Page 1 - Calauza_1999_459
P. 1

3  R
                                                                                                                                                   J i U   _
                                                 Totul  despre  fondul  de  rulment                                                              S'SQ   «   u s
                                                                                                                                                 <»,
                                                                                                                                             Sfr
                                                                                                                                             ©   PS  sj  <i>   o   P
                                                                                                                                                             V
                                          La  întrebarea  cititorilor  „Cine  stabileşte  cuan­  dului  de  rulment  trebuie  să  fie  egală  cu   suma      Crt
                                      tumul  fondului  de  rulment  şi  la  ce  se  poate  fo­  corespunzătoare  acoperirii  cheltuielilor  lunare   la   0 ( 3  O 8)^ «   y  W
                                      losi   acest  fond ?",  răspund  specialiştii.  nivelul  lunii,   cu  cheltuielile  cele  mai  mari  din-   ©  •J -1 1  C/3
                                          Fondul  de  rulment  se  constituie  pe  baza  hotă­  tr-un  an  calendaristic.   Dacă  este  cazul,  în  con­  «  • I   S î S . -   1  s
                                      rârii   adunării  generale  a  asociaţiei  de  proprie­  diţii   de  instabilitate  economică,  fondul  de  rul­  ,  ®  o  3  î g  u
                                      tari.   Necesitatea  constituirii  acestuia  este  deter­  ment   se  actualizează  periodic   prin  depunerea   0  0 O .3>b  u  o
                                                                                                                                                     «   c
                                      minată  de  modul  de  întocmire  a  listei  lunare  de   de  către  fiecare  proprietar  a  unei  sume   repre­  •2  3 >- '2  S  w  w
                                      plată,  termenul  de  plată  a  cotelor  de  contribuţie   zentând  diferenţa   dintre   valoarea  existentă   şi      S
                                      şi  sistemul  de  penalizări  al  asociaţiei  de  proprie­  cea   necesară  acoperirii  cheltuielilor  lunare   ale   ti  S  -- B ~   2  o K
                                      tari  şi  al  furnizorilor  de  servicii.  Fondul  de  ru!_   asociaţiei  de  proprietari,  corespunzătoare   fiecă­  a  2  'fl'-   S  O
                                      ment  se  calculează  pentru  fiecare  proprietar  in   rui  proprietar.  Fiecare  proprietar  va  beneficia  de   0  •**  O. K3 1 0  >  ce
                                                                                                                                                 g
                                                                                                                                                     0
                                      funcţie  de  numărul  persoanelor   înregistrate   in   propriul  fond  de   rulment,   pentru   acoperirea   o  o;  -4-» 0) 0  a
                                      cartea  de  imobil  şi  de  cota  parte  de  proprietate   cheltuielilor  curente.   Restanţele  proprietarilor  la   m5>- E  •£ TJ  ei
                                                                                                                                                   3  5S C
                                       indiviză   din  proprietatea   comună,   după   na­  fondul  de  rulment,  constituie  elemente  ale  sis-  & MM  3  MM a
                                       tura  serviciului  facturat  (modul  de  repartizare  a                                                   % <y *r        ce
                                                                                                                                                 X o> E 0> O
                                                                                                                                                    ,<eţ
                                      consumurilor  aferente  facturilor).   Valoarea  fon-     (Continuar©  în  pag.  a  2-a)               d te  3  ^   E  C  s
                                                                                                                                                          ei
                                      e ■ ■  a   a mame m v   s mae a aam a   a mmr a mac a acea a cmc t aam s mm a   a   cam s meat a mac & cam a mmm » cmc v mm* c mmm  s  0   2  oT M  Xi  5 a
                                                                                                                                                      c
