Page 2 - Calauza_1999_464
P. 2

(jpgjgfoŞ             Săptămânal  independent  aflat  în  slujba  tuturor  oamenilor  ppCŞffl&ODSgP)


            A SrlIT 1 SPIRT A SPORI Z  SPIRT i



              •   O M A G IU   U N U I  M A R E   F O T ­  în  numai  două  luni de zile,  a fost investit   de  g o lu ri  (34  pentru  C o rvin u l  şi  2   4 H2 EEE3W  Gunn sparta i
           B A LIS T.  Zi geroasă de februarie.  Fulgii   cu banderola de căpitan al echipei. Avea  pentru Dinam o).  în Germ ania,  a urm at   A p ro a p e    că   u ita s e m    de   auzit întrebând  pe cineva  la ce etaj
           de  nea  cădeau  alene,  in  oraşul  de  pe                      cursuri de specializare pentru a deveni                         se   a flă    s e rv ic iu l   p e rs o n a l?
           C e rn a ,  lâ n g ă   s ta tu ia   fo tb a lis tu lu i          antrenor  (în ţară avea deja calificarea   dum nealui.  Poate şi el să mă fi  uitat.   întreb a re a  a  făcut-o  d o ar  aşa,  sŞ
           vârstnici iubitori  ai jocului cu  balonul  ro­ PE CAŢIVA QUADRAŢI  după  o  săptăm ână  de  la  reînnoirea   A devărul  este  că  de  mai  m ulţi  ani,   se  afle  în  treabă,  fiin dcă  a ltfel  şf,  ■'
           M ich a e l  K le in   era  lum e  m ultă:  tineri  şi
                                                                            pentru această funcţie).  Din nefericire,
                                                                                                              c h ia r  dacă  m -a  v ă zu t,  a  a vut  de
           tund.  Au  venit  să  om agieze  m em oria                       contractului  cu  BAYER  UERDINGEN,   grijă să mă ocolească.  Poate îşi  mai   fo a rte   b in e   d ru m u l.  C h ia r  e ra V
           unui  mare  fotbalist  hunedorean,  trecut   doar 20 de  ani.  Cu echipa  hunedoreană   pentru  un  an,  la  2  februarie  1993,  a   am inteşte că l-am făcut m incinos de   aşteptat.  Cum   totul  a  decurs  fără
           în  nefiinţă în  urm ă cu  şase  ani,  departe   a  debutat  în  com petiţiile  internaţionale   plecat  pentru  totdeauna dintre  noi,  pe   faţă  cu  mai  m ulţi.  Ce  l-a  durut  mai   obstacole,  Juna  şi-a  ocupat  postul
           de  ţa ră ,  de  ru d e le   a p ro p ia te   şi  de   jntercluburi (în anul 1982 în Cupa UEFA).   n e a ş te p ta te ,   în   tim p u l   u nui   d o rit.  D u p ă  p u ţin ă   v re m e ,  fă ră
           m ajoritatea  prietenilor.  Pe  feţele  celor   în anul 1989 odată cu începerea returului   antrenam ent.  A  fost  înm orm ântat  la   tare a fost că s-a făcut de râs.  M ultă
           prezenţi  se  citea  regretul  despărţirii  de   de  C a m p io n a t  a  fo s t  tra n s fe ra t  la   H unedoara,  fiind  în s o ţit  pe  ultim ul   vrem e,  nim eni  n-a  avut  curajul  să-l   s ă -m i  dau  s e a m a ,  i-a m   în tâ ln it
           MIŞI  M om entul  religios  a  fost  susţinut   D IN A M O    B u c u re ş ti,   ia r   d u p ă    drum ,  de  mii de  hunedoreni îndureraţi   înfrunte.  Să-i  spună  că  nu-i  decât   figura  la  locul  de  m uncă.  Nu  m -a
           de  pr.  dr.  O .l.  R U D E A N U   -   le c to r   C am pio natul  M ondial  ,,IT A LIA   '9 0 "  a   şi  care  nu-l  vor  uita  niciodată.  o  gură  spartă.  Cum   am  ajuns  să-l   cu n o scu t  fiin d c ă   în tâ ln ire a   de  la
           u n iv e rs ita r.  A  u rm a t  d e p u n e re a   de   sem nat un contract cu form aţia  germ ană   potolesc pe cel care le ştia pe toate,   ieşirea din  lift,  a fost do a r în  atenţia
