Page 2 - Calauza_1998_451
P. 2

T ?
                                   Săptămânal  independent  attat  în slu fb a tu tu ro r  oamenilor


               SPORT • SPORT •  SPORT ® SPORT • SPORT •  SPORT •  SPORT • SPORT
                                                                                                    intr-o  MARTORI
                                             de  3—2,  intrând  astfel  în  posesia   trecerea  fotbalistică  de  la  Hu­                        P O C   ÎN
                                             trofeului.  Câştigătorii  (a  se  ve­  nedoara  s-a   constituit
                  PE    CÂŢIVA               dea   in  foto),   in  prima   săp­
                                             tămână  după  reluarea  cursuri­  autentică  acţiune,   menită   să                               P R I V I R I
                  q u a d £ a t i            lor.  vor  primi  din  partea   re­  dezvolte  spiritul  competitiv  al
                                             dacţiei  „Călăuza"  o  diplomă  de   copiilor.                      Se  bucură  de  parcă  ar  fi  ajuns  în  vârful  muntelui.  Aeelp ]
                                             onoare   şi  cărţi   cu  autograful                             unde  ceasul  alb  al  zăpezilor,  ii  încarcă  gândul,  cu  ceva  maty  /
                                             redactorului  şef.                       A  consemnat            rilate.  Ştie  că  nu  acolo  este  viaţa  ei.  Bănuţul  de  argintfrtl  ,
                URMAŞII  LUI  GABOR,                                                                          aici  l-a  găsit.  Şi,  totuşi  pe  chipul  senin  se  putea  citi  ceva.  O (
                                               Conchidem  cu  faptul  că   în­        IOAN  VLAD
               PETCU  ŞI...  PETROESCU                                                                       năpădiră  o  serie  de  pofte.  Ar  fi  dorit  să  se  plimbe  prin  ier­
                                                                                                              burile  cărărilor,   care  o. puteau  face  fericită  la  tot  pasul.   La
                                                                                                              orice  atingere  a  celui  care   ii  înlesnise  evadarea.   O  evadare
                In  dorinţa  antrenării  elevilor                                                            ce  în  unele  clipe,  sc  vedea  vinovată.  Bărbatul  acela  o  ame­
              din  ciclul  primar  în  practica­                                                             ţise  rău  de  tot.
              rea  organizată  a  sportului,  pen­                                                               Noiembrie  se  zbate  sub  streaşină  stinsă  a  zilei.  Na  trezi,a  pri-
              tru  dezvoltarea  armonioasă   şi                                                             ;  ri nd  Prin  cea  mai  limpede  fereastră,  care  cuprinde  în  La,  acea  i \
              formarea  trăsăturilor  de  caracter                                                          )  fărâmă  de  speranţă.  Acel  fior,  în  care  poţi  să  te  răsfeţi.   Să V
              a  acestora,  de  altfel  în  dorinţa                                                         \  te  bucuri  că  un  ochi  lacom  te  urmăreşte,  şi  tu,  fură  altă  a-  |
              creşterii  capacităţii  fizice  şi  in­                                                       i  parare,  te  laşi  scăldată  în  braţele  lui.  Uneori, iţi  poţi   vedea  '
              telectuale,  Inspectoratul  Şcolar                                                            i  chipul  trăind  în  oglindă.  Pare  prea  calm  g,-ui.ru   ziua  din care
              Judeţean,  prin  Clubul  Copiilor                                                             I  le  întorci.   Ai lăsat  în  turnă   umbrele  uscate  dc  vânt.   Pădu.
