Page 2 - Calauza_1999_459
P. 2

....      '   -    -   —    --   - .......... -   ..........""■ v r w i - 'r 'f T r y
                                    Săptăniâttal* independent aflat în sluifra tuturor oamenilor
                                   —      :............. — ---------------------l i —-------- ------------------------------- -   ... ............................




                                                                                                                                               Spovedanie!

                 •  l RARE.  Cititorilor  acestei                             za   rezultatelor   obţinute   pe
               rubrici,  le  transmitem   urarea                              1998,  cea  mai  bună  naţională  a   Da  ce  acest  titlu?  N ici  eu  nu  ştiu  şi  cu  atât  rnqi  puţin  di­
                tradiţională:  LA   MULT!  A NT   PE     CATIVA               fost'  desemnată  Brazilia,  Româ.   rectorul  publicaţiei,  care-mi   găzduieşte  ,Jţlartorui“.  Nu  exr  'Vi !
               CU  SA N A I ATIC  ŞI  BUCURIE,                                nia  ocupând  în  acest  clasament   nici  un  semn  că  aş  fugi  de  mine.   Că  nu  mi-aş  dori  să  apf,,ia
               PROSPERITATE  SI  ÎNDEPLI­         QUAO^ATI                    locul  al  Xll-Iea.             in  următoarele  52   de  numere  ale  Călăuzei,  şoaptele  sufletului,
                NIREA  TUTUROR    DORINTE-                                                                    Acele  cuvinte  şi  gânduri,  pe  care,  nu  doresc  să  ie  pierd.  Să  ră­
                T OR !                                                          •   NUNTĂ.   Cu  ocazia   săr­  mână   intr-o   pagină  destinată  inimii  cititorilor.  Pentru  mine I
                                                                              bătorilor  de  Crăciun,  fundaşul   scrisul,  este  un  fel  de  suspin.  Un  fel  de  trezire.  De  pătrundere
                 •  RECULEGERE..  Cornel  Dinu   ghe  Hagi,  in  „fotoliul"  celui  mai   Rapidului,   CRISTI  DULCA,   a   prin  ceaţa  dimineţii.  Prin  îndepărtatul  timp  al  inocenţei.  N u-m i
               si-a   petrecut   sărbătorile   de   bun  jucător  din  campionat.  avut  nunta,   fericita   mireasă   dau  seama,  cum  l-am  visat  pe  „Ivan  cel  groaznic",  Dintr-o  por- 1
               Crăciun  la  Roma.  gândul  fnn-                               fiind  tânăra   Mirela.   Eveni­  nire  lăuntrică,  m-am  trezit  cum  privesc  plopul,  de  care,  mă  m i-  i
               du-i  insă   la  returul  Campio­  •  LOC  SECUND.  Adrian  Ilie                               nunez  ,  cum  a  putut   creşte  atât  de   mult,  într-un  timp  pă­
               natului,  pe  itinerarul  căruia  do­  este  „cocoţat”  pe  merit,  pe  po­  mentul  s-a  desfăşurat  în  pre­  truns  de  o  înverşunare  asiduuă.  Şi  uite,  îm i  vin  în  minte  nişte
               reşte  să-şi  etaleze  toate  cunoş­  diumul  golgeterilor   din   PRI-   zenţa  a  peste  200  de  invitaţi,   cuvinte  ale  tatălui  meu.  „Când  plângi,  ţineţi  privirea  dreaptă, 1
               tinţele  profesionale.   Departe  de   MERA  DI VISION,  „cobra"  ocu­  la  restaurantul  „Victoria"   din   nu  o  pune  în  pământ.  Cei  care  te  privesc,  pot  crede  că  eşti  cu
               ţară,  a  trăit  momente  de  recu­  pând  locul  secund,  contând  pen­  Clui-Napoca.   Din  staff-ul  teh­  adevărat  vinovat".  Nu  ştiu,  câţi  dintre  cei  care  privesc  duios,
               legere  sufletească,  asistând   la   tru  returul   ediţiei  trecute   şi   nic'  al  feroviarilor  a  fost  pre­  iubesc  păpuşile ?  Sau,  câţi  iubesc  cărţile  de  poveşti  ?  Nu  cele
               slujba  de  !a  Vatican.        prima  parte  a  actualei  stagiuni   zent  doar...   secundul   Manea.   de  acum,  ci  acelea  de  demult.  A  acelor  autori,  care,  s-au  co­