           coroane de flori şi alocuţiunile rostite de   BAYER  UERDING EN.  MIŞI a debutat în                                              p ă rin te lu i  ei.  Am  sta t  în tr-u n   colţ
           către   O C T A V IA N   C O J O C A R U   -    echip a  N A Ţ IO N A LĂ   la  9  septem brie   Schimbare de antrenor  c a re   v e n e a   cu  a rg u m e n te le   lui
           preşedintele clubului  F.C. C O RVIN U L şi   1981  (22  de  ani  neîm pliniţi),  în  meciul       bolnăvicioase  şi  îţi  re plica:  „A s ta    fă câ n d u -m ă   că  c ite s c   cu  a te n ţie
           a n tre n o ru l  D U M IT R U   P Ă T R A Ş C U .   cu  Bulgaria  şi  a  susţinut  90  de  meciuri   Nu  a trecut m ultă vrem e de când  la   am  ştiu t-o   eu.  Hă,  hă.  de  c â n d ."   ceva  d in tr-u n   ziar.  N -a  a vu t  cum
           R ed ă m   c â te v a   s e c v e n ţe   din  n o ta    in te rn a ţio n a le ,  fiin d   după  B O LO N Y ,   „tim o n a "  tehnică  a  echipei  C orvinul   în tr-o   zi,  m i-am   a du na t  v e cin ii  şi   să-şi  dea  seam a  că  o  spionez  cu
           biografică  a  m arelui  fotbalist  dispărut.   jucătorul  cu  cele  mai  m ulte  selecţii  în   H u n e d o a ra   a  fo s t  n u m it  a n tre n o ru l   le-am   zis:  „V re ţi  să vă  dem onstrez   u re c h e a .  V re m e   de  m a i  m u lte
           S-a  născut  la  10  o cto m b rie   1959  în   naţională.  A  participat  la  turneele  finale   Babeti.  Dar,  de  necrezut!  Preşedintele   că  este  cel  mai  m are  m in cin o s? "   m inute  a trăn căn it vrute  şi  nevrute.
           lo c a lita te a   A m n a ş,  ju d e ţu l  S ib iu .  A   ale  C am pionatului  European  din  Franţa   C lubului „C o rvin u l" Octavian Cojocaru,
           învăţat  până  în  clasa  a  V lli-a   la  Şcoala   -  1984 şi  C am pionatul  M ondial  din  Italia   a fost inform at oficial că,  pe fondul unor   „V re m " m i-au zis, în cor.  Ne-am  dat   S-a  luat la harţă cu colegii, care  unii
           G enerală Nr.  7, iar apoi,  la Liceul  Indus­  1990.  Vor  răm âne  în  istoria  fotbalului   p ro b le m e   fa m ilia le ,  B abe ti  d o re şte    în tâ ln ire   şi  i-a m   tra s   şi  eu  o   ave au   c â ţiv a   ani  de  m u n c ă .  Ea
           trial nr.  1.  Din  1974 a început cariera de   ro m â n e s c ,  c e n tra re a   e x a c tă   de  la   re zilie re a   c o n tra ctu lu i.  Şi  atunci,  cu   m inciună,  pe  care,  le-o  spusesem    a ve a   v e c h im e   c â t  să  se  u s u ce
           fo tb a lis t,   a v â n d u -l   a n tre n o r   pe   L im a s s o l  (1 9 8 3 ),  care  a  c o n d u s   la   o p e ra tiv ita te   deosebită,  conducerea   dinainte  vecinilor.  „Ş tii  că  fata  lui   c e rn e a la   de  pe  c e re re a   de
           binecunoscutul  P ĂTR AŞ C U   DUM ITRU   m arcarea  golului  calificării  Rom ânei  la   C lubului  „C o rv in u l"  a  angajat  un  nou   P itu lic e   a  c â ş tig a t  o  tra is tă   de   a n g a ja re .  La  cele   a u z ite ,  m i-am
           (nea  M itică)  A  fost  coleg  de  generaţie   C.E.  1984,  precum   şi  golul  său  de  la   antrenor, în persoana lui Petre Gigiu fost
           cu  P E TC U ,  V A E T U S   şi  G A BO R .  In   T ira na ,  cu  care  N a ţio n a la   noastră  a   antrenor la  „F oresta"  Fălticeni,  venit  la   bani?"  „H â ,  hă,  asta  am  ştiut-o  de   ridicat  privirea.  Cum   trecuse  la  alt
           returul  cam pionatului  1977-1978  a  fost   învins Albania în prelim inariile C.E.  1988.   H unedoara  cu  gândul  de  a  form a  o   ieri.  M ie.  nu  m i-o  iei  în a in te ".  „A i   su b ie ct,  m i-am   p u s-o   ia r  în  ziar.