                                                                                                                                             te    «  *   S p 55 S  5
                                                                                                                                                   La
                                           A sasin  cu  cincizeci  de  zile  de                                    miere                     d   «   c   ca Î2
                                                                                                                                                 £  ce
      v   LO R ANA  ENESCU —  este                                                                                                           S   I t
                                        Vă  vine  să  credeţi ?  Şi  totuşi,   admiterea  în  facultate,  şi-a  gă­  tenebroasă.   Până   într_o   zi,  _  3
      £ membră  a  subredacţiei  de                                                                                                             ne  b ţ.  s -g S
                                      ăsta-i  adevărul.  Adevăr  mărfuri,   sit  a  tovarăşă   de  nopţi  albe.   când,  deşi  întreg  la  minte,  Gri­
      ; presă  „Călăuza*   din  cadrul   sit  de  asasin.  „Mi-ara  ucis  ta­  Devenise  „om  de  lume",  capul   gore  cumpără  o  vilă  la  Hercu-   ffjB  *   B ^ S
      ‘■Clubului  Copiilor  Hunedoara   tăl  că  a  refuzat  să  vină   te   anei  reţele  de  traficanţi  de  car­  lane,  lăsând   zălog   şi   maşi­  + »  £  ®   m   R
                                                                                                                                             ce
       f i  transmite  tuturor  cititoxd-   nunta  mea".   Autorul  ciudatu­  ne  vie  spre  Serbia,  Cipru   şi   na   tatălui   său.   După   un  te  3  Ş ' v  4»
       ior  mici  şi  mari,  tradiţiona­  lui  omor  este  GRIGORE  SCÂN­  Grecia.   Recalcitrant,  obraznic,   timp   îl   acostează   pe   ta-  d
                                      TEIE  (26  ani),  t a   15  ani  a  rS.   Grigore  n-a   rezistat  nici  cătâ-   tău  său,   aducându-i   la   eu-
       lul  „LA  MULŢI  ŞI  FERI­                                                                                                               " s i l f i
                                      mas  fără  mamă.   După   ce  a   miel,  dezertând  din  armată.  S-a         C.  STERE               U       3  0  2  V
       CIŢI A N I                     tras  cinci  lozuri  necâştigate   la  liberat  şi  şi-a   văzut  de  viaţa  (Continuare  în  pag.  a  2-a)  U  t/1  O &  IA
                                                                                                                                       M A R E      Z  V  O  N
                                                                                                                                                                 •
                                                                                                                                       Se zvoneşte că  tot  mâi  multe  >
                                                                                                                                     grupări  sociale  se  vor  adău-  ,
                                                                                                                                     ga  minerilor  din -Valea  Jiului  >
                                                                                                                                     şi   oricăror  altor  pături  so-  1
                                                                                                                                     ciale  care  se  vor  răscula  im-  >
                                                                                                                                     potriva  actualei  puteri.  Până  ■
                                                                                                                                     şi  micii  patroni  şi  înţreprjn*  >
                                                                                                                                     zători  se  vor  adăuga  nemţii-
                                                                                                                                     ţumiţilor,  datorită  aberante-  >
                                                                                                                                     lor  taxe  impuse  de  ministryl  ■
                                                                                                                                     liberal  Remeş.  Ca  să  vezi  e.e
                                                                                                                                     înseamnă  un  liberal!
                 $eticUău  pe  acUesa                                   Atenţiune !                      Pro  guvern  sau  pro  mineri?
