Page 2 - Calauza_1998_451
P. 2
T ?
Săptămânal independent attat în slu fb a tu tu ro r oamenilor
SPORT • SPORT • SPORT ® SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT
intr-o MARTORI
de 3—2, intrând astfel în posesia trecerea fotbalistică de la Hu P O C ÎN
trofeului. Câştigătorii (a se ve nedoara s-a constituit
PE CÂŢIVA dea in foto), in prima săp
tămână după reluarea cursuri autentică acţiune, menită să P R I V I R I
q u a d £ a t i lor. vor primi din partea re dezvolte spiritul competitiv al
dacţiei „Călăuza" o diplomă de copiilor. Se bucură de parcă ar fi ajuns în vârful muntelui. Aeelp ]
onoare şi cărţi cu autograful unde ceasul alb al zăpezilor, ii încarcă gândul, cu ceva maty /
redactorului şef. A consemnat rilate. Ştie că nu acolo este viaţa ei. Bănuţul de argintfrtl ,
URMAŞII LUI GABOR, aici l-a găsit. Şi, totuşi pe chipul senin se putea citi ceva. O (
Conchidem cu faptul că în IOAN VLAD
PETCU ŞI... PETROESCU năpădiră o serie de pofte. Ar fi dorit să se plimbe prin ier
burile cărărilor, care o. puteau face fericită la tot pasul. La
orice atingere a celui care ii înlesnise evadarea. O evadare
In dorinţa antrenării elevilor ce în unele clipe, sc vedea vinovată. Bărbatul acela o ame
din ciclul primar în practica ţise rău de tot.
rea organizată a sportului, pen Noiembrie se zbate sub streaşină stinsă a zilei. Na trezi,a pri-
tru dezvoltarea armonioasă şi ; ri nd Prin cea mai limpede fereastră, care cuprinde în La, acea i \
formarea trăsăturilor de caracter ) fărâmă de speranţă. Acel fior, în care poţi să te răsfeţi. Să V
a acestora, de altfel în dorinţa \ te bucuri că un ochi lacom te urmăreşte, şi tu, fură altă a- |
creşterii capacităţii fizice şi in i parare, te laşi scăldată în braţele lui. Uneori, iţi poţi vedea '
telectuale, Inspectoratul Şcolar i chipul trăind în oglindă. Pare prea calm g,-ui.ru ziua din care
Judeţean, prin Clubul Copiilor I le întorci. Ai lăsat în turnă umbrele uscate dc vânt. Pădu.
Hunedoara, a organizat în ora \ rilc, din care ne tragem amiptirca rătăcirilor de altădată
şul de pe Cerna ..CUPA CĂ i Aşteptând pe cineva ră ne acuze că spargem liniştea cân'dnd la
LĂUZĂ" la fotbal. întrece ) trompetă. Sau că deschidem eleşteelc ca peştii să cutez^ eutra
rea desfăşurată pe terenul ) mari depărtări. Zeiţa jocului frumos, incendiază pânzele dv
Şcolii Generale Nr. 4, a oferit i corăbii. Unde vom ajunge oare ? Vântul nu na ajută. D< vine o
celor prezenţi dispute în limite l primejdie, pentru a ne face să-i cerem indurare. Echilibrul î
le sportivităţii. în finală întol- 1 din ramuri s-a rupt. Frunzele şi-au luai culorile vârstei. Toa~ ţ
nindu_se fotbaliştii de la Şco i te an un inccpul. Toate au un sfârşit. Adu-ţi aminte, cum a |
lile generale nr. 3 şi nr. 11. ^ fost in anotimpul antei ior. Şi tu vei trece de toamnă. Şi.
