Page 2 - Calauza_1999_468

Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor

1A « n i l i l *1
• IN TE N ŢII! Antrenorul hunedo- dat ,,m ână liberă" în alegerea echipai • PRELUAR E! Primul director
re a n lo a n A n d o n e ş i-a v â n d u t m anageriale. tehnic străin din istoria echipei Celeste,
pachetul m a jo rita r de a cţiuni de la • D EM ISIE, in urm a um ilitoarei va fi începând cu luna iulie după COPA Z iu a la c a r e n e g â n d im !
co ch e tu l m otel c o n s tru it pe m alul în frâ n g e ri s u fe rite acasă, în fa ţa lui Americană - cunoscutul selecţioner al Există o zi la care ne gândim mai p riv ire a d e s c h is ă că tre cel ce I '■
lacului Cinciş, cu intenţia să contribuie P A O K S a lo n ic , a n tre n o ru l lui reprezentativei P ortugaliei - Daniel mult decât la altele. C ăreia îi putem iubeşte aşa cum el ştie? Dincolo
la co n stru ire a altuia, la A eroportul Passarelli - în vârstă de 45 ani, care dedica poem ul de m axim ă sinceritate. stradă se pierd paşii uşorrsau grăbiţi **
O topeni. s-a hotărât să preia ,,frâiele" naţionalei De o generoasă iubire. De un. farm ec ai atâtor trecători. Unde aleargă oare
• M Â N Ă LIB E R Ă . C ererile de PE CÂŢIVA QUADRATI URUGUAY-ULUI. a p a rte . C um p ă tru n d e m în a c e s t a c e a s tă lu m e ? C ă tre c in e se
dem isie a lui Petre Buduru şi Nicolae ! / • A B A N D O N . P IR IN Y A interior dedicat frum oaselor? Celor ce îndreaptă aceste suflete încărcate de
ne încântă şi ne colorează ochiul ? dorinţe uneori nem ărturisite? Poate
La n g a au fo s t a p ro b a te de că tre PANATHINAIKO S a lo s t dem is, posibil K IA T S U B A Y A , un tâ n ă r în vâ rstă Cum ni se înşiră gândurile sub zorii a s cu n s e sub c ă m a şa de m ă ta se
C onsiliul de A dm inistraţie a lui F.C. înlocuitor fiind JUAN RAMON ROCHA. de 20 de ani care şi-a fă cu t carieră deschişi de m işcătoarele semne? Cine lucioasă. Se poate face din fiecare
„D inam o". în locul generalului Langa • M ITUIRE. LJU B O M IR B AR IN - în lu p te le p r o fe s io n is te de se plim bă pe patine ajunge oare la clipă un m onum ent al iubirii? Se poate
a fost ales om ul de afaceri N icolae im p re s a r, a re cu n o s cu t în fa ţa unui K IC K B O X IN G , din B A N G K O K , a această sărbătoare? Te-am privit de făuri oare acest m onum ent într-un
B adea - patronul grupului de firm e trib u n a l fra n c e z că a s p rijin it pe a b a n d o n a t sp o rtu l pe ntru ca să-şi undeva părându-m i râu că te pierzi tim p aşa de scurt? în această zi, la
C O M P U TE R LAN D . P rim ului preşe­ B O R D E A U X să m itu ia s c ă a rb itrii, sch im be ... sexul, o p e raţie ce costă printre trecători. Că ai pasul prea grăbit care ne gândim , dorim să fim alături
pentru această oră trium fală. Am reţinut
din te civil al g ru p ă rii dinam oviste, oferind u-le daruri şi... fem ei, îna intea 5000 de dolari. gulerul cu buline albastre. Ce mult mi-aş de fiinţele care devin atât de vizibile
m inistrul de interne Dudu lonescu i-a unor m eciuri din Cupele Europene. loan V LA D fi dorit să te revăd. Să-ţi sim t pă ru l încât ne convingem că avem acelaşi
m ătăsos balansându-se peste um erii drum . M ergem în aceeaşi direcţie. în
cândva descoperiţi pe o plajă. Şi uite, îm brăţişările ce n-au lim ite. Curg spre
r te z ă re s c d in no u , g u s tâ n d din acel infinit spre acel peron de unde se
pleacă în toate d ire cţiile lum ii. Ale
f/e in 1 4 m artie*, n o i r e g le m e n t ă r i parfumul trandafirului. Cine a fost oare m arilor in te rse cţii. S em afoarele ne
i I cel care ţi l-a oferit? Clipele se lovesc
in e ir e n ia t ia r u t ie r ă u n e le de a lte le . C o p a c u l s tră z ii dau ca le lib e ră ! Cu flo a re a ce o
a ş te a p tă pe cei c a re îş i d ă ru ie s c păstrăm din zorii zilei, ajungem în faţa
~ urmare din pag. 1 - celei dragi. îi oferim acest semn. Şi
şoaptele. G ândurile de fericire şi de
,,Autorizaţia de instructor auto", iar în iubire. Aici, s-au născut nopţile încinse c h ia r o s ă ru ta re d u p ă ca re ne
C U M A S C Ă Ş! c a z u l a c tiv ită ţii de ta x im e trie de trem urul petalelor. Cât de departe continuăm calea pe trotuarul deschis
..A te sta tu l" de e xercitare a acestei poţi ajunge în această zi? Vei. avea sub privirile tandre.
