Page 2 - Calauza_1998_457
P. 2

Creşteri  substanţiale de pensii!                              •  SPORT •  SPORT •


                       (Urmare  din  pag*  1)    tum   echivalent  la  nivelul  lu­
                     PENSULE  KECOKKLATK         nii  octombrie  1990,  caro  se  ob­  PE  CÂŢIVA                   m a r t o r              i
                   NOU  I I  M AI  M ARI  DECÂT   ţine   prin  eliminarea   tuturor
                       CELE  PROGNOZATE          măsurilor  «Ic  protecţie   socială   QUAPÂAŢ1
                    Executivul   a  hotărât  rocore.   acordate  pensiilor  după  data  de                           Clipele  ne  ţin  memoria  mereu  trează.  Chior  #1  când
                  laica   pensiilor  celor  care   au   31   decembrie   1990.   Cuantu­                          prin   inîuncrlc  purtăm  acea  frumuseţe  în  priviri.   Mirmfe»,  -J
                  ieşit  ia  penale  pentru  vechime   mul   echivalent   sc  înmulţeşte                          auzim  cum  curg  intre  pământ  şi  stele.  Cum  caută  acea  fărâm
                  imcRr.'li  in  muncă  şi  limită  de   cu  raportul  dintre  pensia  mc.   •   OPERAŢIE.   Goalkeper-ul   de  trestie,  uitoid  in  cămaşa  timpului.  Neliniştile  tronează  pe  a.
                  vârstă,  înainte  de  1  august  l99*>   dio   pentru  munca  depusă   st   bancarilor  RAZV AN   LUCESCU   copcrişul  unei  case,  asemeni  unui  cocoş  de  tablă.  Am   vrea  s
                  $i   ale  can>r   cuanlumuri   de   limită   de  vârstă   cu  vechime   a  fost  operat   la  cotul  de   la   atingem  tot  cc  ţine  de  ramul  acela  pierdut   tn  depărtare.   A*
                  prusie  «le  asigurări  sociale   de   completă  în  luna  în  care  sc  o»   mâna  stângă,  urmând  să  supor.   vrea  $ă  urcăm  acele  trepte  peste  care  umbro  anotimpului  alu­
                  stat,  depăşesc  valoarea  ultimului   fcctueazâ   corelarea   şi  pensia   te   şi  deranjul   pricinuit  de ...   necă  uşor.   Ca  o  lumină   s t i n s ă Scdnîcie  ce  ne  sconta  di
                  «alariii  nv din  net  pe  economie,   similară  lunii   octombrie  1990.   gips.               preajma  amurgului.  Ne  şterge  cearcănele  şi  putem  vedea  tre
                  comunicat   de  Comisia  Naţio»   Dacă  cuantumul   rezultat   este                             nuri/e  lungi  ce  se  aproprie.   Eşarfe  strălucitoare  sc  lovesc  d
                  n.ilâ  de  Statistică  <1  170921  leii.  mai  inie  decât  pensia  in  plata,   •   PR E FE R IN ŢA :   M ARIAN    ferestrele  inchisc  de  mai  multa  vreme.   Fc> indu-i  pe  aceia  car
                    Ni  s-a   precizat  că.  in  reali­  sc  menţine  aceasta  din  urmă.  Ca   BONDREA  a  preferai  „timona"   se  gândesc  la  dragoste.   La   acea  fragilă  plutire  a   sufletulu
                  tate,  majorările  vor  fi  mai  mari   «'\cmplu,  o  persoana  va  primi   tehnică  a  Unlv.  Cralova,  pâră.