                   niatalui  „Călăuza“                                 Atragem  atenţia  fiecărui  ro­          D RBPTU L  L A   P Â IN E ,
         Cu  ocazia „Sfântului  CRĂCJUN   M ÂN IE I  —  Cabinetul  Primului   mân  care  ne  citeşte  şi  care  ia
       ţ i  a  A N U LU I  -NOU,  pe  adresa   Ministru;  familia  NEACŞU  AN-   cunoştinţă  de  sfatul  nostru,  in­  L A   V IA T Ă ,  L A   M U N 6 Ă
       ţedacţici  „C Ă LĂ U ZA "  şi  a  Re­  GH EL  şi  V IO R IC A 3   Primăria   diferent  de  unde  se  află  el,  să
       dactorului  Şef  au  sosit  urări  şi   oraşului  Simeria — dl  IO A N   RO-   nu  se  lase  târât  de  unul  sau  de   în  momentele  grele,  de  cum­  tră  Revoluţie  s-a   derulat   in
       felicitări  de  la :           VJNARU,  ■  primar;   dl  BĂNCI   altul  pentru  a  acţiona  în  vreun   pănă,   pentru  un  individ   sau   direct  Ia  TV,  tot  aşa  şi  mişca­
        Colonel  IO AN-D ORI A N   3 R A -   M A R IA N ;   Reţeaua  Librăriilor  fel  împotriva  altui  român.  Am ­  pentru  o   colectivitate,  cineva   rea  minerilor  împotriva  guver­
       &IEÂ,  comandantul.  Regivicntu.-   B m u o f o r ,   di   mg.  h o r e a  biţiile  politicianiste  şi  nici  sa­  trebuie  să-şi  asume  responsabili­  nanţilor  a  putut  fi  văzută   de
          54  Geniu,  dl  senator  DORIS   CRIŞAN,  director  general;   U-   bia  ridicată  împotriva  propriu­  tatea   şi  riscul  de  a  lua  unele   întreaga  lume.  Ţin  minte că, pu­
       &A/TĂ,  GUVERNUL  FEDERAL      N IU N E A   SCRIITO RILOR  DIN   lui  popor  rus  duc  decât  tot  la   î  decizii,  care   pe  majoritatea  îi   blic,  preşedintele  ţării  dc  atunci
       'AL  AUSTR ALIEI,  dl   SORIN   R O M ÂNIA,   dl  LAU RE N ŢIU    sabie,  sânge  şi  proscriere   în   şochează  datorită  ineditului.  Aşa   mulţumeşte   minevilor   pentru
       'ANDRONACHE,  dl  GIIEORGHE    U LIC î,  preşedinte;  d-na  IV A N    istorie.                s-a  întâmplat  în  urmă  cu  şapte   reînstaurarea  ordinii  în  ţară.
       ţFASILE,  d-na  A LE X A N D R IN A    IDA  şi  familia  PÂ N D I A  (M iloş-   Funcţiile  şi  măririle  trec,  isto­  ani,  când  cineva,  precum  a  spus
       tO D O R A N ,  dl  cc.  BREAZU  OC-   t-ca — Vâlcea);  d-na  RADU  V IO ­  ria  rămâne,  ne  vede  şi  ne  ju­  Antonescu:  „ostaşi  vă  ordon  să   Câte  cozi  de  topoare  au  fost
       jTAVfAAf,  şef  Oficiu  Teritorial   RICA  !  d-na   JURCA  E U G E ­  decă î                 treceţi  Prutul",  şi-a  asumat  res­  infiltrate  în  rândurile  mineri­
       ic   poştă.  Deva;  dl  M IR A I  ŞTE­  N IA ;  dl V.V. din  Haţeg;  dl.  COR­                                               lor ?  Aceasta  nu  o  mai  putem
       FA N ;  Comandamentul  Armatei   NEL  BULEA;  d-na  A D IN A ;  fa­                           ponsabilitatea  de  a  duce  mine­  şti,   după  cum   nu  vom  putea
       8  IV-a  . Transilvania;   d-şoara   milia  M URG  GHEORGHITA  şi                             rii  la  Bucureşti.            şti  probabil  niciodată  cine  au
       ANETA  IO NELA  ŞEREAN ;   dl   IO A N ;   d-na   AVORNICULVS    „CiUUZA“-TOP«.  ;             Oare  minerilor  le-a  dat  cineva   fost  teroriştii  Revoluţiei  româ­
       (ng.  GHEORGHE  GRUN,  direc­  TA M A R A ;  d-na  ELENA  LEACHt                              adrese,  hărţi  ale  Capitalei,  de­  ne.