           îm p ru m u ta t  la  A U R U L  B rad,  apoi  a   în  cele  330  de  m e ciu ri  su sţin u te   ca   echipă puternică capabilă de prom ovare   ş tiu t-o   tu  pe  d ra c u ,  că  a s ta -i  o   Acum  povestea cum i-a sfidat pe cei
           revenit  la  C O R VIN U L  H unedoara  unde   d ivizion ar  A  (283  la  C orvinul  şi  47  la   în  primul  eşalon.  m in c iu n ă   p re g ă tită   p e n tru   tin e .   de la „ce n tru " unde făcuse ucenicia.
           sub  ,.bagheta"  lui  M IRCEA  LUCESCU  Dinamo),  M ICHAEL  KLEIN  a înscris  36     loan  V LA D  pentru  a-ţi  dovedi  că  nu  le  ştii  pe   Cum  nu-i  saluta  şi  nu  le  acorda  nici
                                                                                                              toate".  Parcă  n-a  mai  avut  pic  de   o  atenţie.  „C e   vreţi,  o  să  vă  pun  eu
                                                                                                              aer.  N-a scos o vorbă,  a plecat cum   la  punct.  Fac  eu  ordine  şi  program
                                                                                  graniţa lor.  Dacă am merge   p le a c ă   un  c â in e   cu  co a d a   în tre    cu  vo i".  N -am   m ai  re zis ta t  şi  am
                 -   urmare  din pag.  1  -
                                                                                puţin mai incolo, n-am mai fi in   picio are.  în  ziua  aceea,  tre b u rile    plecat  cu  gândul  că  aşchia  nu  sare
             a început în  1992, ci în 1989. când                              siguranţă...  Deci Lebed a urmărit   m -au  dus într-o  in stituţie.  C ând  am   departe  de  trunchi.  G ura  spartă  a
             am  aflat că  se  ridică poporul ca                             de  aici,  luptele  ce  s-au  dat...  Vă   ieşit  din  lift,  era  să  dau  nas  în  nas   ajuns  să zgârie  cu  com portam entul.
             să  avem  şi  noi  o  limbă  curată,   am  aflat că  trăiesc  în  Transnistria.  Eu   închipuiţi că la o forţă atât de mare,   cu  cel  care  mă  duşm ănea.  Nu  era   Cu  prezenţa şifonată.  De  prost gust!