F Ă R Ă M A S C Ă profesii. suficiente posibilităţi de a răm âne cu Miron ŢIC ,
Lipsa docum entelor m enţionate în
- urmare din pag. 1 - to ta lita te sau în p a rte c o n s titu ie
con travenţie şi se sancţionează de
1. Pensionarii cu m ască, adică
fiecare dată cu am endă de la 200.000
a ce i c a re au fo s t p e n s io n a ţi la la 400.000 lei”. (§©fflW©CrfeBCFfi t e (jD(M0 t e ( ^ k r t e ] ( f e
îm plinirea vârstei de 50 de ani, cu 10- Fum atul ş i vo rb itu l ia
12 ani mai devrem e decât prevede celular - interzise ia volan
legea. Tocm ai atunci când omul este La art. 44, p u n c tu l 17 va avea
în plenitudinea puterii de muncă, are u rm ă to ru l c o n ţin u t:
,,17. în tim pul m ersu lu i, să nu - urmare din pag. 1 - pe v ia ţă ) s -a a p ă ra t cu în d â rjire ,
acum ulată o experienţă suficie ntă
angajeze discuţii cu ceilalţi călători ori considerându-se un om normal, sănătos
pentru sp e cia litatea lui. deci când să aibă preocupă ri care i-ar putea a scăpat cu viaţă datorită evenim entelor „tu n ”.
este mai folositor la locul de muncă. distrage, de o m anieră periculoasă, din d e c e m b rie '89 , în p re ze n t fiin d Spre deosebire de Râmaru şi Pascu,
2. Pensionarii fără mască sunt cei atenţia, să nu folosească m ijloacele de preşedinte al organizaţiei N aţionale a nu se căieşte pentru crim ele comise, nu
care au ieşit la pensie conform legii telefonie mobilă, cu excepţia ceior de D re p tu rilo r O m u lu i din R o m â n ia şi are coşm aruri, nu visează urât, şi nu
i tipul „m â in i libere”, ori instalaţii de
la 60 de ani la cerere şi la 62 de ani membru fondator al Asociaţiei Deţinuţilor
sonorizare care să depăşească nivelul acceptă um ilinţa în faţa nimănui. Singurul
din oficiu. . de z g o m o t a d m is p e n tru tip u l de Politici... fapt pe care îl regretă este acela că nu a
S co p u l c o n d u c ă to rilo r s cu z ă 1 vehicul respectiv". Ş te fa n P ascu (ta x im e tris t bucu- om orât m ai m ulţi oam eni, pe care îi
m ijlo a c e le d e o a re ce prin ace ste h întrucât neatenţia la volan este, re şte a n ) a c o n s i d e r ă
pensionări tim purii s-au realizat mult “ după viteza excesivă, a doua cauză o c u p a t, m u ltă Jian B e n iam in , d u ş m a n i .