              Hunedoara,  a  organizat  în  ora­                                                            \  rilc,  din  care ne  tragem   amiptirca   rătăcirilor   de  altădată
              şul  de  pe  Cerna  ..CUPA  CĂ­                                                               i  Aşteptând  pe  cineva  ră  ne  acuze  că  spargem  liniştea  cân'dnd  la
              LĂUZĂ"     la  fotbal.   întrece­                                                             )  trompetă.  Sau  că  deschidem  eleşteelc  ca  peştii  să  cutez^  eutra
              rea   desfăşurată   pe   terenul                                                              )  mari  depărtări.   Zeiţa   jocului  frumos,   incendiază  pânzele  dv
              Şcolii   Generale  Nr.  4,  a  oferit                                                         i  corăbii.  Unde  vom  ajunge  oare ?  Vântul  nu  na  ajută.  D< vine  o
              celor  prezenţi  dispute  în  limite­                                                         l  primejdie,  pentru  a ne  face   să-i   cerem  indurare.   Echilibrul  î
              le  sportivităţii.   în  finală  întol-                                                       1  din  ramuri  s-a   rupt.   Frunzele şi-au  luai  culorile  vârstei.  Toa~ ţ
              nindu_se  fotbaliştii  de  la  Şco­                                                           i  te  an  un  inccpul.   Toate  au  un  sfârşit.  Adu-ţi aminte,  cum  a  |
              lile  generale  nr.  3  şi  nr.  11.                                                          ^  fost  in  anotimpul  antei ior.   Şi  tu  vei   trece  de toamnă.   Şi.
                Pe  fondul  unui  arbitraj  co­                                                              oraşul  tău,  mai  cada  câta  o  stea.  Te  temi  că  vine  prea  rc-
              rect,  realizat   de  prof.  Viorel                                                           ţ  pede  seara?   Că  nu  ajungi  să  depeni  în  priviri,  toate  prive-  I
              Şerban,   micuţii  fotbalişti   ai                                                              liştila  ce  te-cir  putea  mistui ?  Ca  o  singurătate  fără  fum  ?  Da,  |]
              Şcolii  Generale  Nr.  3  şi-au  „în_                                                           v  timpul  su  nc  aducem  aminte.  De  ziua  aceea  care  a  intrat
              genunchiat"  cu  greu  adversarul,                                                              intr-o  coajă.   Tc-ai  întristat  şi  nu   mai  vroiai  *'j  cobori   din
              câştigând  întâlnirea  cu   scorul                                                              vârful  muntelui.   De  acolo,   unda  bărbatul  acela   vroia   să-ţi
                                                                                                            i  dăruiască  linia  vieţii.  Aventurierul  a  cântat  mereu  în  fanfara
                                                                                                            1  amorului,   iţi  este  dat  să  rătăceşti.  Să  te  strecori  moA  de-
                                                                                                            ţ  pai te.  Spre  locul  unde  speriată  vei  spune  —  vine  iarna.  In-
              Primarul  decide  cum sunt  sprijiniţi  oamenii  nevoiaşi                                   j  i  ccndiindu-ne  cu  aed  foc  din  priviri,  pe  carc-l  păstrezi  n.stins,
                                                                                                                                                M IRON  TIC
                                                                                                            ’
                   (Urmare  din  pag.  1)     turi  cel  puţin  la  nivelul   sala­  torul  social  este  următorul  pen­
                                              riului  minim  pe  ţară  din  alte  ac­  tru  trimestrul  1V/1998 :  familii
              asociaţia  de   locatari,   sau   a   tivităţi  se  iau  în  considerare  ca   formate  din  2  persoane — 272.000   P O R Ţ I L E  D E  F 1 E B
              combustibilului  pentru  încălzire,   membri  de  familie  numai  dacă   lei;  familii formate din 3  persoane                secolului  al  XVIll-lea  A  pânâ -
              pentru  toţi  sau  pentru  o  parte   fac  dovada   că  s-au  prezentat   — 379.700  lei,  familii formate din   Semnalăm   apariţia  primului   la  extinderea  culturală  a  alto? j
              din  membrii  de  familie.  Bene.   la  oficiul   forţelor   de  muncă,   t  persoane  —  47G.90O  Ici,  fami­  număr  pe  anul  1S98  al  Revistei
              liciarii   ajutorului  social  sunt:   precum  şi  că  au  urmat  sau  ur­  lii  formale   din  5  persoane  —-   de  istorie  şi  cultură   ..Porţile   teme  de  la  începutul  seeuJuluS 1
              familia,  respectiv  soţul,  soţia  şi   mează  cursuri  de  calificare  ce  li   5672200  lei ;  fiecare  altă   per.   de  Fier",  sub  atenta  îndrumare   al  XIX-lea,   lucrările  -'-aprins© 1
                                                                                                            a  istoricului  Mite  Măneanu.