             românească.  Şi  dorinţa  asta  mi-a   insă nici nu pot să  sufăr acest cuvânt:   noi nu mai puteam rezista.  Războiul
            plăcut.  De aceea m-am bucurat şi am   Transnistria!  Eu  ştiu  că  trăiesc  în   s-a terminat ca să zic aşa, pentru că   singur  ci  însoţit  de  o draslă.  L-am  M iro n   Ţ ie
             Început să lupt in spiritul acelei idei -    Moldova şi nu  voi recunoaşte niciodată   ne-am liniştit.  Dar nu ne-am împăcat
             de a  se  vorbi in  Republica  Moldova,   a cicjtă   Transnitrie.  Cât voi fi!  cu  ideea  că patru  comune  de-ale
             limba românească. Dar din păcate, am   Când  am  început  să  apărăm   noastre sunt ocupate de ei.  Deci noi
             avut mare rezistenţă din partea unora.   independenţa republicii si mai ales când   nu  ne-am  dobândit inapoi teritoriul   (r   -  '   ■ —    .  . .............................................................   ^
             La  27 august  1991,  când Moldova   s-a văzut că rezistăm, forţele opuse ideii   nostru.  Mai  bine  -   zic  eu  -   ar  fi
             şi-a  declarat independenţa,  am  dorit   de limbă română au început să atace şi   continuat atunci războiul.  Poate am fi   LBQfî  COMUNIŞTILOR  DIN  R O M Â N IA
             să ne apărăm şi să ne intârim această   să se răzbune. Astfel că ne-am trezit pe   căzut  mai mulţi,  dar deveneam  cu
             independenţă.  însă ruşii,  n-au dorit şi   capul nostru cu cazaci, nistreni, mai apoi   adevărat  o  ţară  independentă,  dar   -   urmare  din pag.  1  -  turcesc  care  refuză  po po rulu i  kurd
             n-au  văzut cu ochi buni voia noastră.   şi cu Armata a  14-a, condusă de Lebed.   aşa...  Din pacate,  în ultimul timp mi-   3.  Liga C om uniştilor din  România   până  şi  dreptul  la  identitate  culturală,
             Nici astăzi nu este văzută cu ochi buni.   Pe locul în care stăm noi acum au fost   am dat seama că mai mult dorim noi,
             Ştiţi dvs că de fiecare dată, eu mă duc   case.  Vedeţi că ele sunt spulberate  de   populaţia,  să păstrăm limba română   s u s ţin e   P a rtid u l  M u n c ito rilo r  din   cu  to a te   câ  PKK  nu  lu p tă   p e n tru
             la Chişinău. când se sărbătoreşte Ziua   pe faţa pământului.  Au rămas doar 2-3   in  republică,  decât  o  doresc   Kurdistan  (PKK)  contra  regim ului  de   separarea  de  Turcia.
             Limbii.  Şi tot de fiecare dată mă întorc   ziduri pe  care  noi.  iată,  la  momentul   autorităţile  noastre,  lată  noi aici la   la  B agdad,  dar  şi  po po rul  Irakian   5.  Cerem  statului  rom ân  să  ofere
             acasă cu lacrimi in ochi pentru că îmi   acesta  am  încropit  un  mic parastas   Coşniţa,  nu putem  Sărbători ,,Ziua   contra  im perialism ului  occidental.
             dau seama că din păcate,  noi avem o   pentru sufletele  celor aproape 270 de   Limbii Noastre ". La fel în 27 august nu   Condamnăm  Partidul  Muncitoresc   azil  politic  m ilitanţilor  PKK.  aşa  cum
             Basarabie  independentă,  dar nu  o   români pierduţi în  luptă.  De  asemenea   putem sărbători Ziua  Indepen-denţei.        în  secolul  XIX,  a  acordat  azil  politic
             Moldovă  independentă,  fncă  nu  o   vedeţi că  am  inalţat  o  cruce  mare  de   De fapt, în partea stângă a Nistrului nu   R om ân  care  susţine  regim ul  de  la   conducătorului  socialist  anti-otom an
             Moldovă! Şi de ce spun acest lucru?   piatră pe care scrie ,,Fraţii noştri te  vor   se poate sărbători nimic românesc.  Bagdad,  făcându-se a nu şti că acest
             lată de ce: Găgăuzia s-a făcut aparte,   plânge /  Ţara nu te va uita. "  -   De  ce?  Cine  vă  îm piedică?  regim   p s e u d o -s o c ia lis t  a  a ta ca t,   bulgar  Hristo  Botev.
