Page 2 - Calauza_1998_453

..... " .......................... 'J™ a-*- T ' ' 7 ^ ţ W {
♦•Xx
Săptămânal lndepend«nt a£l^ţ in, slufba tuturo^r oamenilor,

SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT* SPORT • SPORT * SPORT
T
• RĂSPUNS. Se pare eă, mie de spectatori au aplaudai îl-a « e să
formaţia BOAV ISTA are în Ioan victoria gazdelor, adică a Jiului,
limofle- un autentic „om de PE C Â Ţ IV A în întâlnirea cu A.S.A. Târgu-
pol". Aşa se face că, in întâl­ Mureş, cu scorul de 2—(1. ţmt uita
nirea Academica — Boavista, Q U A D Â A T I după meci, toţi elevii lui ION \
încheiată cu scorni de 2-3, TI- DOSAN, s-au deplasat la biseri­
MOFTE a înscris pentru for­ că, unde jucătorul CIOARA se Oricui I se poate întâmpla, măcar pentru <s clipă sM 1
maţia sa un gol mult aplaudat căsătorea religios. mână UIMIT. O dată să vadă linia dreaptă întoarsă/ «Ar i,
de spectatori, in minutul 48, a Diviziei B, a fost pe neaştep­ • HOTĂRÂRE. La propu­ Oprită, undeva, intr-un vârf de mesteacăn, pentru a priirit
fi intr-o lovitură liberă directă, tate surclasată de formaţia hu- nerea consilierului IOAN BA- acolo lumea. A o cerceta şi a se convinge, dacă este k
in condiţiile in care „formaţia" nedoreană CORVINUL, pe te­ DIN —, publicist şi comenta, navă. Dacă pulberea rămasă din petalele de trandafiri
sa era condusă cu 1—0. De no­ renul acesteia din urmă, cu tor sportiv, Consiliui Local Hu­ fi de folos la ceva. Poate fi pusă într-a călimară, în tare, «k
tat este faptul că, în ultimele categoricul scor de 4—0, gra­ nedoara, a aprobat instituirea înmuiem pana pentru a scrie poemul ce-l vom pierde pe nfera
şase etape, românul TIMOFTE ţie golurilor semnate de Pă­ prevestitoare de iubire. Timpul iese dintr-o cameră, unde o
a marcat şapte goluri, candi­ curar, Mitrieă (2) şi Gheară, pentru perioada I ianuarie — bunică îi spune o nouă poveste nepotului. Oehii copilului pM r-
decembrie 1999, a unei taxe lo­
dând la titlul de golgeter al deşi echipa antrenată de V. cale de 50.000 lei pe lună, pen­ tă semnul curat al sfinţilor. Secunda n~a adus în aceste pri­
Portugaliei. Am consemnat a- ROŞCA nu s-a ridicat la ni­ viri disperarea. Nici umilinţa. Nici goliciunea unei porţi de
reste date, drept un răspuns velul aşteptat de spectatori, tru sprijinul sportului de per­ lume. Lângă un perete de casă stă rezemată o păpuşă. Zkti
ofeut cititorului nostru, BOG­ prestând un ioc alert, lipsit de formanţă din oraşul de pe Cer- . că zâmbeşte. Că înţelege dc ce nu e băgată în seamă, Că
DAN, din Hunedoara, care nu spectaculozitate. Am reţinut na şi care se va plăti de că­ I trecătorii grăbiţi îşi ridică reverele hainei, pentru a se închide
ne-a onorat cu identitatea sa prezenţa la această întâlnire a tre toţi agenţii economici care î în ei. Ce nu vă place la această păpuşă?. Ce ar trebui sa mai
completă. Puteti deci, domnule mai multor personalităţi a mu­ îşi au sediul, reprezentanţa sau ! facă ? Să ne aducă salutul amabil? Se întâmplă sâ căutăm
Bogdan, sâ-i scrieţi lui TI­ nicipiului reşedinţă de judeţ, filiala pe raza localităţii amin­ I flacăra âe lumânaane- Să-i admirăm boarea limpede şi u/ne-
MOFTE. pe numele clubului dintre care consemnăm pc cea tite. | ori înspăimântătoare. ţ
amintit mai sus. a 'deputatului Dumitru Jfrim. ţ încă im este prea târziu să ne îngrijorăm de apropisvea jţ
• SURCI.ASARE. Formaţia • BUCURIE. Din ncu feţe A consemnat i iernii. Pendula ceasului nu s-a albit de bruma dimineţii.- Şi, 4
Vp.GA DEVA, din seria a H-a vesele pe stadionul JIUL. Cei o IOAN VLAD i TU, îmi spui că îţi este teamă că s-ar putea opri timpul? In- j
) tr-o clipă- au căzut cinci frunze din ram. Atâtea mai şi erau.
t Vântul s-a supărat rău şi jiu Ic-a mai dat nici un răgaz.