                                                                                                                                           in  această  revistă  se  adresează j
              copiii  lor  minori  care  au  domi­  s-au  recomandat  sau  la  care  au   soană  care  face  parte  din   fa­  Revista  cuprinde  lucrări  com­  atât  profanilor,   cât  mai   al€S  <
              ciliul  in  comun.   Fac  parte  din   fost   înscrise :   persoane   sin­  milie  —  84.100,   persoană  sin­  plexe  şi  amănunţite  de  istorie  şi   celor  interesaţi  în  studierea  &   )
              familie  şi  copiii  necăsătoriţi  care   gure ;  familiile  şi  persoanele  sin­  gură  —  151.000  lei.
              au  domiciliul  comun  cu  părin­  gure ;   cetăţeni  ai  altor   state   AJUTORUL  SOCIAL    cultură  referitoare  la  evenimen­  nor  adevărate  „opere  de  află", ţ
                                                                                                            te  importante,  cu  implicaţii  di­
              ţii  şi  urmează  cursuri  de  zi  în   sau  apatrizi  care   au  reşedinţa   SE  ACORDA      recte   în  viaţa  oamenilor   din   datorită  multitudinii  ck  amanun-  ’•
                                                                                                                                            le  prezentate  de  aut-rl,
                                                                                                                                                                    ceea i
              instituţii   de  învăţământ   care-   în   România,  în  condiţiile   le   d if e r e n ţ ia t  i  zona   de  sud-vest  a  ţării.  Deşi   ec  a  necesitat  o  imensă  nwo»  1
              funcţioncază  potrivit  legii,  până   gisiaţiei  române.        Cuantumul   ajutorului  social
              la  terminarea  acestora,  dar  fără   Prin  Hotărârea  Guvernului  nr.   se  stabileşte  ca  diferenţă  între   I  sunt   abordate  doar   punctual,   :-;i   dc-  d-.acumentarc.
                                                                                                            unele  evenimente,  care  au  avut
              să  depăşească  vârsta  de  25  de   125/1996  se  stabileşte  că  în  ca­  sumele   prezentate  mai  sus   şi  ,  i  Io.-   din  primele   decenii   ale  1'OlVt  I  lOltfN   ]
              ani,  respectiv  26  de  ani  în  ca­  zul  familiei  sau  persoanei  sin­  venitul  net   lunar  al  familiei,  :
              zul  in  care  urmează  studii  su­  gure   care  solicită  ajutorul  so­  respectiv  al   persoanei  .singure,  j
              perioare  cu  o  durată  de  scola.   cial  şi  convieţuieşte  în  aceeaşi   La  stabilirea  venitului  lunar  al  i
                                                                             toate  veniturile  pe  care  membrii  j  E P 1T O
              rizare  mai  mare  de  5  ani.  Prin   gospodărie  cu  alte  familii   sau   familiei   se  iau  în  considerare  j   R I A L     î  N T O      R S
              familie  se  înţelege  şi  persoana   persoane  şi  contribuie  împreună
              necăsătorită   care   domicilia'zS   la  realizarea  unor  bunuri  şi  ve­  acesteia  le  realizează,  cu  exccp.  j
              împreună  cu  copilul  său.     nituri  sau  la  consumul  acestora   ţia   burselor  de  merit   pentru  t         (Urmare  din  pag.  1)
                                              se  iau  în  calcul  veniturile  tota.   elevi  şi  studenţi  şi  ajutorul  care
                      CALCULAREA              le  nete  realizate  şi  numărul  per­  se  aeordă  soţiilor  celor  care  sa.  |   In  timp  ce  majoritatea  pensionarilor  trăiesc  din  greu,  «te  pe  ‘
                  AJUTORULUI  SOCIAL          soanelor   din  gospodăria   ies.   tisfac  serviciul  militar  obligato.  i   o  zi  pe  alta,  cu  o  pensie  sub  limita  de  supravieţuire,  domniile  j