             Transnistria ta fel.  Şi asta mă doare.   -   Lebed  a  fost  cum va  pe  aceste   -   Rusofilii,  şi-apoi  autorităţile   inclusiv  cu  arm e  chim ice,  poporul   Plaiurile lui Zam olxis întind o mână
             Până in  1989 eu n- am ştiut că trăiesc   locuri?              noastre nu se implică.  Lasă lucrurile                         ţinuturilor  lui  Zarathustra!
             in Transnistria cică trăiesc in Moldova.   -   Da,  aici pe  fâşia  asta  de graniţă   aşa  cum  sunt.  Bine  că au salarii şi   kurd  şi  PKK.
             Numai când s-a pus problema ca limba   unde  stăm  noi  acum.  Să  ştiţi  că  nu   posturi bune!   4. Liga C om uniştilor din  România   T ră ia s c ă   R e v o lu ţia   P ro le ta ră
             oficială să fie româna,  de-abia atunci  departe  de  aici  sunt  separatiştii  cu  (Va  urma)  susţine  PKK contra fascism ului statal  M ondială!
                                                                                                           VS — --------------       —


            -   urmare  din                                     La   o ra             Vom  avea  un  marş  al  ţăranilor  din  Cincis  asupra  Prefecturii?
              pag.  1  -                                     fix a tă ,  a c c e ­
                                                             leratul  a  sosit,   -   urmare  din pag.  1  -    narul C orne l  L u ca ci  a vorbit în  numele   şi  p ic h e ta re a   P re fe c tu rii.  A c e s t  .
               Cu  to a te                                   dar  dom nul  şef   liniştească  sufleteşte  pe  agricultorii   s ă te n ilo r,   c e râ n d    re v e n d ic a re a    evenim ent,  considerăm   că  poate  fi  I
            in s is te n ţe le   m e le   de  a-m i  e lib e ra    nu  şi-a  mai  făcut  apariţia.  Am  urcat  în   din Cinciş -  oam eni legaţi prin fibrele   te re n u rilo r,  re d a re a   a c e s to ra   în   evitat  dacă,  prefectul  de  Hunedoara  ■
            suplim entul,  dom nia-sa  nu  a  vrut.  Ba   e l,  cu  g â n d u l  să  s u p o rt  ris c u rile ,                            ing.  N ic o la e   S ta n c a ,  va  şti  să  *
            m i-a  ţin u t  şi  o  „o ră   de  d irig e n ţie "   favorizate  de  doam na  casieră.  sensibilităţii  de  locurile  natale.  pro p rie ta te a   c e lo r  în  d rept,  pe  baza   fo lo se a scă   cu  e ficie n ţă   bo g ata   sa  I
            spunându-m i  că  „b ă trâ n e ţe a   (i-am                         Pe  acest  fond,  la  P rim ăria  din   titlu lui  de  proprietate.  în  caz  contrar,   doză  de  discernăm ânt.   1
            arătat legitim aţia de  veteran)  nu-mi  dă   S pre  n o ro cu l  m eu  am  g ă sit  un   Teliuc,  înaintea  debutului  în  şedinţa   oam enii  de  aici,  în  frunte  cu  consilierii   într-un num ăr viitor vom  reveni cu  |
            voie  să  fac  abuzuri  şi  ilegalităţi".  Am   dom n conductor cu  cap şi  inim ă de om   ordinară  a  C onsiliului  Local,  pensio­  locali,  vor  organiza  un  marş  de  protest  alte  am ănunte.   .
