  cu  10  km /h   nul  din  locurile  de  pe  bancheta
             m ai  mică  decât  viteza   maxim ă   din  spate:  poliţiştii,  conducătorul
             adm isă  pentru  categoria  din  care   autoturism ului  arm atei  destinat
             face  parte  autovehiculul;  această   controlului  circulaţiei  şi   cel  al   Dn  fost judecător crede în binele pensionarilor deveni
             m ăsură  se  aplică  şi  pentru  auto­  pompierilor,  când  sunt  în   m i­
             vehiculele  care  tractează  remorci,   siune,  precum   şi  cei  care  conduc   (U rm are  din  pag.  I)  Tot  în  sediul  GARP.  funcţio­  dispunem   de  o  bază  m aterfeiâ
             ţinând  cont  de  viteza   m axim ă   autovehicule  ale  salvării;   con­                     nează  o  frizerie  şi  coafură  unde   de  care  nu  ştiu  rine  sc  m ai  post*
             adm isă  pentru  categoria  din  care   ducătorul  si  însoţitorul  acestuia,   pot  face  zilnic  între  orele  10—13,   un  tuns  costă,  incredibil,   doar   lăuda  in  ţară.
             face  parte  vehiculul  care  tra c ­  care  execută  cu  autoturism ul  ser­  injecţii  şi  aerosoli.  5  000  lei  şi  un  Club  al  Pensio­  Beneficiem  şi  de  o  m aşină  pre^
             tează.                         vicii  publice  „din  poartă   in   Toate  aceste   cabinete   sunt   narilor.  deschis  inclusiv  dum i­
               Conducătorul  autovehiculului  şi   poartă".                 dotate  cu  aparatură  ultram oder­  nica,  dotat   cu  jocuri  de  şah,   prie  cu  ajutorul  căreia  ne  facem
             pasagerul  care  ocupă  locul   din                            nă :  aparat  EKG  pentru  electro­  rem.v,  table,  care  se  bucură  de   aprovizionarea  cu  !<>t  eo   este
             faţă  sunt  obligaţi  să  poarte  cen­  Pentru  conducătorii  auto  care   cardiogram e.  aparat  oftalmologie   o  m are  afluenţă.  necesar   fără  a  m ai  plăti  corni*
             tura  de  siguranţă  pe  drum urile   folosesc  în  tim pul  mersului  te­  O.P.K.  şi  altele,  cum părate  din   P entru  viitor  se  preconizează   sioane  în  stânga  şi  in  dreapta",
             publice  din  localităţi  şi  din  a-   lefoane  mobile,  am enzile  prevă­  resurse  financiare  proprii,  direct   dotarea   unui   laborator   pro­  Nu  există  nici  o  restricţie  pe*>tro
             fara  acestora.  Fac  excepţie  de  la   zute  sunt  cuprinse între 500 000—   de  la  producători  şi  care  nu  c.   priu,  precum   şi  prezentarea  săp­  pensionarii  ce  vor  să  se  înscris
             această  regulă  urm ătoarele  ca­  800 000  de  lei.          xistă  în  cele  mai  renum ite  spi­  tăm ânală  de  către  cei  patru  m e­  in  asociaţie,  actele  necesare  fi­
             tegorii  de  persoane ;  conducătorul   H otărârea  adoptată  de  Guvern   tale  din  judeţ.  dici,  a  unor  inform aţii  privind   ind  :  buletinul  de  identitate,  ta­
             de  autoturism ,  pe  tim pul  cât  e-   va  intra  în  vigoare  la  GO  Je  zile   Şi  pentru  a  vă  face  o  imagine   protecţia  sănătăţii,   m em brilor   lonul  dc  pensie  precum   ş*  aehL
             xecută  m anevra  de  mers  înapoi;   de  la  apariţia  in  Monitorul  O-   com pletă  asupra  a  ceea  ce  oferă   clubului.  tarea  taxei  de  înscriere  şl  a  Vi­