                Legislaţia  prevede  ca  persoa­  pectivă.                   riu.  Dacă  familia  are  în  proprie-   voastre  v-aţi  asigurat  un  salariu  de  la  10  milioane,  ajungând  pâfoâ  I
              nele  apte  de  muncă  ncsalarîate   Nivelul  veniturilor  nete  luna­  tate  terenuri,  clădiri,  spaţii  lo-  i   la  15  milioane.   Cum  poate  fi  înţeles  un  bici   pensionar  Cu  Cel©  '
              şi  cele  care  nu  realizează  veni­  re  până  la  care  se  acordă  aju.  cative  sau  alte  bunuri  mobile  !   100.000—600.000  inii  lei.  fiind   obligat  să  renunţe  bl  cumpăra*©©
                                                                             sau  imobile,  la  stabilirea  veni-  j   medicamentelor,  cazul  meu,  pentru  a  avea  bani  de  pâine  şi  cele-  I
                                                                           j  tului  net   lunar  al  familiei  se  j   lalte  nevoi  ale  existenţei ?
                                                                                                                Ceea  Ce  se  întâmplă  azi  eu  pensionarii
                                                                           !  iau  în  considerare  arenda,  chi-  !   cine  poate  sâ  înţeleagă ?   şi  nu  numai  eu  ^   1  i
                ( i n v i t a t     lâ           î l   U                   i  riile,  precum  şi  veniturile  care  ;   Minim  cu  zile  întrucât   mi  avem  bani   pentru  medicamente.»
                                                                           I  se  pot  obţine  din  valorificarea  •
                                                                           j  bunurilor  respective,  sub  condi.  i   alimente,  întreţinere  la  bloc  şi  îmbrăcăminte.   Vin,,  iarna  domni.  1
                                                                           :  ţia   păstrării  locuinţei  şi  a  bu­  lor  guvernanţi  iar  noi  cei  in  vârstă  .şi  bolnavi  ce  vom  face T   '
                    (Urmare  din  pag.  1)    firme  care  nc-a  sponsorizat  cu                                Preţurile  cresc  de  la  o  zi  la  alta,   iar  pensionarilor   le  este
                                              3  tone  dc  bitum  să  ajutăm  na.   nurilor  necesare  nevoilor  fami­  asigurată  o  compensare  dc  doar  3  la  sută,   iar  salariile  aleşilor  i
              din  motive  obiective,  cât  şi  din   menii  de   la  câteva  blocuri  la   liei.   Fondurile  necesare  plăţii   noştri  sunt   cele  arătate  mai  sus.   l’oate  fi  vorba  de  o  echitate 1
              motive  subiective.             izolarea  acoperişurilor.  Spriji­  ajutorului  de  şomaj  se  suporta   sau  respect  pentru  munca  celor  care  azi  sunt  pensionari ?
                —  Aţi  rezolvat  toate  proble­  niţi  do   sindicatele   exploatări­  din  bugetele  locale,  din  venitu­  Am  vrut  toţi  schimbare  şi   aceasta  s-a   produs,  dar  speram»
              mele  pe  care  vi  le-aţi  propus   lor  miniere  Lupeni,   Bărbătcni,   rile  proprii  şi  din  sumele   de­  ţele  noastre  în  mai  bine  s-au  spulberat.
              pentru  a  nu  fi  nevoiţi  să  spu­  preparaţia  Paroşeni,  am  reali­  falcate  din  bugetul  de  stat.   Totuşi  în  cel  de-.nl  doisprezecelea  ceas,  mai  facem  un  apel  la 1
                                                                              Conform  informaţiilor  furniza.
              neţi  că  vă  prinde  iarna  pe  ne­  zat.   lucrări   de   reparaţii   la   te  de  Ministerul  Muncii  şi  Pro-   domniile  voastre,  întrebându-vă  eu  respect :  domnilor  guvernanţi, j
              pregătite ?                     spitalul  vechi;  cu  ajutorul  dis­  1 tecţiei  Sociale,  în  anul  1997  s-au   ce  faceţi   cu  pensionarii   şi   pentru  pensionari  ?   Pentru  că  gfl-  .