I Locul lor e în calea paşilor noştri. Pe cărarea devenită aete-
Ionela Bungărdean a devenit Campioană Naţională la Cros V sibilă celor cc cred în dragoste. Să simţi marginea spaimei In
( plin centru al oraşului. Unde miroase din când în când * bas-
La Sf. Gheorghe s-au desfă­ prefigurează parcă apariţia unei sale au fost prea puţin sau l suioc. Sau a pală de fân cosit. Ne trezim din somn şi elor-
şurat Campionatele Naţionale de adevărate scoli de cros. aici ia deloc sensibilizate de perfor­ , găm către uliţele satului. Acolo unde cândva femeile puneai*
Cros — juniori, competiţie la Deva; IONELA BUNGARDEAN, manţele acestei sportive do ex­ t furca la cingătoare şi torceau fuiorul pentru cămăşile bâr—
care tinerele atlete devene au IOANA POPOV1CT. PETRO. cepţie, nereuşind să-i asigure t beţilor, ce nu auziseră dc OZN-uri. Se aude un oftat. Cina-
avut o comportare mai mult NEL.A BREJE. ADELA OG. nici un fel de condiţii pentru • va se destăinuia aproape în şoaptă. Poate îşi spune o siwL A
decât meritorie. NEAN şi ADRIANA MOCA. De a-şi putea desfăşura în eonii, \ făcut ceva şi răul nu poate fi ascuns la nesfârşit. Am. î» faţă
Astfel, marea speranţă a cro­ asemenea, la tineret, DENISA nuare activitatea de perfor­
îmbrăţişaţi, peste care atu. Căzut
l o altă imagine.
Doi tineri
sului hunedorean, Ionela Bun. COSTESCU, a obţinut „bron. | primii fulgi de nea. Să uit imaginea ? N-am să o pot
gărdean a cucerit titlul de cam. zul" la proba da 5500 m. Feli­ manţă. Şt ne mai mirăm de e.
pioană naţională la cursa de citări lor şi antrenorilor MI. xodul sportivilor români... ţ MIROi* f f c |
4000 metri şi viceeampioanâ na­ HAI LUCA şi MARIANA MLA.
ţională la cea de 2000 metri. DIN şi- muit succes IONELEI d a n ie l m a r iş _ _ j - ,
Totodată,, echipa de fete a BUNGARDEAN, care m peri­ A V .W .V A V .W A W .V A V A V
G.S.Ş. Deva, a obţinut locul doi oada 11—12‘ decembrie va re.
pa echipe la 2000 m şi locul trei Prezenta- România- Ja Campio. V IA G R A * M IR A C O L U L P O T E N T » !
la 4000 m. natele Eumpcne de cros de îa C O M U N IC A T
lată care sunt valoroasele com­ Ferarra — italia. C A R E A C U C E R IT L U M E A
ponente ale acestei echipe, care Dia păcate, oficialităţile lo. Sindicatul nostru cere scuze a-
genţilor economici şi consumato­ (Urmare din pag. 1) la pacienţii cu maladii hepatice
«— *— a ► — rilor casnici pentru dificultăţile severe, hipotensiune arterială
produse cu ocazia grevei desfă­ Aşa cum am mai scris, VIA. (tensiune arterială sub ®r*T
Majorări ia prestaţiile şurate în zilele de 10-11 noiem­ GR A, se eliberează numai cu Hg), antecedente de accident vas­
brie 199ft reţeta medicului. împreună cu cular cerebral sau irtfarel| mia1
Devotaţi
cardic precum şi dcg.nueseseenţd
ideii de serviciu pu-
acesta şi bazundu-vă pe expe-
de asistenţă saciafâ blic în furnizarea energiei elec- rienţa dvs. personală vă puteţi retiniene ereditare (boli tte aehi),
1 A - t , ,
m m a m a S’J I
hotăra pentru care formulă
I ——
trice, am ajuns la aceasta formă *1, , 1 X —£ n — t . . . ■ — f 1. w-. a Din cauza imprudenţei unor
* l« f t
i v ia J k
— ■* - ^
(Urmare din pag. 1) Indemnizaţia de naştere, care se de lupta sindicală, tocmai pentru
acordă' începând cu al doilea a impune respectarea unor prin­ medicamentului să optaţi : pen­ bărbaţi care au foiosîfc . VJUM3RA'
fără prescripţie mcdrca-fă* susai
form actelor normative în vi­ copil născut, s-a modificat de cipii de drept în relaţiile eu con­ tru cea de 25 mg, 50 mg, sau înregistrat până acum îZÎ ste-'