       tor  general  C.C.I.  Hunedoara;   d-na  HARBOVAN  VERGINICAs                                 oarece  prea  s-au  ştiut  cu exacti­  Puterea ?  Abia  atunci  s-a  pu­
       £1  EUGEN  EVU,  scriitor;   dl   Ministerul  Industriilor  şi  Comer­  PERSONALITĂŢILOR      tate  punctele  unde  trebuia  acţio.   tut  demonstra  cine  este  puterea,
       ŞTEFĂNESC  AXENTE;  scriitor   ţului,  cabinet  ministru;  dl  sena-                          nat.  Şi,  atunci  mă  întreb:  oa­  deoarece  nu  sunt  cel  caro   se
       D U M ITR U  DEM  IONAŞCU   şi                                        SĂPTĂMÂNII              re  mâna  criminală  a  fost  a  mi­
       wţia  DO INĂ;  G UVERNUL  RO­     (Continuare  în  pag.  a  2-a)                                                             laudă  câ  o  deţin.  Minerii  au
                                                                        4.  Dl  IOAN  SIMION,  direc­  nerilor  sau  a  celor  Infiltraţi  în   demonstrat  că  puterea  este  a  ce­
                                                                       tor  al  S.C.  AVIC O LA  S. A.,   rândurile  lor?  Că  prea  erau  cu­  lor  mărunţi,  dar  mulţi.   Aşa  s
                                                                       pentru  modul  în  care  a  ştiut   rate   şi  nepurfate  prin  galerii­  putut  să  cadă  guvernul  Roman,
             Sexul  din  plăcer©  determ ină                      j    să  se  bată  pentru  ca  firma  ,   le  minelor,  marea  majoritate  a   aşa  Senatul  României  a  tremu­
                                                                       pe  care  o  conduce  să  nu  se   salopetelor  pe  care  unii  aşa-zişi   rat  de  frică,  aşa  au  reuşit  ml,
                                                                  1
            m ai  uşor  graviditatea  fem eilor  \                     desfiinţeze  ci  să  se  privatize- !   mineri  le  purtau.  l>a.   Minerii   «terii   să  ajungă   ţapii  ispăşi­
                                                                                                     şi-au  asumat
                                                                                                                   responsabilitatea
                                                                       ze,  atâta  timp  cât  a  avut  un |
                                                                       profit  dc   peste  800.000.000                              tori  al  întregii  Românii.
            Cercetătorii  de  la  Universitatea  din  Cardiff  (Ţara  Galilor)  au                   de  o  scoate  castanele  din  foc  şi,
         descoperii,  pe  baza  unui  studiu   efectuat  asupra  a  71  dc  su.   lei  pc  41  luni,  estimând  pen.  1   să  nu  uităm  că  la   aceea  vre­  M IHAELA  FĂGAŞ
                                                                                               de |
                                                                            acest  an  un  profit
                                                                       tru
         biecţi,  că  femeile  care   savurează   actul  sexual  rămân  gravide   6-8  miliarde  Ici.   ,  me  întreaga  ţară  i-n   aplaudat,
        isiai  uşor  decât  frigidele  sair  cele  care  se  excită  greu.  „Călită,   2.  DI  IOAN  PETRU  AUHU, 1  deoarece  aşa  cum  marca  noas­  (Continuare  în  pag.  a  3-a)
         tja  răspunsului  sexual  poate  facilita  migraţia  spermei  din  va-   secrefar  al  Consiliului  Loca! I
         gin  în  uter",   au  declarat  experimentatorii.  Condiţiile  în  care   Deva,  pentru  corectitudine  şi |
         au  fost  cercetaţi  subiecţii   nu  sunt   încă   cunoscute.   Savanţii   modul   în  care  îşi  exercită
         din  Ţara  Galilor  n-au  spus  decât   că  femeile  au  beneficiat  de   atribuţiile  dificile  la  primă-  I
        „condiţii  egale".                           (.  PAISE    ţ    ria  reşedinţă  dc  judeţ.   | I   s.c. „ATLASSIB" s.r.i. sibiu|  j
                                                                        3.  DJ  NICOLAE  STANCA,
                                                                       prefect  de  Hunedoara,  pentru                                                         I
                                                                       modul  în  care  va  şti  să  nu I
            I
         f n v i t a t       la    . . C Â L Â B Z A » )               dispună  niciodată  de  forţele (   A G E N Ţ I A                   D B V A             |
                                                                       de  ordine  (conform  ordinelor
                                                                       şefilor  săi   de  la  Bucureşti), I   TRANSPORTURI  PRIN  CURSE  REGULATEI
                                                                       pentru   a  lupta   împotriva
        Profesorul  Ş E R B A N   SURU,                                muncitorilor  hunedorenl.