Pe fondul unui arbitraj co oraşul tău, mai cada câta o stea. Te temi că vine prea rc-
rect, realizat de prof. Viorel ţ pede seara? Că nu ajungi să depeni în priviri, toate prive- I
Şerban, micuţii fotbalişti ai liştila ce te-cir putea mistui ? Ca o singurătate fără fum ? Da, |]
Şcolii Generale Nr. 3 şi-au „în_ v timpul su nc aducem aminte. De ziua aceea care a intrat
genunchiat" cu greu adversarul, intr-o coajă. Tc-ai întristat şi nu mai vroiai *'j cobori din
câştigând întâlnirea cu scorul vârful muntelui. De acolo, unda bărbatul acela vroia să-ţi
i dăruiască linia vieţii. Aventurierul a cântat mereu în fanfara
1 amorului, iţi este dat să rătăceşti. Să te strecori moA de-
ţ pai te. Spre locul unde speriată vei spune — vine iarna. In-
Primarul decide cum sunt sprijiniţi oamenii nevoiaşi j i ccndiindu-ne cu aed foc din priviri, pe carc-l păstrezi n.stins,
M IRON TIC
’
(Urmare din pag. 1) turi cel puţin la nivelul sala torul social este următorul pen
riului minim pe ţară din alte ac tru trimestrul 1V/1998 : familii
asociaţia de locatari, sau a tivităţi se iau în considerare ca formate din 2 persoane — 272.000 P O R Ţ I L E D E F 1 E B
combustibilului pentru încălzire, membri de familie numai dacă lei; familii formate din 3 persoane secolului al XVIll-lea A pânâ -
pentru toţi sau pentru o parte fac dovada că s-au prezentat — 379.700 lei, familii formate din Semnalăm apariţia primului la extinderea culturală a alto? j
din membrii de familie. Bene. la oficiul forţelor de muncă, t persoane — 47G.90O Ici, fami număr pe anul 1S98 al Revistei
liciarii ajutorului social sunt: precum şi că au urmat sau ur lii formale din 5 persoane —- de istorie şi cultură ..Porţile teme de la începutul seeuJuluS 1
familia, respectiv soţul, soţia şi mează cursuri de calificare ce li 5672200 lei ; fiecare altă per. de Fier", sub atenta îndrumare al XIX-lea, lucrările -'-aprins© 1
a istoricului Mite Măneanu.
in această revistă se adresează j
copiii lor minori care au domi s-au recomandat sau la care au soană care face parte din fa Revista cuprinde lucrări com atât profanilor, cât mai al€S <
ciliul in comun. Fac parte din fost înscrise : persoane sin milie — 84.100, persoană sin plexe şi amănunţite de istorie şi celor interesaţi în studierea & )
familie şi copiii necăsătoriţi care gure ; familiile şi persoanele sin gură — 151.000 lei.
au domiciliul comun cu părin gure ; cetăţeni ai altor state AJUTORUL SOCIAL cultură referitoare la evenimen nor adevărate „opere de află", ţ
te importante, cu implicaţii di
ţii şi urmează cursuri de zi în sau apatrizi care au reşedinţa SE ACORDA recte în viaţa oamenilor din datorită multitudinii ck amanun- ’•
le prezentate de aut-rl,
ceea i
instituţii de învăţământ care- în România, în condiţiile le d if e r e n ţ ia t i zona de sud-vest a ţării. Deşi ec a necesitat o imensă nwo» 1
funcţioncază potrivit legii, până gisiaţiei române. Cuantumul ajutorului social
la terminarea acestora, dar fără Prin Hotărârea Guvernului nr. se stabileşte ca diferenţă între I sunt abordate doar punctual, :-;i dc- d-.acumentarc.
unele evenimente, care au avut
să depăşească vârsta de 25 de 125/1996 se stabileşte că în ca sumele prezentate mai sus şi , i Io.- din primele decenii ale 1'OlVt I lOltfN ]
ani, respectiv 26 de ani în ca zul familiei sau persoanei sin venitul net lunar al familiei, :
zul in care urmează studii su gure care solicită ajutorul so respectiv al persoanei .singure, j
perioare cu o durată de scola. cial şi convieţuieşte în aceeaşi La stabilirea venitului lunar al i
toate veniturile pe care membrii j E P 1T O
rizare mai mare de 5 ani. Prin gospodărie cu alte familii sau familiei se iau în considerare j R I A L î N T O R S
familie se înţelege şi persoana persoane şi contribuie împreună
necăsătorită care domicilia'zS la realizarea unor bunuri şi ve acesteia le realizează, cu exccp. j
împreună cu copilul său. nituri sau la consumul acestora ţia burselor de merit pentru t (Urmare din pag. 1)
se iau în calcul veniturile tota. elevi şi studenţi şi ajutorul care
CALCULAREA le nete realizate şi numărul per se aeordă soţiilor celor care sa. | In timp ce majoritatea pensionarilor trăiesc din greu, «te pe ‘
AJUTORULUI SOCIAL soanelor din gospodăria ies. tisfac serviciul militar obligato. i o zi pe alta, cu o pensie sub limita de supravieţuire, domniile j
Legislaţia prevede ca persoa pectivă. riu. Dacă familia are în proprie- voastre v-aţi asigurat un salariu de la 10 milioane, ajungând pâfoâ I
nele apte de muncă ncsalarîate Nivelul veniturilor nete luna tate terenuri, clădiri, spaţii lo- i la 15 milioane. Cum poate fi înţeles un bici pensionar Cu Cel© '
şi cele care nu realizează veni re până la care se acordă aju. cative sau alte bunuri mobile ! 100.000—600.000 inii lei. fiind obligat să renunţe bl cumpăra*©©
sau imobile, la stabilirea veni- j medicamentelor, cazul meu, pentru a avea bani de pâine şi cele- I
j tului net lunar al familiei se j lalte nevoi ale existenţei ?