| frecvent generatoare de accidente, cu
trâ m b iţa te le d is p o n ib iliz ă ri cât şi vreme, locul II în cel m ai în fio ră to r a sa s in din R ecunoaşte, în
. urm ări de tot felul, din vina condu-
stoparea şom ajului, im plicit economie ■BBS e u m n roca is n obs bob e» mm* csm > c la s a m e n tu l, is to ria R o m ân iei cele din urmă, că
la fondul de şomaj. Dar acest artificiu neoficial, al celor ar d o ri să a ju n g ă şefu l s ta tu lu i are o a g re s iv i­
a produs o dublă lovitură: Nu s-a m ai c u tre m u ­ ta te ie ş ită din
realizat principiul mult m ediatizat care rători asasini. El a săvârşit 19 infracţiuni, comun, o răutate pe care cu greu şi-o
Am ănunte despre noua în ţ e l e p c iu n e a
tre b u ia să s te a la b a za d is p o ­ 1 i din care 3 de om or deosebit de grav, 7 poate stăpâni. Nu acceptă nici în ruptul
n ib iliz ă rilo r: co m p e te n ţa şi p ro fe ­ recorelare de pensii 1 MANAGERILOR j de tâlhărie, 6 de viol, 3 tentative de viol şi capului violatorii de copii, are o părere
sionalism ul şi a doua lovitură a fost - urmare din pag. 1 - te n ta tiv ă s e x u a lă , a le g â n d u -s e cu proastă despre cei care şi-au ucis părinţii
3. Persoanele care, până în luna
a ce e a de m a jo ra re e x a g e ra tă a decembrie 1998, făceau parte din alte urmare din pag. 1 i d e te n ţie pe v ia ţă şi is p ă ş in d u -ş i şi îi place să se considere cel mai fioros
c o n tin g e n tu lu i p e n s io n a rilo r cu c a te g o rii de pensii din sistem ul i c a to rilo r de a u to ve h icu le , p ra ctica . „păcatele” în vestitul penitenciar de la asasin din România, pe Râm aru chiar
schim bărilor econom ice şi cererilor
rutieră a impus, pe lângă interzicerea I
a fe c ta re a fo n d u lu i de p e n s ii şi asigurărilor sociale de stat şi care. I clienţilor. Acest lucru se întâm plă atât Craiova, unde are o existenţă discretă, ironizându-l.
d is c u ţiilo r cu p a s a g e rii în tim p u l |
urm area nefastă la indexări când unii începând cu luna ian uarie 1999. g com paniilor m ari cât şi celor mici. O nedorind, în nici un chip, să ofere vreo îi place publicitatea, îi place să se
dobândesc calitatea de pensionari
mersuiui şi desfăşurarea altor activităţi “
am ărâţi de pensionari nu au prim it pentru m unca depusă şi lim ită de » astfel de stare a lucrurilor indică faptul declaraţie presei în legătură cu comiterea grozăvească, dar, precizează el doar din
(fu m a tu l la v o la n , rid ic a re a u n o r \
decât valoarea a 1-2 litri de lapte. vârstă cu vechime integrală vor primi * că angajaţii com paniei nu au izbândit faptelor sale. Acestea , sunt două cazuri simplul motiv de a trage un semnal de
obiecte căzute, întoarcerea capului în >
Dar culm ea nesim ţirii (rog să-mi pensii recorelate, cu c o n d iţia ca 1 în a-şi utiliza entuziasm ul şi abilitatea. de un sadism aparte, studiate îndelung alarm ă, de a preveni com iterea unor
spate, mânuirea radiocasetofonului etc.), "
perioada de tim p pentru stabilirea
in c lu s iv fo lo s ire a şi d is c u ta re a la |
fie scuzată expresia dar alta potrivită bazei de calcul a pe nsie i să nu | lipsindu-le m otivaţia în a m unci cu de p s ih ia tri, c rim in a liş ti, p sih o log i şi întâm plări asemănătoare. Când îi aduc
aminte de iresponsabilitatea şi violenţa
telefoanele mobile, cu excepţia celor de .
nu am) constă în fa-ptul că tocm ai j depăşească data de 1 aprilie 1992. b sens pozitiv de responsabilitate." jurnalişti, fiind considerate „vâ rfu ri” de de care a dat dovadă, când fac4rim itere
4. Cei care s-au p e n sio n a t
m arile unităţi care au făcut pensionări j anticipat, în baza Legii nr. 2/1995, vor 1 tipul „m âini libere”. I neatins ale lum ii crim ina lilor din ţara la credinţa în Dumnezeu şi la toată jalea
Cum se poate învigora o astei de
„M â in i lib e re ” se re fe ră la |
tim purii în masă, nu au vărsat m ăcar I beneficia la rândul lor de recorelare, | societate? noastră. pe care a lăsat-o în urma sa, se simte
m ijloacele de telefonie m obilă care nu J
la buget banii reţinuţi de la salariaţi în aceleaşi condiţii ca cele stabilite ■ necesită ridicarea braţelor de pe volan | însă când nimeni nu se mai aştepta, încolţit şi reacţionează violent. Se roşeşte
Există mai multe căi:
pentru cei pensionaţi cu lim ită de
pentru asigurări, folosindu-i în alte vârstă şi vechim e integrală (vezi J în tim p u l m e rs u lu i. O a s e m e n e a o a apărut în prim plan. dacă se poate la faţă, ridică tonul şi aruncă vina pe
Una ar fi acordarea de respon-
scopuri. Ar trebui tratate sever aceste punctele 1,2 şi 3). B sab ilităţi m ajore şi autoritate anga spune aşa, tartorul B en ja m in Jian. al p o liţiş ti, p ro c u ro ri, ju d e c ă to ri e tc.,
instalaţie fiind destul de costisitoare, »
cel m ai re co m a n d a b il e ste să se £
grave abateri. Dar cine să le facă? în E bine ca pensionarii să facă cerere | jaţilor săi. Indiferent de cât de tânăr cărui palm ares infracţional întrece orice încercând să em ită ipoteza unui scenariu
de recorelare.