                  decât  cel»'  anuntalo.   Modalita­  in  această  lună  in  Plus,   prin   sînd  banca  tehnică  a  diviziona­  Până  rom  putea  respira  atâta  oxigen  cât  se-ntindc  peste  po­
                  tea  (muticii  de   rccorelare  va   recorelare,  II  431  lei,  sumă  care   rei  „B "  —   F.C.  Extensiv,  con­  teci  şi  ierburi.  Cine  nu  este  fericii  cdnd  ninge  peste  poemei
                  stabili  raportul  existent  in  Urna   xo  adaugă  In  pensia  de  717 992   tractul  fiind  semnat  pe  doi  ani   scrise  înainte  dc  a  fugi  din  m rejele  visu.ui.   Sau  că  ai  putu
                  octombrie  1990,  intre  pensia  in.   lei.   La  pensia  recorclat?»  sc  a-   şi   jumătate.  să  te  întorci  dm  acea  margine  pustie.   Din  acei   ioc.  unde  n:
                                                                                                                  exista  nic»  măcar  o  pagină  albă,  pe  care  să-fi  poţi  consola  gân­
                  di\i<',ialâ  la  acea  perioadă   şi   plică   indexarea   lunară  de  3 3                      durile  ?  Unde  să  osteneşti,  luplându-tf  cu  realitatea.  Cu  ace/,
                  pensia  medio  pentru   limită  de  la  sută  (deci  23 R9R  lei),  iar  la   •   R E P LIC A :  Sponsorul  prin.   cuvinte  care  parca  se  opresc  undeva.  Sc  feresc,  deşi  le  aştept
                  vârstă   cu  vechime   completă.'   pensia  suplimentară,  de  110 16'»   cjpol  al  Rapidului,  Georgc  Co-   cu  nesaţ.  Poţi  fi  oare  sigur  că  mâine  vei  putea  ajunge  la  timj
                                                                                                          unor
                  Pentru  fiecare  pensie  individuală   lei,  indexarea  de  3  la  sulă   (în   pos.  doreşte   finalizarea  câştiga­ t  în  locul  acela,  de  unde  se  poate  vedea  cum  înfloreşte  liliacul
                  actuală  se  stabileşte  un  cuan­  cuantum  de  3 218  lei).  obfcviive   curajoase:           Ţi-am   văzul  obrajii  strălucind  do  bucuria   acestei  flori.   Dor
                                                                                 rea  campionatului  şi  cupei.  Drept   \
                                                                                 replică,   antrenorul   Adriano   acum  in  plină  iarnă,  cine  se  mai  gândeşte  la  această  floare
                    MOARTEA  PRESEDINTELU?  CEAUSESCU  (IU)                      Bacconi   a  părăsit  Hucureştiul.   \ Niciunde  nu  se  mai  simte  mir.osul  liliacului.   A  dispărut.  S -
                       (Urmare  din  pap.  1)     TKIBU NAI.Ul  I.UM II*  şi  cred,  I  plecând  în  Italia.    \  risipit  odată  cu  şoaptele  line  ale  zilelor  primtiverii.   Undevo
                                                                                                                  într-un  ţinut  îndepărtat,
                                                  la  rândul  meu,  că  această  ..ins­                         \ Respiră                 această  floare  nu  dispare  niciodată
                  şi   latura  civilă.   ARTICOLUL   tanţă 1  este  singura   care  poate   •   PREMIERE:  Sala  Radio  a   falnic  şi  îndulceşte   privirile   tinere   ale  cclor   car-
                  368,  al.  1  şi  2 :  Dc  la  pronun­  condamna  FARA  DREPT   DE   găzduit   Gala  sportului  româ­  cred  în  fericire.  Care   simt  câ  a  darul   cuiva  o  floare  d
                  ţarea  hotărârii  si  până  la  expi­  RECURS  aceste  asasinate,  faţă   nesc.  în  cadrul  căreia  s.nu  a_   \  liliac.  înseamnă   moi  mult   rf< edî   un  curant   de  iubire.   în
                  rarea   termenului  de  declarare   de  care  vom  fi  priviţi  peste  ge­  cordat  premii  pe  anul  1998,  celor   scamnă   acel  semn   fără   m ure,   Care  biruie   clipa.   O  foc
                  a  recursului,  părţile  pot  renun­  neraţii  ca  nişte  complici,   prin   mai  buni  sportivi.  \ mat  Itingâ.
                  ţa   in  mod   expres  la  această   laşitate  şi  nepăsare.  Cel  care în­  ION  VLAD        \                                           M1RON  Ţ10
                  cale  de  atac.  Asupra  renunţă­  calcă  o  lege.   trebuie  să  plă­                        i
                  rii,  cu  excepţia  recursului  care   tească,  indiferent  care  este  m u
                  priveşte  latura  civilă  a  cauzei,   mele  său,  cu  atât  mai  mult  cu
                   SE  POATE  REVENI    ÎNĂUN­    cftt   s-a  acţionat   in  cunoştinţă
                  TR U L  TERMENULUI  pentru  de­  de  cauză  şi  pentru  atingerea  a-   P r im a r ii  a u   a m e n in ţ a t   g u v e r n a n ţ ii
                  clararea  recursului,  lată  aşadar,   cestul  scop.