             instructorul  auto  în  tim pul  ore­  fieial.                 asociaţia  pentru  m em brii   săi,                           nei  cotizaţii  lunare  reprezentând
                                                                            m erită  m enţionate  îm prum uturile   Se  intenţionează,  dc  asemenea,   o  sumă  do  unu  la  sută  d in   pen­
                                                         »    #  — • •  —   •   — *  care  se  acordă,  plafonul  m axim    construcţia  unei  case  m ortuare,   sie.  După  o  perioada  de  trei  Iunî„
                                                                            fiind  de  trei  ori  cât  cotizaţia  în­  tot  aici  existând  deja  o  ofertă   noii  m em bri  pot  beneficia   de
                                                                            registrată.                    de  sicrie  la  preţul  de  cost.  acordarea   de  îm prum uturi   şj
                                                                             Totodată,  pensionarilor  le  sunt   I_am  întrebat  pe  domnul  Ioan  dacă  este  cazul  a  unor  ajutoare
               ( i n v i t a t   IA   . . C Ă L Â U Z / r - )               oferite  alim ente  la  preţ  de  pro­  Dainian,   preşedintele   CARP.   de  deces.  Tată  dacă  vreţi,  su­
                                                                            ducător,  constând  în  3  kg  zahăr   pensionar  astăzi,  fost  judecător,   ficiente  motive  pentru  ca  asocia­
                                                                            şi  2  1  ulei  lunar  de  persoană.  cum  a  fost  posibil  să  se  reali­  ţia  pensionarilor  din  Deva   să
                  (Urm are  din  pag  I)    opţionale  in  domeniul  exploată­  Se  are  în  vedere  diversifica,   zeze  toate  acestea  în  decurs  de   fie  pentru  aceştia   o  adevărata
                                            rilor  subterane  Si  la  zi,  topogra­  rea  acestei  oferte  cu  alte  pro­  doar  câţiva  ani.  oază  unde  pr t  uita   pentru  O
               —  Este  im portantă  pentru  uni­  fie  minieră,  prepararea  s.m.u.,   duse  de  strictă  necesitate:  orez,   „Nu  a  fost  sim plu  deloc11,  ae   c.Jipă  de  dureroasele  efecte   al6'
             versitate,  această  colaborare ?  maşini  şi  instalaţii  miniere.  In   gris,  pastă  tomate  şi  naşte  făi­  declară  parcă  puţin   stânjenit,   indiferenţei,  n. pa-ciril   nepu­
               —  Pentru  profilul  universităţii   m omentul  de  faţă  la  Petroşani   noase.            „dar  pas  eu  pas  am  ajuns  să  tinţei  '-clor  din  jur
             noastre  are  o  sem nificaţie  deose­  sunt   trei   facultăţi  :  Facultate*
             bită  posibilitatea  de  a   efectua   de  Mine.   Facultatea   de   M a.
             cercetări  şi  experim ente  in  sub­  sini   şi  Facultatea  de   Ştiinţe,
             teran.  Astfel  oferindu.ne  posi­  la  care  se  mai  adaugă  Colegiul,
             bilitatea  de  a  urm ări   anumit*   toate  formând  Universitatea  Pe­  Ziariştii  şl  sindicaliştii  au  fost
             procese  geomecanice  care  se  pro­  troşani.  Un  alt  moment  de  vârf
             duc,  dar.  care  nu  pot  fi  mode­  pentru  Facultatea  din  Petroşani
             late  în  condiţii  de  laborator.  A-   îl  reprezintă  anul  1970,  când  a   controlaţi  cu  detectoare  de  arme.