goare. Astfel, ia alocaţiile de la un cuantum situat între 100 mg. Atenţie însă, nu trebuie
întreţinere pentru plasament fa­ ,300,325—-3T5.528 Iei în trimestrul sumatorii, cât şi în relaţiile dc sâ luaţi o doză mai mare de­ cese în America, Atenţie, aţa-
milial, suim-ie au cresctr! faţa de ai treilea ai anului Ia un ni­ muncă, fapt pentru care contăm cât vă prescrie medicul. Dacă dar bărbaţi mai muit să» mai
lunile iulie, august şi septem­ vel de 323.416 lei in octombrie, pe înţelegerea dumneavoastră. aveţi peste 65 de ani, ori sufe­ puţin vârstnici: oricât de tare
brie, cu 23.643—21.840 lei, ci- 226.022 irt noiembrie şi 231.672 riţi de rinichi sau ficat, medi. vă mistuie’ pasiunea, mo vă aw
frându-se ia 331.14:; lei în oc­ in deccmb-ie. Lider, cui vă va recomanda pilula do runcaţi cu capul in jos, spre
tombrie, 33 9.4 21 lei >n noiem­ Alocaţiile de stat pentru co­ ADOLF MUREŞ AN 25 mg. Oricum pilula nu trebuie amintirile înflăcărate ale trec»,
brie şi 34(306 lei în decem­ pii. cea suplimentară pentru fa­ Şef departament, luată decât o singură dată pe zi. tului,
brie. Ajutorul pentru soţiile miliile cu tnai mulţi copii şi OVlDtU JURCA VI AGR A nu este recomandată (Va urma)
celor care satisfac se: viciul mi­ contribuţia pentru asigurările
litar obligatoriu a crescut cu socia]L. di» sănătate a adulţilor
peste 3 00e lei, ajungând la din familiile beneficiare de a-
10.386 lei, respectiv I2.Q15 lei. jutor social rămân neschimbate. DUEL ÎN A F A C E R E A SHELL !
E D I T O R I A L Î N T O R S „Un ironic test Consideraţii privintf
(Urmare din pag. 1) al democraţiei" „Afacerea Sheir
lot lor. Raportul publicat recent de F.NUD (Programul Naţiu­ t
nilor Lniic penii u Dezvoltare), arată ei nivelul de trai al româ­ (Urmare din pag. î) (Urmare aîn pag. 1)
nilor se înrăutăţeşte mereu. în 399», 25 la suiâ din populaţia
ţării se situa sub p>T«gul sărăcie; ; in I99V. procentul ti sărit la ce s-a ales din această problemă, parcă ne vine personajului ,s-a dublat, iar cheltui elite aferente
peste 31 la sută, ia,- pentru anui in curs deşa 30 la sulă dintre a râde, a plânge, punând u-ne pe gânduri. s-au triplat, lucrurile se desfăşoară tot mai
români sunt sai aci. sever şi încă 40-45 la sută ..prezintă on grad Dacă ai un interes personal, găseşti argu­ nevoios, nemulţumirile se înmiilţcse4 saHeiţ»»
de risc de sărăcie'. Cu alte cuvinte, în prezent, 70 la sută dintre mente pentru a nu respecta nimic. Pe şleau dinea faţă dc cetăţean aproape că nu mo» «şrstă.
români sunt săraci şi trăiesc de pe o zi py aita. Prima mă­ spus, respectăm ce ne interesează şi călcăm în A supune aprobării Consiliului Loca# <ţ pro-
sură recomandată de PNUD este, evident, relansai ea economiei. picioare tot ce ne încurcă în socoteli. punere ilegală de asociere hi participa^fete a
„Cel mai mare pericol actual penti u societatea românească, se Cam acesta este fondul pe care au apărut autorităţii publice locale, cu o firm ă' prî*va(â.
spune în- raport, ii constituie imobilismul, fatalismul şi lipsa, to- discuţiile privitoare Ia acest punct mult media- pentru a şaptea oară. denotă lipsă dc maturi­
tală de speranţă, generată de sărăcie. F.;> scuv.t, obişnuinţa cu tizat: un fel de război între acuzaţii şi protni- tate. Es(e în acest caz un total dispreţ faţă dfc
sărăcia". Potrivit Strategici Naţionale dc Prevenire a Sărăciei j siuni ce creează un spectacol dezagreabil, consilierii aleşi în mod legal, prin spjs-agitti Ce­
(suntem singurii din lume cu asemenea „teorii -strategice"!), in i Normat ar fi fost să conlucrăm constructiv tăţenilor.