                   două  crime  comise   in  numele   Dreptatea  nu  comportă   cir­
                   legii  şi  al  poporului  român   şi   cumstanţe  atenuante.   Drepta­   c ă   v o r   d a   b le s te m e   la   t o ţ i  p o p ii...
                   săvârşite  tocmai  de  cei  care  şi   tea  este  insâşi  esenţa  legii  şl   (Urmare  din  pag*  >)   oi  oraşului   suferă  din   cauza   zid  do  către  primarii  din  iii
                   astăzi  —  unii  dintre  e;  —  mai   corespondentul  ideal  al  fericirii   înlocuire  a  becurilor,  vor  fi  e-   faptului  câ  nimeni  nu  se  depla­  zeşti,  Bucoş  şi  Blâjcni  ■  Peni
                   administrează  dreptatea   după   supreme.  Dincolo  de  acest  per-   fecluate  numai  contra  cost.  iar   sează  cu  scara  mobilă  pentru  a   a  sc  inserte  in  perioada   3-
                   bunul  lor  plac.   Schillcr  obiş­  oept  creat   de  om   pentru  om,                       Înlocui  becurile  arse  ■   La  Gcoa.   februarie  a  anului  viitor  pc  t
                   nuia  să  spună :  „ISTORIA  ESTE  e  vid  şi  tăcere.        corpurile   de  iluminat  vor  tre­
                                                                                 bui  cumpărate  de  către  primă­  giu.  in  trei  2ilc  au  fost  monta­  belele  celor   care  solicită  ţr i
                                                                                 rii.   ■  Primarul  Şoimuşuluj,  dl   te  şapte  lămpi,  după  care  elec­  cări  de  masă  lemnoasă,  ^
                                                                                                                                                           se  deplaseze  zeci
                     E D I T O R I A L                 Î N T O R S               Nistor,  a  ameninţat  că  In  acest   tricienii  au  dispărut,  astfel   că   trebuie  să   pană  la  primuri*  s
                                                                                                                                                kilometri
                                                                                                                 70  de  corpuri  de  iluminat,  zac
                                                                                 caz  va  pune  impozit  pc  stâlpii
                                                                                 electrici,   amplasaţi  pe  dome­  in  primărie  ■   Referitor  la   cci   la  Ocolul  Silvic  Brad,  •armă
                                        (Urmare  din  pag.  t)                   niul  public.  ■  Deoarece  un  corp   care   au  emis   aceste  aberante   să   facă  acest   drum  de  '  n
                      Intr-un  judeţ  cu  o  bogată  activitate  scriitoricească,  cu  scrii,   de  iluminat  costă  700 000  lei,  iar   decizii,  primarul  din  Şoimuş  a   multe  ori,  pentru   a  îi  progr
                   tor»  talentaţi,  cu   trei  reviste   dc  cultură  (scoase   de  particulari,   iui  bec  40000  lei,  primarii  au   exclam at:   „Bâtu-i-ar  Dumnc.   maţi  ■  Singurul   u :v   a   n
                   adică  dc  scriitori,  care  îşi  pun  banii  lor,  iar  unii  şi  ni  sponso­  declarat  că  vor   pune  felinare   7PU,  acolo  unde  se  află !*  Hâtru,   temperat   spiritele  a  fost  vi<
                   rilor  la  dispoziţia  culturii  scrise  şi  vizuale  hunedorene  şi  naţio­  In  stâlpi.  ■  I.a  rândul  său,  pri­  primarul  Bâiţei,  i-a   replicai:   prcşixlinLle   Consiliului   Ju<
                   nale),  dl  Sicoe  iese  din  anonimatul  folcloric,  forlos  şi  gata  să   marul  d:n  Petrila  a  declarat  că   ,3 a  mai   bine  ne.ar  bate   pa   ţean,  Ghcorghe  D re educi,   cr
                   ..rupă  Pisica-n  două*  şi  scoale  o  revistă  ce-şl  zice  „trimestrială   deşi  curentul  electric  este  plă­  noi  cu  o  primă  dc  Anul  Nou"  ■   a  avut  intervenţii  deosebit
                   dc  cultură",  in  care  (deşi  foloseşte  cu  dărnicie  banii  contribuabi­  tit  la  zi,  cci  30 000  de  locuitori  Şi  ROM SILVA  a  fost  pusă  la  competente.