                                                                        4.  »1  M IRCIA  MUNTEAN,  1       ZILNIC PRIN AUSTRIA :
               Şeful  Mişcării  Legionare  din  României               primar  al  municipiului  De-  I   •   Miinchen,  Augsburg,  Ulm,  Stutlgart,  Karlsruhe.
                                                                       va,  care  Ia  o  importantă  reu-1   I  *  Nurnberg,  Ileilbron»,  Mannheim,  Frankfurt,  Siegen,  Kbîn,
            Cine  sunteţi  dumneavoa­  carii  Legionare  şl  să  constat  c&   nlune  a  puternicilor  zilei  din I   Dusseldorf,  Dortmtind.
       stră  ,  d_!c  Şcrban  Suru ?  am  fost  minţit,  ceea  ce  m -a  In­  judeţul  Gorj  (unde  a  parti-  |   MARŢI  -r  SÂM BĂTĂ •
         —  Suni.  născut  în  Bucureşti,   fluenţat  puternic  şi  m i-am   dat   cipat  şi   directorul   ziarului   *   Metz,  Reims,  Paris.
       *ir  "9  de  ani,   de  profesie  fi­  seama  că  am  devenit   încetul   „Călăuza"),  a  fost  perceput  de '   L U N I:
       zician  şi  înainte  de  1989  am  cu­  cu  încetul  un  adept  ăl  acestei   gorjeni  ea  un  primar  tânăr  1  *   Aalcn,  [Ieideheim,  Schwabisch,  Pforzhcim.
       noscut.  Mişcarea  Legionară  prin   Ideologii.                 şi  întreprinzător.       ,          LUNI  i-  MIERCURI  4-  SÂM BĂTĂ :
       c-ăţiva   vechi  legionari,  foşti  de^   A m   făctit  de  la  început  gre­  5.  Dl  VIOREIi  RACEANU.
       ţinuţi  politici,  dar  într-o   mă­  şeala  să  consider  că  ideologia şi   fost  primar   al  Hunedoarei  I   •   Fulda,  Kasscl,  Gottingen,  Uildesheim,  Uannover,  Hatu­
                                                                                                             lui rg.
       sură  nu  prea  mare,  trăind  încă   doctrina  legionară  trebuieso  a-   şl  director general  al  RAGCU ^
       sub  imperiul  (storlel  lui  Roller,   daptate  vremii.   De   ce   spun   Deva,   personalitate  puiernl.   *   Passau,  Deggendorf,  Rcgensburg.
       •cave   ăin  nefericire  mal   este   greşeală,  pentru  că  o  ideologie   câ   a  acestei  zone,   pentru'   MARŢI  1  VINERI ;
       ,găsit  chiar  şt  in  actualele  ma­  schimbă  vremurile,  nu  se  adap­  modul  în  care  a  răspuns  pre- 1  •  Ingolstadt,
       nuale  de  istorie.            tează  în  funcţie  dc  moda   din   zent   fa  istorie  şi  a  gospo­  MARŢI +  JOI :
         După  1990,  în  schimb,  făcăiu-,   eiu q  â e   azi,        dărit  un   patrimoniu  imens, ’   #  Saarbrucken,  Ilomburg,  Kasslaţ,
       $u-sc  această  deschidere  către  o  j                         fără  a  avea  încă  13  directori I   DUMINICA :
       lume  c  libertăţii  cuvântului,  am   V  -   D ANIEI1!  3XARJŞ  adjuncţi.                1        •  Viena.
            şansa  să  cunoso  operele                                                                    Pentru  informaţii  şj  rezervări  sunaţi  la  telefonul  054<231519.
       ţr-iifraţilor  in"-',mr,ieiori  c*t
   1   2   3   4   5   6