                                               din  campionatul  spaniol.     Urăm    şi  noi  tinerei   familii   coşat  scriindu-le.  îm i  plac  cărţile  de  poveşti!  Parcă  mă  aduc
                 •   APRECIERE.   Presa  turcă                                „CASA  DE  PIATRA  1".          in  pragul   frumos  şi  adevărat  al  anilor,  când  dormeam  pe  că‘
               I-a  „aşezat”  pentru  a  doua  oară   •   BILANŢ.  F.I.F.   a   alcă­                         piţe  de  fân,  privind  cerul  înstelat  şi  mat  ales  stăpânit  de  Bă-,
               consecutiv  pe  românul  Gheor-  tuit  clasamentul  anual.  Pe  ba­             IO AN  VEAD    trânul  Luceafăr  —  Eminescu.   Este  iarnă  şi  este  frig.  Dar - ntt
                                                                                                              ne  simţim  împietriţi.  Răzbatem  prin  zilele,  pe  care  le  credeam
                                                                                                              înghiţite  de  ger.   Când  tunsoarea  Adi  Moisescu  era  la   modă,  ■'
                                                                                                              Să  te  pronunţi  PRO  TV,  iată  o  jucărie  a  ochiului  înseninat  de
                    Pentru  cei  ce  nu  ştiu  şi                                   C IN S T IR E             bucurie.  Poate  fi  o  banalitate  dacă  spui  că  o  iubeşti  pe  Ma­
                                                                                                              dona ?  Sau,  mai  bine  spus,  muzica  e i?   Ce  dacă  iubita  n-a  ve­
                                                                                La  Troiţa  ridicată  in  Parcul   nit  la  întâlnire  cu  rochia  roz,  cum  te  aşteptai  ?  Ce  dacă  doam­
                    pentru  cei  ce  nu  vor  să                              Tinerelului  din  municipiul  Hu­  zi,  oarecare ?  Vrea  să-şi  „citească"  viito ru l!  La  vreme  de  săr­
                                                                                                                                 aduci  zaţul  cafelei  băute  împreună,  intr-o
                                                                                                               na  îţi  pretinde  să-i
                                                                              nedoara,  am  consemnat  ceremo­
                                                                              nia   de  depunere  a  coroanelor   bători,  cineva  s-a  gândit  să  ofere  dulciuri  unor  copii  aflaţi  fa
                    ştie.  Ce  a  fost  şi  ce  este                          de  Hori  in  memoria  eroilor  mar­  un  cămin  de  pe   teritoriul  judeţului.   A  fost  refuzat  cu  argu­
                                                                              tiri  din  Decembrie  1989.  A   avut   mente  serioase.   Copiii  nu  au  voie  să  consume  dulciuri î   Uite
                                                                              loc  şi  o  slujbă  religioasă  pen­  cum,  dintr-o   oarecare  poziţie,   pot  fi  interzise  chiar  şt  dul­
                     (Urinare  din  nr.  458)    învăţământul  hunedorcan   era   tru  odihnirca  celor  trecuţi   în   ciurile.  A  fost  oare  o  spovedanie ?  Madona  cântă.  Dan  Btt-
                                               slab  dezvoltat.  Existau  doar două   nefiinţă   —  luptători   pentru   man  oferă  inelul.  Oameni  aflaţi  în  cârje,  se  vor  ridica  şi  j w p
                 In  afara  metalurgiei  de  stat,   şcoli  primare,  un  gimnaziu,   o   idealul  de  libertate  şi  dreptate.  concura  pe  distanţa  de  1000  de  m etri?  Prietene,  Valcriu,  şâ  ne
                în   Hunedoara   mai  funcţiona   şcoală  profesională  pentru   fete.
               o  turnătorie  particulară  în  ca­  Lipsea  învăţământul  liceal.              IOAN  VLAD     gândim  «ară-ncetare  la  Idilele  lui  Julicn  Ospitalierul.  Merită.