                   lului  huiicdorean),  găzduieşte   doar  o  infima   parte  a  scriitorilor
                   ce  trăiesc   şi  scriu  in  acest  judeţ.  Şi  culmea   culmilor,  in  a-
                   ceastâ  revistă,   care  ar   trebui   să  slujească   ideii   desăvârşirii                                                  cdl   acea  şantierul  ta  i<cut  <da
                   culturii  in   zonă,   continuităţi»  culturale,  directorul  revistei   (alt­                                               că  numai  cunoaşterea  stand»
                   minteri  un  om  de  treabă,  mjnat  insă  de  ambiţii  ce  ii  depăşesc  po­                                                detor  cerute  dc  part-  .-uri/  u<
                   sibilităţile),  scrie  negru  pe  alb :  „Ne  aflăm  aici,  ia  Deva,  Intr.un   (  i n v i t a t  I a   « c A l A u z / V * ]  .Ti  diu  Occident,   ».•:*  «i«*ch<
                   loc  Jipsit  de  tradiţie   culturală  majoră...".   Adică,   stimate,  auto­                                                drumul  sgi:  Co»?;uu:taîea  Eur
                   rităţi,   dati-mi  banii   dc  la   contribuabili  pentru  ca  eu,  DIKEC.   (Urmare  din  pag*  I)  tlcr  Naval  cum  era  al  nostru   peană,  în  -*pecia/  Olanda,  Re
                   TOKL’L   de  Conştiinţe,  ajutat  dc  dl  inspector  şef,  pus  dc  dl  Ca-                   Mai  înfdi   am  reorganizat  ser­  nit,  C îrrr.c«ij  şi   Austria,  A
                   r.imitru  şi  de  ţărănişti  (apropo*  d-le  Râu,  poate  vă  gândiţi  să-i   Aceeaşi  firmă  rtc-a  asigurat  toa­  viciul  de  proiectare,  secţiile  dc   :.:atorii   Mi:,t  ea  ;■  vil*',  *  d
                   taceti  im  cadou  d-lui Sicoe,  pentru răasta chiar le înlicoe pe  toate!),  să   tă   documentaţia   şi  mal   ales   producţie  fi,  în  final,  a  urm e   ivstU-  bt.ne,  ui   «vi  şl
                   scriu  că aici nu  evotbade  „cultură majoră”,  suntem  slabi,  pricăjiţi,   standardul  de  calitate.   Intrând   selectarea  personalului.  Trebuie   cele  r< V,   mai  repede  ca  tel-
                   putem  arunca  la  gunoi  tot  ce  u fost  până  la  noi (oare cine  a mai zis că   in  jos  şi  mai  ales  ştiind  pre­  să   scăpăm  de  forţa  dc  muncii   fonul.   Construind   n.r oa  tra
                   putem  arunca   ia  fi*'r  vechi  industria  româneasca?).  Despre  tot  cc   tenţiile  nrmţi/or,  exigenţa  lor,            fiicv  şi   dc  caîifa.v  superioai
                   s-a  scriţ  ii   acest  judeţ,  gata  venim  noi  proprietarii  autointitulaţi   nc-am  străduit  să  fim  fa  înăl­  neproductivă,  incapabilă  să  fucu   am  început  au  /tni'căufof^  ost
                   a»  „culturii   majore*  şi  vă   propunem  in  revistuta  contribuabi­  ţime.   Aceasta  a  fost  atestarea   faţă  noilor  condiţii,   moderni­  Iuţi  cu  comenzi.  A--’ ;-  spttpe
                   lilor  semnăturile  dc  „prestigiu"  ale  unora  ca :   PAU LIN A  POPA,   noastră  de  bunf  constructori  dc   zării.   Am    organizat   cursuri   a  fost  uşor.  O  spun   cu  mft
                   CARMEN  DFMEA,  A N A   SELE.I AN.  Sorin  Tomuţa.  Nicolae  Ad.tm,   nare  fluviale.  Şi,  din  acel  mo­  speciale  dc  sudură,   am  teslar   pc   inimă,  dacă  uu  glscib »  i
                   Kun  Kriza  Dona,   I)an  Câmpean,  Ciprinn  Nike),  Nicolae  Dura.  ment,  contractele   s-au   ţinut   capacitatea  fiecăruia  cu  specia­  fiJtgcre  la  oamenii  şantierul
                      Probabil  diriguitorii  revistei   contribuabililor  si-au  spus  in  si­  to nţ.          lişti   de   la  Firma   gcrtvună   >’:fli  cu  >.  '»:iu  In  .vp«*civl*şti,  h
                   nea  Dumnealor  —  să  terminăm  odată  cu  Eugen  F.vu,  cu  tonn  Evu,   —  Vreţi   să   ne  spuneţi   că   LOID.  Trebuia  să-i  fac  *7  în­  gineri,   putcuoi  rata  <
                   cu  Dumitru  Velcn,  cu  loan  Hârb.  Mircea  Andraş,  cu  memoria  lui                       ţeleagă  pe  cci  850  dc  navalişii.  T-t  ..,<•«  noastră.   /V   urma).