             celaşi  lucru  este  valabil  pentru   fost  acordat  dreptul  de  coordo­
             partea  de  mecanizare  a  proce­  nare  de  doctoranzi  şi  în   acest
             selor  tehnologice  Am  in  vedere   domeniu  intervenind  o  diversi­  (Urmare  din  pag.  I)   profil  m inier  •   M inistrul  Rado   a  zonei,  preţurile  de  •:o»i  făcând
             cercetări  experim entale  care  s-au   ficare  ce  a  perm is  cuprinderea   silierul  de  stat  Marcel   M aca-   Berceanu  a  „ordonat"  întocm i­  ;a   aici  să  lie  cea  mai   scumpă
             desfăşurat  de-a  lungul  tim pului   unui  num ăr  m are  de  specializări.   rovschi  •   Liderul  m inerilor,  Mi-   rea  unor  liste  cu  cei  care  înde­  apa  din  ţară  *  A  fost  cerut  şi
             in  proiectarea  şi  experim entarea   Cu  acest  prilej  s-au  creat  con­  ron  Cozma  a  m ulţum it   p re ­  plinesc  condiţiile  de  pensionare,   ajutorul  guvernului  pentru   in­
             susţinerilor  mecanizate   pentru   diţii  concrete  de  a  intra.  în  coo­  m ierului  Radu  Vasile  pentru  vi­  cu  cei  ce  au  „concedii"  ncm oti-   troducerea  gazului  m etan  io  toate
             abataje  cu  front  lung.  Prin  a-   perare  cu  diferite  instituţii  de   zita  sa  şi  i_a  cerut  să  reanali-   vale  •   în  caz  contrar,  directorul   localităţile  Văii  •   Prezenţe  active
             ceastâ  colaborare  am  adus  îm ­  m arcă  din  alte  ţări  (am  avut   zeze  datoriile  şi  penalizările  Re­  R.A.H.  Ilic  Bălănescu  fiind  a.   la  discuţii  au  fost  şi  senatorul
             bunătăţiri  ia  organele  de  tăiere   chiar  specialişti  din  Chilie  şi  E-   giei  Autonome  a  Huilei   Petro­  m eninţat  cu  destituirea   •   „Nu   Doru  Gaila  şi  deputatul  G hcor.
             ale  combinelor  şi  la  autom atiza-  gipt  care  au  venit  să   urmeze   şani,  prescriind  o  parte  din  a-   mai  putem  tolera  subvenţionarea   glie  Ana  •   m   schimb,  deputatul
              ea  proceselor  tehnologice.  doctoratul  la  Petroşani)  şi   in   cestea  •   Liderul  sindical  a  acu­  industriei  m iniere  până  nu  se  va   de  Hunedoara,  fost  m inistru  a}
               —  Domnule  profesor,   ne-aţi   plus  s-a  oferit  posibilitatea  ab­  zat  conducerea  regiei  de  rietur.   face  rentabilizarea  acesteia"   a   privatizării   Sorin  Dumitrii*   a
             putea  vorbi  despre  evoluţia  in   solvenţilor  noştri  cu  calităţi  pro­  narea  unui  fond  de  43  m iliarde   concluzionat  m inistrul,   pentru   avut  o  prestaţie  modestă  •   ita
             tim p  a  acestei  universităţi?  Spu-   fesionale  deosebite,  să  se  reali­  lei.  alocat  de  la  buget   pentru   aceasta  trebuind  ca   guvernul,   ieşirea  din  sală  di legaţia   gu ­
             neli-ne  câteva  momente  de  vâri   zeze  în  domeniul  ştiinţific  prin   întreţinerea  şi  conservarea  mi   adm inistraţia  şi  sindicatele   să   vernam entală  a  fost  aşteptată  de
             prin  care  a  trecut  Institutul  de   a^est  sistem  de  doctorand.  Ma­  nelor  închise  •   „M ineritul  tre­  colaboreze  cu  adevărat  *   Mi­  un  grup  de  pioteslatari  aflai?'  ' ‘,1
             Mine  până  când  a  ajuns   U ni­  joritatea  cadrelor  didactice   de   buie  să  răm ână  o  strategie  prio­  nistrul  Finanţelor  Deccbal  ’ITa   greva  foamei,  deoarece  nu  şi-l  i
             versitate.                     specialitate  şi_au  luat  doctora­  ritară  a  guvernului,  o  alternativă   ian  Remeş  a   fost  deosebit  fie   primit,  despăgubirile  prom ise  in
               —  în   1957.  in  Petroşani  s-au   tul  în  cadrul  universităţii  noas­  viabilă  şi  nu  o  rană  deschisă"   tranşant  :  „Aceste  regii  —  m a­  urm a  inundaţiilor  ce  au   avut
              om asat  toate  Institutele  de  Mine  tre  şi  viaţa  a  confirm at  că  nive­  a  mai  precizat  Miron  Cozma  •    m ut  sunt  călcâiul  troian  al  gu­  loc  ai  i  »  Prefectul  judeţului  a
             din  ţară  şi  anum e :  fostul  Insti-   lul  lor  ştiinţific  este  deja  com­  înainte  de  a  intra  in  sala  unde   vernării.  Am  ajuns  Ia  fundul  sa­  explicat  prim ului  m inistru   că
             .■it  M inier  de  Tehnică  si  Geolo­  petitiv  cu  cele  mai  reprezenta   a  avut  loc  întâlnirea,  liderii  sin­  cului,  bani  nu  mai  sunt,  aşa  ca   ..banii  există"  în  schim b  nu  e-
             gie  Tehnică  din  Bucureşti.  F a­  tive  Şcoli  Superioare  de  M inerit   dicali  şi  ziariştii  acreditaţi   au   iuaţi-vă  gândul  de  la  subvenţii11   xistă  o  hotărâre  guvernam entală
             cultatea  de  Mine  cnn  Timişoara   din  Europa  şi  S.U.A,  Tot   m o­  fost  supuşi  unor  controale  dras-  •  •   Prim ul  m inistru  Radu  Vasile   în  acest  sens  •   La  rândul  său.