                                                                                                                                                       MIRON  ŢIC
                drul  căreia  lucrau  25  de  lucră­  Activitatea  culturală  se  destâ.
                tori.  Se  maj  găsea  o  instalaţie   şura   în  cadrul  şezătorilor   or­  A W . W . W A V M W k W N V W
                de  prelucrare  a  talcului,  adus  de   ganizate  de  asociaţiile  cultura­                                                devenit  preşedintele   partiduh^
                la   Cerişor,   in  cadrul   căruia   le  la  Cazinoul  Român,  a  seri­                                                    Noua  Românie  Creştină,  partîâ
                lucrau  50  de  angajaţi.  Maj  exis­  lor  de  dans  şi  recitări.   Corul   (   i n v i t a t   i a   „ C Ă L Ă U Z A » » 1)  din  denumirea  căruia  s-a  inspi­
                ta  o  moară  mecanică  de  măci-   „Doina”  al  meseriaşilor  hune-                                                        rai   şi  Viryil  Măgureanu,   care.
                aat  cereale,  ateliere  mai  mici :   doreni  şi  cinematograful,   vor                                                    nu  a  avut  puterea   să  se  fa cil,
                tâmplării,  fierării,  ateliere  cas­  avea  activitate  permanentă.  (Urmare  din  pag.  I)  vedere  afectiv  nu  a  existat   în   cunoscut  şi  am  realizat  că  ideo&
                nice  de  reparat   şi  confecţio­  In  domeniul   sanitar,  existau                         lume  de  foarte  m ult  timp,  dar   logia   legionară   nu  se   poate
                nat   încălţăminte,  de  croitorie,   trei  medici  generalişti,  particu­  —  Sunteţi  deosebit   de  cate­  foarte  mulţi  fac  confuzia  că   o   răspândi  chiar  dacă  înfiinţezi
                eojocării,  toate  aflate  în  stadiul   lari.  Lipsea  policlinica  si  spi­  goric ...     ideologie  care  se  adresează  psi­  partid  şi  ţii  conferinţe  cu  Ofta
                manufacturier.  Nu  se  putea  vor­  talul.                     —  Trebuie  să  fim  conştienţi  de   hicului,  sufletului   uman   tre­  ractor  legionar,
                bi   de  o  industrie  de  construc­  Aşa  arăta   Hunedoara.   Un   ideea  că  trăim  într.o  lume   in   buie  să   se  schimbe   conform   Am   renunţat  aşadar  să   măi
                ţii  sau  de  o  gospodărie   orăşe­  oraş  mic,  uitat  de  lume,   cu­  care  din  plan  sentimental,   de   progreselor  tehnologice.  ■fiu  membru  al  unui  partid  po­
                nească.   Oraşul  Hunedoara  era   noscut  doar  prin  metalurgia  fie­  2000  de   ani  încoace  n-au  mai   —  Cum  aţi  traversat  această   litic,  reluând  scrierile  „Căpiţa*
                compus  din  case  cu  un  singur   rului  şi  Castelului  Corvineşti-   existat   progrese  semnificative,   „confuzie” ?  nulul"  Corneliu  Zelea  Codreo-  ■
                nivel,   străzile  erau  strâmte   şi   lor.   Acesta  din  urmă,  era   o   deci  omenirea  a  progresat   din   —  în  1990  m-am   înscris   în   nu  şi  am  văzut  unde  greşeamî
                necurăţate.   Aprovizionarea   cu   ruină,  păzit   de  un  paznic  sta­  punct  de  vedere  tehnic,  econo­  Uniunea   Democrato _ Creştină,   ideologia  Mişcării  Legionare   se.
                apă  se  făcea  de  la  fântâni,  iar   ţionar   acolo  cu  familia   lui.   mic,   dar  nu  din  punct  de  ve­  unde  am  fost  la  un  moment  dat   pune  în  practică  prinţ'■-o  meto­
                încălzirea   se  făcea  cu  lemne.   Timp  de  150  de  ani,  la  Hune­  dere  psihic  şl  social.  vicepreşedinte,  crezând  că  ideile   dologie  specifică.