                   Ntcula»  Chirica,   Victor   Isac,   Constantin  Moncu,   loan   Vasiu,   totul  a  fost  simplu,  fără  impli­
                   Nicolae  Crcpcia,  Ionel  Urăgâncscu,  Mariana  Păndaru,  Danie]  M a.   caţii  şi  hapuri ?
                   riş  şi  mulţi  uliii —                                         —•  Să  n-a  luăm  nici  chiar  aşa
                      Iută  deci,  stimuti  cititori,  v.am  arătat  cum  se  realizează  o  nouă   Orice  început  e  greu.   Mal  ales
                   diversiune,   de  această  dată   In  cultură.   Aşa  cum   arata  revista   că  /a  noi  se  demarase  aşa-zlsa   Trichineloza  —   un  pericol!
                   cu  aceste  nume  „sonore*,  credem  că  s-au   facturai   multe   mili­  economie  dc  piaţă,  care  a  tras
                   oane  Uc  lei  din   sudoarea  oamenilor   de  rând.   Şi,   cui  foloseşte   dupd  ca   golul   financiar.  Am   (Urmare  din  pag.  1)  l.a  oitt,  pcrioad.i  <U-  iucub:
                   o  revistă  realizată  doar  pentru  un  mic  grupuleţ  cultural,  de  după   început  eu  organizarea  produc­              ţie,  variază  mire  •'•-la  /.ifc.
                   Revoluţie,  rare sunt  şi  prietenii  d-lui  Sicoe?           ţiei.  cu   oamenii.   Acest   seg­  Creşterea  ratei  îmbolnăvirile!   Debutul   bolii,   de  cele   ra
                      Aşa  că  vrând  să  „rupă  pisica  in  două*,  dl  Sicoe  a  reuşit  să-i   ment  social  este  foarte   impor-   la  om  cu  Trichinella  sp.  arc  loc   multe  ori  este  brusc,  meepâi
                   rup.»  doar  coada ...                                      • /ant  in  modernizarea  unui  Şan.  in   perioada   sărbătorilor   du   cu  frisoane,  febră,  dureri  «le  ca
                                                                                                                iarnă,  odată  cu  creşterea  numă­  oltoseală,  ameţeli,  diim-e,  gr«
                                                                                                                rului  dc  porci  sacrificaţi,   lai   ţuri,  vărsături,  dur-a i  ubdoir
                                                                                                                 menţinerea  îmbolnăvirilor  este
                      Daca  era  arestat  Fanar...                               ca   orice   proces  să-l  câştige,   favorizată   de   lipsa  educaţiei   nale,   continuând   cu   edem
                                                                                 deoarece  nici  sută  la  sută  sunt
                                                                                                                                                                        «;dc
                                                                                                                                                pleoapelor,  conjunctivii'),
                                                                                 oamenii  lui.   La  Justiţie,  Vale-   sanitare  şi  obiceiul  do  o   con­  facial   („boala  capete  lor—, *>r
                        il  rm.ii»  din  pag.  I)  e|  şi-.v   tr ut  traiul,  şi-a  mân­  riu  Stoica,  care  (imj  pare  rău  dc   suma   carne  şl  preparate  cru­  fini»-").  i r
                                                  cat  mălaiul.   El  a  fost  creat  să   el  că-i  oltean),  c  băiat  deştept   de  sau   insuficient   prelucrate   Dacă  mr  se  inte-A in>  pdl  ;
                   niştw   nu  to>l   'entru-Mân.   facă  diversiuni  m  economia  ro.   şi  inteligent,  dar  care  vrând  să   termic,  sustragerea  de  la  exa.   părea  dureri  musculare,  tulb
                   ga  totdeauna.   Şi.  astfel   m-a   înmiească  şi  in  societatea  ro­  pună   mâna  pe  PNL,  face  jocul   menul  trlchineloscopie,  vânzarea   rări  cardiace,  respirator»;,   r«
                   '-rnvms  Con-tnntines» U  $i   pc   mâneasca".  l-reşedintele  nu   a   lui  Constantincscu.   Ei  nu  prl.   clandestină  a  cărnii.  nale.  nervoase.