România există (după Radu Vasilp citire noua şocuri aty sără j pentru rezolvarea situaţiei, benefic pentru pri. Nimeni mi a făcut şi, sunt convins^.: m# va
ciei, care au fost şi care vor fi resimţite 27 dc ani de aici în­ | mărie şi bugetul local. face ceva împotriva, vreunei investiţii benefice
colo, ale căror influenţe se vor manifesta până Ir. 2u25 — 2030 j De ee sâ ne obligăm să facem ceva pentru pentru municipiu] Deva, cu conrtiţip ca aceasţh
Primul şoc, spun specialiştii ONU, a fost declanşai de reforma i urbe când putem să punem piedici unei sur­ să se realizeze pe căi legale. Or, în ceea ce
economică — liberalizarea preţurilor cu eliminarea subvenţiilor. se dc venii, in un buget atât de sărac, ca ai priveşte „Afacerea SUFLI.", lucrurile stau
Cel de-al doilea şoc a fost generat de căderea economiei, ce doar primai ie', din Deva-;* deloc pc făgaşul legal. Sunt Convins că, anali­
parţial a fost efectul restructurării. Căderea industriei în pi imul Asia dovedeşte că suntem foarte descurcă­ zând cu obiectivitate, punând in balanţă avanta­
rând, dar şi criza agriculturii s-au constituit într.o sursă con­ reţi, sh'i„ura însângerată rămâne primăria şi jele ;,i dezavantajele, comisia instituită «i« t
tinuă a scăderii standardului de viaţă al populaţiei. Reduce­ bugetul sân. siiiiii Local va găsi <> soluţie legali şi eportiti-
rea numărului salariaţilor şi erodarea veniturilor au fost constante f:i £<>:..I astăzi s-a discutai un fapt bana), pe alto amplasamente, pentru a se edifica staţii
ale ultimilor opt ani. Cel de-al treilea şoc este alinierea pre dar important pentru noi toţi, dacă mizăm pen­ de benzină, alte obiective ale unor firme presti­
turilor mondiale. Acestea s-au făcut pe seama reducerii costu­ tru interesul primăriei sau cădem la învoială să gioase.
lui forţei de muncă, ceea ce a afectat bugetele populaţiei, apărăm anumite interese ale unor persoane Concluzia mai multor consilieri este eă dl.
in asemenea condiţii, ponderea cheltuielilor bugetului de stat cu private ! primar IMircia Muntean se dă în spectacol în,
asistenţa socială, alocaţii, pensii, indemnizaţii, a înregistrat o scă­ Argumente există Chiar şi pentru cei care presă, la radio, că vrea să devină cu orice preţ
dere drastică de Ia 12,6 la sută în 1990 ia 7,9 la sută in 1997. susţin acest ultim aspect. Sunt logice, pentru vedeta Moli, Shell, Mc. Donald’s, a chioşcurilor
în localităţile rurale, aşa cum se arată în harta stabilită de dânşii, dar nu pentru interesul primăriei. galbene, că este i» stare chiar sâ se arunce
specialişti, oamenii mănâncă numai cartofi şi fasole, sunt total Suntem experţi în a demonstra că întot­ în lacul Cinciş, pentru a atrage atenţi» asupra
lipsiţi de speranţă şi iniţiativă, au renunţat chiar să-şi mai tri­ deauna avem motive rezonabile pentru a merge sa şi aceasta in condiţiile în care problema
mită copiii la şcoală din cauza lipsei oricăror perspective sau să pe lângă interesele oraşului, dar pe termen lung importante Cu care se confruntă muniefpiut De*
se mute în altă regiune. Ei aşteaptă pur şi simplu pasivă ajutorul acestea nu pot fi decât negative. va, cum sunt — mai buna gospodărire * loca­
Guvernului sau al instituţiilor locale, instituţii care şi ele sunt într-un cuvânt, totul este să ne meargă lităţii, asigurarea apei reci şi calde,. » ţermefl.
de un imobilism cras, ia nivelul zonelor cele mai sărace din mintea, să găsim aşa-zise argumente credibile şî călii, a bunei funcţionări a celor trei SOC io*
România, încheie raportul PNUD. pe cineva să ne creadă. tăţi desprinse din fostul RAGCL, disciplina u»«
Sărăcia ne-a pătruns în gânduri, in preocupări, în obiceiuri, Ce a fost astăzi în şedinţă, in opinia mea banistică, încasarea veniturilor bugetare şi altele,
în gesturi, în vorbe şi fapte. Ne-am făcut din ea o tristă tradi­ de secretar, ţa membru al executivului şi ce. expres prevăzute de arh 41 din Lege» admini»*.
ţie. Sărăcia — obişnuinţa noastră cea de toate zilele şi de care tăţean al municipiului, n fost doar un modest (raţiei publice locale — nu se regăsesc Sw Preo.
nu vom scăpa în curând. şi nesemnificativ, dar ironic test al democraţiei. cupările domnului primar.