                Comerţul  privat,  era  dominat  de   doara  s-au  ridicat   trei   con­  Dacă  luăm  de  exemplu  o  scrie­  legionare  pot  să  progreseze   şi   Următorul  pas  a  }ost.  trecerea
                dugliene  şi  birturi.   Pe   malul   strucţii  mai  importante:   doua   re  a  lui  Seneca,   în  afară   de   sub  alte  forme,  să  zic  aşa,  pu­  la  activitatea  de  înfiinţare  a  cuU
                Cerne;  era  o  piaţă   neamenaja­  biserici,  din  care  una  la  1800,   câteva  cuvinte  care  sunt  speci­  ţin  ascunse,   numai  că  la  ade­  burilor  legionara,  conform  „C'ăr*
                tă.  I.a  6000  de  locuitori  erau  53   catedrala  finalizată  după  1945  şi   fice  vieţii  de  atunci,  trăim  cu   văr  nu  ajungi  prin  minciuni  mai   ficicii  şefului  de  cuib“  şl   COA
                de  comercianţi.   Aprovizionarea   sediul  primăriei  construit  in  pe­  senzaţia  că  ne  scrie  un  om  mo­  mici.      văzut  că  încep  să  om-  succes,
                cu  legume,  o  realizau  5  familii   rioada  interbelică.   dern,  deci  progres  din  punct  de  Apoi  din  noiembrie  1992   am            (Va  urma]
                de  bulgari,  care  în  grădini  pro­  Iată   ce  s-a  realizat  in  Hu­
                prii  cultivau  legume,  zarzava­  nedoara,   timp  de  700  de   ani
                turi.                          (de  la  1265  la  1948) !                Totul  despre  fondul  de  rulment
                  Iluminatul  electric  este  intro­
                dus  în  1912,  fiind   racordat   la         (Va  urma)
                microhidrocentrala  de  la   Că-                                           (Urmare  din  pag.  1)            decât  volumul  cheltuielilor,  diferenţa  ckvmc  de­
                'ănas.                                 VIOKEL  RÂCEANU                                                       pozit   bancar  purtător  de  dobândă,   fondul   ds
                                                                              ternului  de  penalităţi  în  ceea  ce  priveşte  neaco-   rulment   sc  încasează  distinct  faţă  do  cota  da
                                                             »  — *    «  —  *  — •   — *  —  *  perirea  curentă  a  cotei   de  contribuţie  la  chel­  contribuţie  lunară.   în  momentul  pierderii  eali=
                                                                              tuielile  asociaţiei  de  proprietari.   Fondul  de  rul­  tăţii  de  membru  al  asociaţiei  de  proprietari;  fon»
                                                                                                                                  de  rulment  se  restituie  in  întregime  respeo.
                                                                                                                             dul
                Asasin  cu  cincizeci  de  zile  de...  miere                 ment  constituit  se  utilizează  numai  pentru  plata   tivului  proprietar,   urmând  ca  viitorul  proprie­
                                                                              facturilor  curente
                                                                                                                      lunii
                                                                                                aferente
                                                                                                         consumurilor
                                                                                                                                                       să  achite  fondul  de
                                                                                                                             tar,  membru  al  asociaţiei,
                                                                                         După  plata  facturilor  curente,  fon­
                                                                              anterioare.
                     (.Urmare  din  pag.  1)   festin.   Se  repede  în  bucătărie   dul  de  rulment  se  reîntregeşte  lunar,  din  înca­  rulment  corespunzător  cheltuielilor  aferente   lu i
                                                                                                                             Aceste
                                                                                                                                                           in  Ordinul  139/,
                                                                                                                                     precizări  sunt  făcute
                                                                                    cotelor  de  contribuţie  afişată  pe  lista  de
                                                                              sarea
                                               şi  se_ntoarce  cu  un  cuţit.   Dă,                                          1997,  pentru  aprobarea  Precizărilor  privind  C on =.
                noştinţa  vestea  cea  mare :  Gri-   nu  se-ncurcă.  Tatăl  cade  pradă   plată  a  lunij   in  curs,  având   ca  referinţă   de  stituirea,  înregistrarea  şi  funcţionarea  asociaţiilos
                eore  se  căsătoreşte   cu  o  sâr_   bestialităţii  fiului,   ciuruit   de   calcul   aceste  facturi  curente,   corespunzătoare  de  proprietari,  publicate  în   Monitorul  Oficial  nr,
                boaieă  din   Negoţin.   „Treaba   peste  10  lovituri  de  cuţit.  Apoi   consumurilor  lunii  anterioare.   In  perioadele   in
                asin  nu  mă  interesează".   Atât   asasinul  se  schimbă,  ia  tot   ca   care  valoarea  fondului  de  rulment  este  mai  mare  •338 bis  din  2  decembrie  1997.