                —  în  proporţie  de  75  ia  sută   ponibilizărilor  am  făcut  o   re­
                                                                                „
              —  DA.  S-au  făcut  reparaţii  la   paraţie  capitală  la  Galeria   de  ,   acordat   pentru  ajutorul  social  vcrncle  vin  şi  pleacă,  dar  electoratul  rămâne,  şi   dacă  iartă,  txtt
              punctele  termice,  la  unele  tron-   Artă  din  Lupeni.  Am  pornit  o  j   miliarde  lei.  uită.
              şoane  de  canalizare  vmtru  re­  acţiune  de  trecere  in  legalitate
              ducerea  pierderilor  de  apă  po-   va  celor  care  şi-au  construit  ca-
              tabilă,  ceea  ce  înseamnă   că  in   Sane  in  Straja  —  Lupeni,  fără
              unele  cartiere  este  apă  in  per­  autorizaţie,   iar  acum   nu  mai   Viayia, mUacatul  patenţei  cate a  cucerit lumea
              manenţă.   Mă  bucură  faptul  că   avem   astfel  de  probleme.   Mă
               avem   o  colaborare  bună   cu   bucur  că  la  Consiliul  Local  Lu­  (I  rmarc  din  pag.  I)  Trebuie  însă  subliniat  faptul   lă  întreagă,  timp  ck-  patru  de­
               poliţia,  gardienii,  jandarmii   şi   peni  se  face  o  singură  politică                  că  „pastila   magică"   VIAG1ÎA   cenii.  vor  sâ  so  bucure  cu  frene» J
              astfel  numărul  infracţiunilor  s-a   —  politica  Lupeniului,  cu   im­  lipseşte  motivaţia,  fac  frecvent   nu  este  un  afrodisjac  în  accep­  zie  şi  pasiune  de  cei  câţiva  artî
              redus  considerabil   in  compa­  plica re  in  viaţa  oraşului.  crize  depresiv-existcnţiale.  Dese­  ţiunea  largă  a  cuvântului.  Acest   de  pensie  ce  le  rămân.
              raţie   cu  alte  oraşe   din  ţară.                           ori  işi  îneacă  nefericirea   în   medicament  este  destinat  cc-lor   Dar  odată  cu  apariţia  Viagrăj, :
               A m   reuşit   cu  ajutorul   unei            (\ a  urma)     alcool  sau  droguri,  uitând   ră   care  au  disfuncţii  erectile   din   in   farmacii,  vârstnicii  îşi  pojj
                                   — *—*                                     alcoolismul  adânceşte  prăpastia   cauze  organice,  în  principal  cir.   complica  înlr-un  fel  i>.-st*,r't,s  )
              * — * —  * —  *  —  *  —  *  —  *  —  ©                                                       tulaiorii  şi  nu  stimulează   în   De  aceea,  aceste   mediearcL.,. u i
                                                                             impotenţei  şi  mai  mult.