              i  Institutul  de  M inereuri   din   m ent  de  rc-ferinţă  putem  consi­  ti ce  cu  detectoare  de  arm e   de   a  rem arcat  faptul  că  în  m ineri­  Radu  Vasile  a  prom is  rezolvarea
             Brad.  Astfel  s-a  form at  la  P e­  dera  anii,  19P8  când  a  fost  or­  către  nişte  „sepepişti"  zeloşi  •    tul  din  Valea  Jiului  sunt   105   urgentă  a  situaţiei  •   O ficialită.
             troşani  Centrul  U niversitar   al   ganizată  Conferinţa  Naţională  de   „Numai  în  dantură  nu   ne-au   directori  şi  economişti  •   „In­  ţile  s-au  urcat  apoi  în  luxoasele
             Şcolii  Superioare  a  M ineritului   Tehnică  M inieră  de  la  Bucureşti   controlat11  a  com entat  ironic  una   dustria  m inieră  neccsiiă  O  stra­  lim uzine  şi  au  dem arat în  trom bă
              lin   ară.  Apoi  a  urm at  form a-   şi  1972  când  toţ  la  Bucureşti  s-a   din  „victimele"  excesului  de  zel   tegie  dş  lungă  durată,  iar  prim ii   spre  Livezeni,  unde  urm au   s§
              ■' .i  ii  diversificarea  facultăţilor.   organizat  cel  de-al  şaptelea  Con.   al  SPP  •   Liderii  m inerilor  au   paşi  trebuie  făcuţi  acum "  a  înche­  ■-o  întâlnească  cu  un  grup   do
             In  1948  când  a  luat  fiinţă  acest   greş  Internaţional  Minier,  prilej   cerut  recalcularea  de  urgenţă  a   iat el •  Pe tim pul  acestor  discuţii,   oam eni  de  afaceri  •   în   urm a
             uw .itut  era  doar  o  Facultate  de   cu  care  colegii  din  această  uni­  preţurilor  de  extracţie  —  p re­  Miron Cozma  a  tăcut  aprobator •    lor,  oam enii  au  răm as  comen­
             afine  Ulterior  din  această   fa­  versitate  şi-au  adus  un   aport   parare  a  cărbunelui  precum    şi   Preşedintele  Consiliului   Jude­  tând  nem ulţum iţi  :  „ăştia  vin  şl
             u lta te   s-a  desprins  şi  s-a  for­  substanţial  la  organizarea  şi  des­  găsirea  unei  alternative   pentru   ţean  Hunedoara,  G heorghc  B ar.   pleacă  Ca  nişte  turişti  In  ţinte  cei
                                                                                                                                           noi  răm ânem   aici.  bătuţi .de  soar­
             m at :  Facultatea  de  Electrom e-  făşurarea  acestuia.      cei  aproxim ativ  1 000  de  absol­  bu  a  pus  în  discuţie  problem ele
             **.*>*> isvn   rr*oir-»«   A  *   a  1 i 7.1 r o    caii  (Va  urm a)   LidliiltL  venţi  ai  unităţilor  şcolare   eu  care  ţin  de  alim entarea  cu  apă  tă".   *■
   1   2   3   4   5   6   7