                i-a  spus  Vasile  Scânteie,  tatăl,   era  de  valoare  in  casă  şi  plea­
                .unmţându-1  că  pleacă  din  loca­  că  la   Negotin.   Logodnica   il                                                                           ((
                litate  cu  treburi  de  serviciu  u r.   aşteaptă.  Se  face  nunta,  urmând   Helicităxi  pe  adtesa  ziawtui  „Călăuza
                gente.   Grigore  ia  foc,   auzind   50   de  zile  d"  miere  în  Grecia,
                că  tatăl   nn  vrea  să  vină   ia   întors  acasă,  poliţia  pune  coşul   (Uimare  din  pag.  1)  Hunedoara;  dl  RADU  1HON IM:   DAN ESCU;  dl  PETEU  AL:  NĂm
                mintă  şi,   mai  cu  seamă,  nu-i   pe  el.   Acum  aşteaptă  verdictul                     dl  TÂNĂSIE  CONSTANTIN:  d’   POLEON:    d-na '  .VACV  TOTB
                dă  zece  milioane  dc  Ici  pentru  legii.                   tor  ION  ILIESCU;   Ambasada   BARNA  PETRU;  d-na  M ARIA   \  HRONIC A;  Ambasada-  Federa­
                                                                              Arabiei  Sauditc;  Casa  de  Presă   DUMITRESCU;  S.C.  ,Polidava"  ţiei  RUSE  in  România;  -Una  VE-
                                                                              si  Editură  C UVÂN TUL  LIBER,   S.A.,  manager  LIV  IU  BRAICA;   'RONICA   BARABAS;   poetul
                                                                              Consiliul  de  Administraţie;  ing.   Biblioteca  Naţională  a  României;   JOAN  CUI RAS;  dl  CA ROL  BO­
                  E D I T O R I A L                Î N T O R S                M ITICĂ  SÎRBU,  director  gene­  dl  C IPRIAN  ALIC,  şef   birou   RA;  dl  OPREA  PETRI:;   ,j.nâ
                                                                              ral  al  S.C.  IPH  Deva  S.A.;  prof.   protocol  mass-media  —  relaţii   GIVVLESCU  FEI.IC1A:. -ii  IO AN
                                                                              univ.  dr.  IOAN  DRÂGAN;  Pre­  externe  la  Consiliul   Judeţean   PETRU  ALBII,  secretar  -:l  Con­
                                     (Urmare  din  pag  1)                    şedinţia  României  ;  dl  MIRC1A   Hunedoara;   Ambasada   AUS­  siliului  Local  Deva:  l-ng   U.
                                                                              MUNTEAN,  primarul  municipiu,   TR IEI  in  România;   dl  RUDY   SARA;  di   BIRT A  IO A N ;  '
                U .( .  ui  lui  nea  Stan.   Se  precizează  şi  se  zice  in  „oficiosul"  dlui   lui  Deva  ;  O  admiratoare  a  zia­  G W L IA N I,  procuror,  primarul
                Kemeş  că  „pentru  unităţile  care  vor  declara  mai  puţin  de  40  de   rului  „Călăuza“  din  Orăstie  l  dl   New-York-ului;   dl  NICOLAE   STAN  LIV IU;   prpj.  L)UMi tL xb'.
                                                                                                                                            BOBOŞA; d-na M A R iA  CU OLE N -
                locuri  la  masă  sau  la  bar,  vor  plăti  o  taxă  fixă  de  5  milioane  lei;   /,  PRODAN';  dl  A LIN   DANIEL   STANCA,  prefect  al  jud.  Hune-   CO  (Cahul);  prof.  IOAN  VLA D ;
                cele  ‘ are  vor  declara  intre  40  şi  100  locuri,  o  taxă  de  7,5   mi­  SUC1U,   viceprimar  al  munici­  doara;  dl  NICOLAE  PAVET,  SE-
                lioane  lei,  iar  rele  cu  peste  100  de  Jocuri,  vor  plăti  10  milioan,'   piului  Deva  ;   dl  DAN   DRÂ-   G EV ARI,  subprefect  al  judeţu­  ing.  CECll  lA   GABRIE: A   FE.