Ceea Ce se întâmplă azi eu pensionarii
! iau în considerare arenda, chi- ! cine poate sâ înţeleagă ? şi nu numai eu ^ 1 i
( i n v i t a t lâ î l U i riile, precum şi veniturile care ; Minim cu zile întrucât mi avem bani pentru medicamente.»
I se pot obţine din valorificarea •
j bunurilor respective, sub condi. i alimente, întreţinere la bloc şi îmbrăcăminte. Vin,, iarna domni. 1
: ţia păstrării locuinţei şi a bu lor guvernanţi iar noi cei in vârstă .şi bolnavi ce vom face T '
(Urmare din pag. 1) firme care nc-a sponsorizat cu Preţurile cresc de la o zi la alta, iar pensionarilor le este
3 tone dc bitum să ajutăm na. nurilor necesare nevoilor fami asigurată o compensare dc doar 3 la sută, iar salariile aleşilor i
din motive obiective, cât şi din menii de la câteva blocuri la liei. Fondurile necesare plăţii noştri sunt cele arătate mai sus. l’oate fi vorba de o echitate 1
motive subiective. izolarea acoperişurilor. Spriji ajutorului de şomaj se suporta sau respect pentru munca celor care azi sunt pensionari ?
— Aţi rezolvat toate proble niţi do sindicatele exploatări din bugetele locale, din venitu Am vrut toţi schimbare şi aceasta s-a produs, dar speram»
mele pe care vi le-aţi propus lor miniere Lupeni, Bărbătcni, rile proprii şi din sumele de ţele noastre în mai bine s-au spulberat.
pentru a nu fi nevoiţi să spu preparaţia Paroşeni, am reali falcate din bugetul de stat. Totuşi în cel de-.nl doisprezecelea ceas, mai facem un apel la 1
Conform informaţiilor furniza.
neţi că vă prinde iarna pe ne zat. lucrări de reparaţii la te de Ministerul Muncii şi Pro- domniile voastre, întrebându-vă eu respect : domnilor guvernanţi, j
pregătite ? spitalul vechi; cu ajutorul dis 1 tecţiei Sociale, în anul 1997 s-au ce faceţi cu pensionarii şi pentru pensionari ? Pentru că gfl- .
— în proporţie de 75 ia sută ponibilizărilor am făcut o re
„
— DA. S-au făcut reparaţii la paraţie capitală la Galeria de , acordat pentru ajutorul social vcrncle vin şi pleacă, dar electoratul rămâne, şi dacă iartă, txtt
punctele termice, la unele tron- Artă din Lupeni. Am pornit o j miliarde lei. uită.
şoane de canalizare vmtru re acţiune de trecere in legalitate
ducerea pierderilor de apă po- va celor care şi-au construit ca-
tabilă, ceea ce înseamnă că in Sane in Straja — Lupeni, fără
unele cartiere este apă in per autorizaţie, iar acum nu mai Viayia, mUacatul patenţei cate a cucerit lumea
manenţă. Mă bucură faptul că avem astfel de probleme. Mă
avem o colaborare bună cu bucur că la Consiliul Local Lu (I rmarc din pag. I) Trebuie însă subliniat faptul lă întreagă, timp ck- patru de
poliţia, gardienii, jandarmii şi peni se face o singură politică că „pastila magică" VIAG1ÎA cenii. vor sâ so bucure cu frene» J
astfel numărul infracţiunilor s-a — politica Lupeniului, cu im lipseşte motivaţia, fac frecvent nu este un afrodisjac în accep zie şi pasiune de cei câţiva artî
redus considerabil in compa plica re in viaţa oraşului. crize depresiv-existcnţiale. Dese ţiunea largă a cuvântului. Acest de pensie ce le rămân.