utilizeze m obilul oprind autovehiculul ,
nici un caz corb la corb nu-şi scoate în calculatoarele Oficiilor de pensii i sau neexperim entat este acesta, dacă închipuire, depăşindu-i cu mult în cruzime a cărui victim ă a fost. Am inteşte de faptul
în afara drum ului. Totodată, s-a mai I
ochii. nu este menţionată perioada utilizată ® el este num it într-un post, se va simţi şi num ăr de victim e pe Ion Râmaru şi că, înainte de celebrul asasinat din 1995,
la stabilirea bazei de calcul a pensiei. interzis echiparea autovehiculelor cu I
Din păcate nouă pe nsionarilor A cest am ănunt se re g ă se şte în S responsabil, îşi va exersa m ai m ult Ştefan Pascu. când a îm puşcat cinci oameni, a fost în
instalaţii de sonorizare (claxonare şi j:
(m u rito rii de rând) nu ne răm âne d osa re le de pensii, aşa ca, mai g ingenuitatea şi îşi va mări efortul. Apoi Deşi mulţi specialişti în domeniu l-au audienţă la mai mulţi ofiţeri cu funcţii de
alarm e auto) care să nu depăşească j
decât autoreproşul: La aşa cap aşa devreme sau mai târziu, se vor opera . va începe să se bucure de m unca sa categorisit un psihopat, o „fia ră ”, un conducere, rugându-i să-Ha în seamă şi
nivelul de zgom ot (decibelii) adm is de «
modificările de rigoare tutgror pensiilor
lege pentru fiecare tip de vehicul.
căciulă! prevăzute a fi recorelate. însă, pentru * devenind astfel m ult mai m otivat ş ® paranoic etc., Beniamin Jian (cu care am să-l ajute să-i fie lăsată fam ilia în pace.
P entru n e re s p e c ta re a fie c ă re i |
o p e ra tiv ita te , M in is te ru l M u n c ii | agresiv. stat de vorbă câteva ore la Penitenciarul
s o lic ită c e lo r a c ă ro r p e rio a d ă | obligaţii cuprinse la pct. 17, se aplică . din Cetatea Băniei, unde este condamnat - Va urma -
R ezultat: întreaga com panie va
u tiliz a tă în c a lc u lu l p e n s ie i este amenzi contravenţionale de la 200.000 8
ISMEL - MERCEDES CAŞCAVAL anterioara datei de 1 aprilie 1992 şi * s im ţi o m ai m are e n e rg ie în re v i­ |
lei la 400.000 lei.
care s u nt vizaţi de noua recorelare, gorarea activităţilor sale.
(va urma)
SE CĂSĂTOREŞTE CU GIVENS să depună cât mai curând cereri de B8S53 SEZ9 E B o m IS2TC RBTO EMBS BBS 'SZSM OUH H B t „ 1
în p re zen t m ulte s o cie tă ţi sun
- LEONARDO POMENEALĂ! recorelare la O ficiile de pensii de d iv iz a te în m ai m u lte s e cto a re şi „F ii cu un pas înainte dar nu uita, sunt Astfel este esenţial să se Angajeze .