            c ă u ta t  tim b ru l  prin  b u zu nare   şi  în   care,  după ce  i-am  relatat întâm plarea
             portm oneu,  ca  să  repar  „ilegalitatea",   (a vâ n d   lâ n g ă   m ine  şi  un  m a rto r),
            dar  nu  l-am  găsit.           m-a  sfătuit ca,  dacă vine  controlul,  să-
               în  această  situaţie,  m-am  dus  la   i relatez întâm plarea, şi să-i arăt biletul
            dom nul  şef  al  gării,  care  m-a  prim it  şi   cu  pricina.         Primarul oferă celor care prind un câine
             m -a  a s c u lta t  cu  a m a b ilita te   (m i-a   La  în tre b a re a   c e lo r  ce  vo r  citi
            verificat  şi  biletul)  şi  apoi  i-a  dat  un   aceste  rânduri  „L a   ce  vă  foloseşte   vagabond suma de 20.000 leii
            te le fo n ,  ru g â n d -o   s ă -m i  re z o lv e    publicarea  lor?",  răspund  cu  convin­
            c e re re a ,  a d ic ă   s ă -m i  e lib e re z e    gere:  „M ie   nu-mi  va  folosi  absolut  la   -   urmare  din  pag.  1  -
            suplim entul. A pus telefonul jos şi mi-a   nimic. Dar sper să-i fie de folos doamnei          a promis oricărui cetăţean care va prinde   celor  care  s-au  adresat  cu  încredere
            spus  că  l-a  refuzat  şi  pe  dânsul.  Apoi   casiere, şefilor domniei-sale şi călătorilor   a s e d iu lu i  « S c a n d a la g ii  au  fo s t   un  c â in e   v a g a b o n d   şi  îl  va  p re d a    c e lo r  p re z e n ţi,  p e n tru   re z o lv a re a
             mi-a dat urm ătoarea explicaţie, care se                         identificaţi  în  cele  din  urmă,   prim ăriei,  sum a  de  20.000  lei.  Singurul  problem elor lor:  H oancă  M aria.  bl.
            d o re a   şi  o  ju s tific a re :  „E s te   cam    care vor mai avea de-a face cu dânsa".  fiind...  elevi  ai  şcolii  •   Toate   11,  sc.  2; T at  G raţian,  bl.  20:  Rad
            nervoasă  şi  rea  de  gură  de  felul  ei."   Omul  (sau fem eia) cu  nervii slăbiţi,   lip s u rile    in v o c a te    de   Cetăţenii  Devei  M aria.  bl.  P3,  P ascal  C o n sta n tin
             Ba,  mi-a mai prom is că va veni cu mine   nu  e  bine  să  lucreze  cu  oam eni,  ci   conducerea şcolii nu pot însă            -  P re ş e d in te le   A s o c ia ţie i  de
            la  tren  spre  a-i  explica  conductorului   într-un  lab o rato r  sau  într-un  atelier,   scuza  starea  de  paragină  în   OU  dat  marea  lovitură  financiară  Locatari  21  şi  mulţi  alţii,  care  s-au
            c e le   în tâ m p la te ,  p e n tru   a  nu  m ă   unde  are  d e -a   fa ce   cu  o b ie c te    care se găseşte părculeţul din   a răta t  d e o sebit  de  in te re sa ţi  de
            sancţiona.                      neînsufleţite.                   faţa instituţiei în al cărui spaţiu   am ănunt  care  i-a  scăpat  a  fost  dacă   gradul de poluare al Devei, calitatea
                                                                              au  crescut  în  voie  lăstarii,  copacii   a c e ş tia   v o r  fi  im p o z a b ili  sau  nu  îndoielnică  a  apei  potabile,  gradul  de
                                                                             sunt  netoaletaţi  de  m ultă  vrem e,  iar   •   A şadar,  cetăţeni  ai  D evei,  nu  mai   distrugere  al  trotuarelor,  lipsa  stâlpilor
                                                                             despre hârtii şi alte resturi, ce să mai   aşteptaţi,  treceţi  la treabă cu  încredere.  de  ilum inat  pe  străzile  lăturalnice  ori
                        E d it o r ia l                                      v o rb im .  Păi  se  p o a te ,  d o a m n a    •   Şi  fiindcă  tot  e  într-o  criză  de  idei,  i-   recrudescenţa  furturilor  capacelor  d « l