                !<■;.   O  glumă  sinistră !  Ministrul  Kemeş  uită  unde  se  află  şi  că   GULESCU{  Ambasada  GERMA­  lui  Hunedoara;  d-şoara  C LA U -   IER;  epigramistul  D IN TE LW C  f
                romanul  a   găsit  întotdeauna  portiţe  de  ieşire  din  aberantele  mă­  NIEI  in  România:  dr.  M IH A IL   DIA  BEDEA,  purtător  de  cuvânt   familia  LUCACI  (Gheţari);  poete
                suri   ale  guvernanţilor.   De.acum  o  să  mâncăm  în  picioare.   Ce,   NICOLAE  RUDEANU-  dl  M IR-   al  prefectului;   col.  ARSENIF-   V A R ILE N A   M lSTREA N U i   ăl
                este  prima  oară ?!  Nu  de  alta.  dar  bieţii  români  şi-ar  fura  pro­  CEA  CAPOTEsCU,  director  Ban­  IOAN  D U M ITR U ,  şeful  Inspec­  VISOI  IZIDOR;  dl  PETROVîC.I
                pria  căciulă,  chestie  care  n-are  haz.  Când  bagi  mâna  hoţeşte  în   ca  Română  de  Comerţ  Exterior;   toratului  de  Poliţie  al  judeţului   NICULAE;  Partidul  A LTE R N A «.
                buzunarul  cetăţeanului,   e  altceva.   N-are  ţaia  bani?  Aşa  o   fi!   dl.  DUM ITRU  GÎLCESCU,  vice­  Hunedoara ţ  Conducerea  Liceu­  T IV  A  RO M ÂNIEI  (sediul  ceti--
                Dar  atunci  de  unde  se  scot  miliardele  de  dolari  pentru  telenovele?   primar  al  municipiului  Deva  I  dl   lui  Teoretic  „T R A IA N "  din  De­  trai);  revista  A N U N ŢU R I  COJV*
                Din  băncile  statului  român.   Să   nu  se  creadă  că  facem  glume,   It.  col.  VIOREL  SAL AN,   Co­  va ;   Conducerea   revistei   TV   CRETE;   dl  VASILE   BARBW
                tmhasadorui  Mexicului  ia  Bucureşti   a  declarat  că   teiznovelele   mandantul  Comandamentului  Ju­  S A T E L IT ;  dl  deputat   PETRU   (Iugoslavia);  prof.  VICTOR  ISAGţ
                produ-se  in  ţara  sa,  sunt  vizionate  în  Europa  Centrală  şi  de  Est,   deţean  de  Jandarmi  Hunedoa­  ŞTEOLEA;  dl  M IKLOŞ  ERNESTj   scriitorul   MIRCEA   SÂ N TIM «
                România  fiind  unul   din  cei   mai  serioşi  cumpărători  şi  „consu.   ra  >  dl  ing.  VASILE  IOVAN,  di­  dl  ec.  GHEORGHE  DREGHIC1,   BREANU;   d.na   STU P A R II
                inatori".   aducând   bugetului  mexican  circa  3  miliarde  de  dolari   rector  S.C.  Urban  Construct  SA   vicepreşedintele  Consiliului   Ju_   M IO AR A;  d-na  ELVIRA   IO*
               anual.  Curat  telenovele!                                     Deva  i   Ambasada   Republicii   deţean  Hunedoara<   Prezicătoa­  NESCU;  dl  TIR1AN  PETRUi  dl
                   Asta   da  afaceri  fanariote  pe  banii  contribuabililor.  Pui  taxă   FRANCEZE  in  România;  dl  av.   rea  D AFIN A;   din  partea   Ja-   VIOREL  B ĂRĂC EAN U>  Asocia­
               pe  scaunul  de  sub  cur  şi-l  dai  pe  fantasmagorii  şi  cai  verzi  pe   ION  M ACOVEI,  preşedintele  Par­  mahiriel  Arabe   Libiene,   col-   ţia  mondială  a  legionarilor  ro­
               pereţi.  Curat.murdar, domnule Rcmeş I                         tidului  Naţional  Liberal,  Filiala  KADAF1;  col,  GHEORGHE  BOG­  mâni  „NOUA  GARDĂ  DE FIE&L
   1   2   3   4   5   6   7