care ap arţin , în care să specifice ch ia r în spa tele tău". V re m u rile s-au oam eni cu dife rite abilităţi şi perso- *
perioada-la care au făcut trimitere. departam ente, un fel de „C om panie în sch im b a t, avem de a face cu o altă nalităţi diferite, să fie com patibili astfel |
- urtnare din pag. 1 - Nu beneficiază de recorelare... com panie". generaţie de angajaţi mai bine informată,
1. Toţi cei care nu se regăsesc încât să existe persoana po trivită la ■
ale prim ăriilor din ţară au apărut nume printre categoriile menţionate mai sus, S co p u l m a n a g e m e n tu lu i în m u lt m ai în tre p rin z ă to a re şi m ai locul potrivit. ■
care nu au nici o legătură cu poziţiile inclusiv cei aproape 2 m ilioane de re a liz a re a acestui lucru este de a curioasă, cu o forţă de m uncă având o O organizaţie sau com panie poate |
pensionari din sistem ul asigurărilor
sociale şi mai ales cu tradiţia locului. sociale pentru agricultori. acorda fiecărui şef de departam ent pregătire diferită, mai bine educată, mai dezvolta sim ţ energic şi creativ când l
2. Persoanele ale căror pensii
Pamela, Gisar, Fabrice, M ichel, Ismail, sunt mai mari decât salariul mediu net responsabilităţi majore şi autoritate de afirm ată, curioasă întotdeauna de starea dispune de oam eni cu diferite idei şi :
M a rim a r, P ilo tin e la , Jo se , Is a u ra , pe eco nom ie (re sp e ctiv peste m a n a g e r, m o tiv â n d u -l a s tfe l în a lucrurilor. talente şi poate optim iza perform anţele I
Alcazar, Simeruş, M ercedes etc. De la 1.170.924 lei). deveni o putere m anagerială activă. P rin c re a re a şi m e n ţin e re a unui acestora prin cele mai bune combinaţi.' I
Ion. G heorghe, A le xandru , G rig ore, M ecanism ul recorelării e sim plu... A n g a ja ţii dau m a xim u m de asem enea ton fiecare angajat se poate posibile.
Modalitatea de calcul a pensiei
Maria, Elisabeta să ajungem la Gisar, recorelate nu s-a schimbat. Cu alte ran dam ent în tr-u n m ediu de lucru s im ţi lib e r şi in d e p e n d e n t în a -şi Cu s ig u ra n ţă că e x istă şi a lte ■
Alcazar, Dominica. Ismael şi Isaura, te cuvinte, se d e te rm in ă m ai întâi I unde fie ca re p oate să -şi exp rim e dem onstra individualitatea. m o d u ri de a u tiliz a la m a x im u m |
întrebi uimit: ce blestem avem de ispăşit, cuan tu m u l e ch iva le n t al pensiei 1 opiniile deschis şi să lucreze într-un Este de asem enea necesar să se potenţialul angajaţilor, dar trebuie să vă ■
ca să plătim un trib u t a tâ t de uriaş individuale în luna octom brie 1990, mod m otivat. a co rd e a te n ţie p o z iţie i a n g a ja tu lu i. am intiţi întotdeauna că oam enii se află *
adică pensia individuală cuvenită la 30
p ro s tu lu i g u st? P ână şi c â in ii de noiem brie 1998, neinfluenţată de Aş m erge chiar mai departe şi aş O am enii au personalităţi diferite. Este pe primul loc. Trebuie să se ia în consi- |
a p a rta m e n t au num e s o n o re : B ob, m ă surile de p ro te cţie socială s,ugera că atm osfera într-o com panie im posibil ca angajatul să se bucure de derare care este cel mai eficient mod |
Richard. Scorţa, Clinton, Arpad, Jones. (com p ensări, in d e xă ri, m ajoră ri, trebuie să fie de o aşa natură încât ceea ce face dacă trebuie să muncească în a le dezvolta talentul, şi a se face J
corelări, recorelări şi corecţii) acordate
M adrid, Monaco. Fotali, Dom inico, Robi după data de 31 octom brie 1990. a n g a ja tu l s ă -ş i e x p rim e o p in iile a lă tu ri de c in e v a cu ca re nu e ste eforturi pentru a se crea o com panie I
e tc . M i-a m pus în tre b a re a : de ce Cuantumul echivalent se înmulţeşte deschis chiar din prim a zi. com patibil. Inevitabil va fi neproductiv, unde oam enii îşi pot folosi la m axim um |
cu raportul dintre pensia medie pentru
ro m â n ilo r le-a venit în m inte tocm ai T im p u l în ca re c o m p a n ia era neputând să-şi m anifeste abilităţile. capacitatea pe care o deţin. ■
munca depusă şi limită de vârstă cu
convertirea şi acceptarea unor nume ce vechim e integrală' la data de 30 condusă după stilul „F ă ceea ce îţi Există şi alte cazuri când chiar şi Şi nu uitaţi, calitatea este dată de ■
n-au nici o legătură cu tradiţia şi religia n oie m b rie 1998 şi cea din luna sp u n " a a p u s. U ita ţi de o rd in e le g ru p u ri de a n g a ja ţi cu re z u lta te oam eni: conducere, training continuu, |
noastră ortodoxă? octombrie 1990. ^ J ă tra te " oam enilor voştri de genul: excepţionale ajung la situaţii limită. luarea deciziilor, abilitate şi PUTERE. |