                   mine.   Azi  aşa.   ntSino   aşa,   Înţeles  nimic,  iar  noi  nc-am  dat   cep  că  noi  ştim  tot.  Noi  ştim   Trichineloza,   parazîtozoono/ă   Trichineloza  este  Confundat
                   i k -am  dus  de  câteva  ori   la  el,   seama  că  degeaba  mergem   Ja   când  Constantineseu  îi  dă   un   Cosmopolită,  determinată  dc  ne-   lâ   cu  peste  50  boli,  c»e.i
                   iar  el  m-ta  şi  ne  .asculta,  l-am   t-'otroreni.   Atunci   am  hotărât   orchn  lui  Valeriu  Stoica,  iar  V.   niatozi  din  genul  Trichinclla,  cu   face   ca  multe  persoane   suf-
                   sotjs:  „Domnule,  lăsaţi   dracu’   in  Comitetul  Director,  deşt  Vâ­  Stoica  se  duce  şi  discută  cu  ma­  dezvoltare  intestinală  in  forma   rimlc  dc  această  boala   j
                   rnFM KRI-'xUi.  Nu  avem  nimic   ri. m  nu  oren  a  fost  de  acord  cu   gistraţii,  aşa  in  plen,  fără  nici           fie   diagnosticate.   Trichinelo
                  . u  rr..T.-liifirn.  Doamne   fereşte,   noi,   să   sistăm  orice  întâlnire   o  frică,   lucruri  caro  po   mulţi   adultă  şi  musculară   în  stadiul   nediagnosticată  datorită   Infe»
                                                                                                                larvar,
                                                                                                                        în  organismul  aceleiaşi
                   ei  ■  cd  râ  - 'te  o  crimă  să  nu_l   cu  preşedintele   Constantincscu,   i-ar  pune   pc  gânduri.   Vreau            tarilor  slabe,  manifestărilor  ol
                   J.işi  pe  om  să  vorbească,  să  scrie   deoarece  ne  duceam  de  poma­  să  vă  spun  câ  ei  fac  politică  in   gazde,   produce  manifestări  cli­  gosimptomatice   sau   evoluţl
                   n.u   \ă   -  .niunice  in  limba  lut,   nă  la   Cotroceni,   el  îşi  lâcea   magistratură:  „dacă  CotroccniuJ   nice  grave  la  om  —  în  urma  în-   asimptomatice,  sc  regăseşte
                   dar  de  aicj  şi  pună  dincolo  dc   capital  electoral  pe  seama  noas­  mi-a   spus  că  la  dosarul  X  să   gestlei  de  carne  parazitată   —   unele  persoane  care  suportă  di
                  a  fatc  stat  in  stat.  c  un  drum   tră.   Cum  să  mai  discutăm  cu   nu-J  dăm   drumul,  nu-1   dăm   exteriorizată  prjn  tulburări  di.   rerea  vremo  îndelungată,   da
                   luna.   Ei  trebuie  să  ştie  limba   el,  când  ci  discută  şi  cu  unul  şi   drumul".   Ei  nu  Înţeleg  că   a.   gestivo,  dureri  difuze,  stări  fe.   nu  chiar  toată  viaţa,  sub  forn
                  romana,   in  ce  priveşte  PD.  pol   cu  altul,  schimbând  toţi  factorii   colo,  printre  acei  magistraţi,  sunt   brilo  şi  manifestări  alergice,  pu­  de  mialgii,   nevralgii,  poliarti
                  spune:   CU   acest  partid   n-ai   de  decizie ai  instituţiilor  impor-.   şl  oamenii  noştri.   Nu  aţi  vă­  tând  sfârşi  prin  moarte.  La  cele   te,   alergii,   multe  dintre   c
                  să  faci  alianţă  în  vecii  vecilor.   tante  In  stat.   De  exemplu,  Ja   zut  . că  fn  România  Marc  apar   3uo  de  specii  de  vertebrate  re­  ducând  »n  mormânt  secretul  i
                  Este   un  partid   care   mâin?,   Curtea  Supremă  dc  Justiţie   n   lucruri  care  se  discută  in  3  oa­  ceptive,   evoluează   in  general   devoratei  cauze  a  morţiL
                  poimâine  va  dispărea  pentru  cA  Ăcut   schimbări  radicale,   adi.  meni  la  Gotroccni ?  asimptomatic.                                  (Va  urma#
   1   2   3   4   5   6   7