                                                                                                                                           canal,  ce  sunt vândute  ca  fier vechi  •
                                                                             directoare?«A ceasta  este  num ai  o
                                                                                                           am  sugera  şi  noi  dom nului  prim ar  să
                                                                             faţetă a cartierului Dacia, supranum it   folosească  pentru  prinderea  câinilor  pe   Nu  au  lipsit  nici  vocile  mai  critice  care^
              FEMEILE  TRĂIESC  MAI  MULT  DECÂT  BĂRBAŢII!                                                                                au  întreb a t  de  ce  tim p  de  3  ani  nu
                                                                             chiar  de  cei  prezenţi  drept  „ce l  mai   asistaţii  sociali,  care  potrivit  hotărârii
                  -   urmare  din pag.  1  -    G iu rg iu .  P e n tru   fe m e i,  în  1 997,   m iz e r  c a rtie r  al  o ra ş u lu i"  •   în   consilierilor  locali,  trebuie  să  efectueze   s-a  făcut  nim ic  •   Noi  dăm   creza re
                                                                                                                                           prim arului  M ircia  M untean,  care  s-a
             goluri are urm ări negative asupra vieţii.   speranţa de viaţă a fost la  naştere de   d is p e ra re   de  c a u z ă ,  a c u zâ n d    o  prestaţie  lunară  în  folosul  com unităţii  justificat afirm ând că deşi bugetul sărac
                                                                                                           •   Astfel,  s-ar  putea  echivala  predarea
             Sub aspect teritorial, speranţa de viaţă   p este  73  de  ani  în  tim p  ce  B ihor,   ind iferenţa  lo cu ito rilo r,  prim arul  a   unui  câine  vagabond  cu  cinci  ore  de   nu i-a perm is să facă prea multe lucruri,
             la  naştere  -   pentru  bărbaţi,  în  anul   M e h e d in ţi,  G iu rg iu ,  C a ra ş-S e ve rin ,   d e c is    să   a d u c ă ,   p u ş c ă ria ş ii   m uncă,  ori  fu g ă rire a   a lto ra   în  afara   a  asfaltat  totuşi  principalele  străzi  ale
             1 9 9 7 ,  a  fo s t  ce a  m ai  rid ic a tă   în   H unedoara,  Satu  Mare  şi  Tulcea  au   Penitenciarului  Bârcea  pentru  a  face   oraşului cu 2-3 ore •   Prezenţi la întâlnire,   cartierului  şi  a  instalat  un  m odern  joc
            ju d e ţe le :  S uceava,  N eam ţ,  B istriţa-   fo s t  ju d e ţe le   cu  ce a  m a i  re d u s ă    curăţenie aici •  O soluţie surprinzătoare   d ire cto rii  so cie tă ţilo r  nou  c o n stitu ite    pentru  copii.  Răm âne  ca  cetăţenii  să
             N ăsăud.  Buzău,  V rancea,  Covasna,   speranţă  de  viaţă  pentru  fem ei  -   sub   a  o fe rit  în s ă   a c e s ta ,  p ro b le m e i   Apatermş\  Salubritatea, dom nii Antal  şi
             Braşov,  Sibiu,  Vâlcea,  Argeş,  Cluj  şi   71  de  ani.       rid ic a te   de  m ulţi  c e tă ţe n i,  cea  a   B og d a n   au  d o v e d it  o  re c e p tiv ita te    pună  mâna  să  facă  şi  ei  curăţenie  în
            m unicipiul  Bucureşti,  cu  peste  66  de   C onform  datelor CNS,  speranţa de   câinilor  vagabonzi  •   Plângându-se   deosebită faţă de problem ele cetăţenilor  preajm a  propriilor  blocuri.  Nu  de  alta,
            ani, şi cea mai redusă -  sub 63 de ani,   viaţă  pentru  fem ei  va  creşte  până  în   că  profesia  de  hingher  a  dispărut,  el  •   Consemnăm şi noi o parte dintre num ele  dar  m ize ria   din  zonă  p o ate   deveni
            în  ju d e ţe le :  S atu  M are,  T u lce a   şi  anul  2000  cu  încă  5-6  ani.                                             em blem atică!
   1   2   3   4   5   6   7