raţie cu alte oraşe din ţară. ori işi îneacă nefericirea în medicament este destinat cc-lor Dar odată cu apariţia Viagrăj, :
A m reuşit cu ajutorul unei (\ a urma) alcool sau droguri, uitând ră care au disfuncţii erectile din in farmacii, vârstnicii îşi pojj
— *—* alcoolismul adânceşte prăpastia cauze organice, în principal cir. complica înlr-un fel i>.-st*,r't,s )
* — * — * — * — * — * — * — © tulaiorii şi nu stimulează în De aceea, aceste mediearcL.,. u i
impotenţei şi mai mult.
Pentru a.şi recâştiga barbă, mod deosebit apetitul sexual. trebuie neapărat luate numai Âa
Ungurii îşi caută ţia pierdută în faţa femeii, mulţi Insă reclama imensă care i sfatul medicului specialist. e«
asemenea indivizi recurg la vio. s-a făcut ca „pastilă a suc xistund riscul unor complicaţii
’ lenţă. in momentul in care băr- cesului" a stârnit un enorm in ale sănătăţii, iar in cazul altora
strămoşii în Nepal | bătui este preocupat numai de teres atât în rândurile bărbaţi apar dificultăţi in găsirea uno&
J problema erectilă, acesta ajun lor cât şi în ale... femeilor. partenere sau ale unor nepotrl»
(Urmare din pag. D „I APTUL CĂ PE MONUMEN ge să se simtă inferior, ceea Bărbaţii, chiar şi cei care nu viri cu soţia, care nu-i mai
TELE DE LA CĂPĂTÂIUL ■ ce du.e la depresie, compor. au probleme se simt protejaţi, atrage fizic ori, care refuză, de
I EL CA AI.E MAGHIARILOR MORMINTELOR APARE Şl I tamenl exacerbat iar performan.. au certitudinea că mai există unde pot apărea noi insatisfac
DIN TRANSILVANIA", afirmă ACOLO O STEA DIN LEVIN, i ţele profesionale, edneentrarea şi o alternativă, nemaidepinzând to. ţii de tipul „am dat banii de
UI NOR IIOPPAL, care a petre, ESTE CU ADF.VĂRAT UNIC, atenţia de zi cu zi, scad. Aceste tal de biologic. geaba, fiindcă n-am ce face ea
euf trei luni, în cadrul unei MAI ALES CĂ MĂGĂRII SUNT neimpliniri stau de multe ori în Femeile, la rândul lor.se simt Vingra !". Nu-i mai puţin a. •:
expediţii ştiinţifice, în mijlocul NEVOIŢI SĂ ADUCĂ LEMNUL spatele unor crime şi acte de mai sigure în privinţa relaţiilor devărat câ şi tinerii, după cazi
măgarilor. Acest mod de de DE LA MARI DISTANŢE", sus. sadism, care îngrozesc pe cei din de lungă durată, pe care le au pot utiliza medicamentul izbă» 1
corare a mormintelor a fost ţine şi Ferencz Lovass, reali jur. cu bărbaţii, dispărând teama că vitor. Totul trebuie făcut însă,
remarcat de către cercetători, zatorul unui serial dc televi Şi culmea e câ, aşa după cum o asemenea relaţie ar putea eşua vorba ceea, ca la carte, pentro
încă din anul 1970. De regulă, ziune turnat în Nepal, şi. care a avertizează psihiatrii, majorita din motive de impotenţă. ’ Marea a elimina eventualele riscuri r©
popoarele din zonă îşi încine. stârnit nedumeriri şi controverse tea disfuncţiilor erectile au majoritate asociază- Vingra cU pot surveni ca urmare a utili» j
rează morţii. Măgării sunt sin- din partea ultranaţionaliştilor cauze psihogene, doar un sfert pensionarii doritori de plăceri, zării acestei spectaculoase desoou'
friirî! «i9ro nrartieă înhumarea. maghiari. (Va urma). fiind produse de boli organice. ■are după ee au muncit o vio periri. (Va urma)