                                                                               Pentru  a.şi   recâştiga  barbă,   mod  deosebit   apetitul  sexual.  trebuie  neapărat  luate  numai  Âa
                           Ungurii  îşi  caută                               ţia  pierdută  în  faţa  femeii,  mulţi   Insă  reclama   imensă  care   i   sfatul  medicului  specialist.   e«
                                                                             asemenea  indivizi  recurg  la  vio.   s-a   făcut  ca  „pastilă  a   suc­  xistund  riscul  unor  complicaţii
                                                                           ’  lenţă.  in  momentul  in  care  băr-   cesului"  a  stârnit  un  enorm  in­  ale  sănătăţii,  iar  in  cazul  altora
                         strămoşii  în  Nepal                              |  bătui  este  preocupat  numai   de   teres  atât  în  rândurile  bărbaţi­  apar  dificultăţi  in  găsirea  uno&
                                                                           J  problema  erectilă,  acesta  ajun­  lor  cât  şi  în  ale...  femeilor.  partenere  sau  ale  unor  nepotrl»
                    (Urmare  din  pag.  D     „I APTUL  CĂ  PE  MONUMEN­     ge  să   se  simtă  inferior,  ceea   Bărbaţii,  chiar  şi  cei  care  nu   viri  cu  soţia,   care  nu-i   mai
                                              TELE   DE   LA   CĂPĂTÂIUL  ■  ce  du.e  la  depresie,   compor.   au  probleme  se  simt   protejaţi,   atrage  fizic  ori,  care  refuză,  de
              I  EL  CA  AI.E  MAGHIARILOR    MORMINTELOR      APARE    Şl  I  tamenl  exacerbat  iar  performan..   au  certitudinea   că  mai  există   unde  pot  apărea  noi  insatisfac­
              DIN  TRANSILVANIA",    afirmă   ACOLO   O  STEA  DIN  LEVIN,  i  ţele  profesionale,  edneentrarea  şi   o  alternativă,  nemaidepinzând  to.   ţii  de  tipul  „am  dat  banii  de­
              UI  NOR  IIOPPAL,  care  a  petre,   ESTE  CU  ADF.VĂRAT   UNIC,   atenţia  de  zi  cu  zi,  scad.  Aceste   tal   de  biologic.  geaba,  fiindcă  n-am  ce  face  ea
              euf   trei  luni,   în  cadrul   unei   MAI  ALES  CĂ  MĂGĂRII  SUNT   neimpliniri  stau  de  multe  ori  în   Femeile,  la  rândul  lor.se  simt   Vingra  !".   Nu-i  mai  puţin  a. •:
              expediţii  ştiinţifice,  în  mijlocul   NEVOIŢI  SĂ  ADUCĂ  LEMNUL   spatele  unor  crime  şi   acte  de   mai  sigure  în  privinţa  relaţiilor   devărat  câ  şi  tinerii,  după  cazi
              măgarilor.   Acest  mod  de  de­  DE  LA  MARI  DISTANŢE",  sus.   sadism,  care  îngrozesc  pe  cei  din   de  lungă  durată,  pe  care  le  au   pot  utiliza   medicamentul  izbă» 1
              corare   a  mormintelor  a   fost   ţine   şi  Ferencz  Lovass,  reali­  jur.                 cu  bărbaţii,  dispărând  teama  că   vitor.  Totul  trebuie  făcut  însă,
              remarcat  de  către   cercetători,   zatorul   unui  serial  dc  televi­  Şi  culmea  e  câ,  aşa  după  cum   o  asemenea  relaţie  ar  putea  eşua   vorba  ceea,  ca  la  carte,  pentro
              încă  din  anul  1970.  De  regulă,   ziune  turnat  în  Nepal,  şi.  care  a   avertizează  psihiatrii,  majorita­  din  motive  de  impotenţă. ’  Marea   a  elimina  eventualele  riscuri  r©
              popoarele   din  zonă  îşi  încine.   stârnit  nedumeriri  şi  controverse   tea   disfuncţiilor   erectile   au   majoritate  asociază-  Vingra   cU   pot  surveni  ca  urmare  a  utili» j
              rează  morţii.  Măgării  sunt  sin-   din  partea   ultranaţionaliştilor   cauze  psihogene,  doar  un  sfert   pensionarii  doritori   de  plăceri,   zării  acestei  spectaculoase  desoou'
              friirî!  «i9ro   nrartieă  înhumarea.  maghiari.   (Va  urma).  fiind  produse  de  boli  organice.  ■are  după  ee  au  muncit  o  vio­  periri.   (Va  urma)
   1   2   3   4   5   6   7