Page 2 - Calauza_1999_472

Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor

A SPORT i SPORT Y SPORT ^ SPORI i

• A N IV E R S A R E . Casa de cultură sine. Tot ce reprezentăm noi astăzi, nu • V IC T O R IE . A p re c ia ta a tle tă
din oraşul reşedinţă de judeţ, a fost este decât rezultatul unor eforturi, rodul C R IS T IN A C O S T E A a c â ş tig a t FATA CU OCHII SENINI
gazda unor ample m anifestări prilejuite exigenţei faţă de noi înşine, precum şi. p u te rn ic u l M A R A TO N de la P aris, Filele de calendar sunt ca nişte bolnav dispare. Poate pentru o vrem e...
de îm p lin ire a a 20 de a n i de la chem area unui ţel, acela de a fi printre obţinând un nou record al traseului: 2h frunze. Ne m archează cu putere viaţa. Cineva m i-a povestit cât de fericit era
înfiinţarea G rupului şcolar cu program cei mai buni." 26; 11 - încasând şi un prem iu de Unele, le-am dori să mai revină. Altele, pe vrem ea când era liceean. C âtAM n
sportiv Deva. Aici, au crescut şi s-au 190.000 franci. să nu m ai m ustească prin preajm a frânturi de nostalgie îi inundau priviA,
fo rm a t a d e v ă ra te , .s te le " ale • TR ISTEŢE. în etapa a 23-a a noastră. Vrem, nu vrem , trăim şi clipe Ar fi dorit să se întoarcă spre ace ale le
gim nasticii şi atletism ului rom ânesc. PE CÂŢIVA QUADRĂŢI diviziei B seria II, echipele hunedorene dure. Aerul parcă nu ne ajunge. E prea trepte ale vieţii. Când se întâlnea cu
De num ele acestei unităţi şcolare, sunt au adus tristeţe pe feţele suporterilor: greu în respiraţie. Dacă ar ţine m ult fa ta cu o c h ii s e n in i ş i-i p o v e s te a
acţiunea ultimului roman citit. Tinereţea
eclipsa am îndrăgi prea m ult ciobul de
,,le g a te " prin fib re le ta le n tu lu i şi Paleta de activităţi a sărbătorii, a fost C O RVINUL a fost „îngenuncheată" de sticlă. Dar se arată soarele. Se poate a fost întotdeauna un fel de boboc al
p a s iu n ii, p e rs o n a lită ţi s p o rtiv e ca către UTA, JIU L a pierdut la INTER p riv i cu s e n in ă ta te . Cu lin iş te a speranţei. Libertatea pune stăpânire
b og ată, a tra c tiv ă , plă cu tă . Am notat Sibiu, iar VEGA Deva a fost învinsă
N A D IA C O M Ă N E C I, E C A T E R IN A sufletească dorită. Firele de iarbă dau peste visele nopţilor. E tot mai aproape
printre altele, dem onstraţii de gim nastică pe p ro p riu l te re n de c ă tre A R O
S Z A B O , D A N IE L A M IL O Ş O V IC I, nă va lă prin d im in e a ţa ce ne arde ziua cea sfântă dorită să o păstrăm în
G IN A G O G E A N , E LIA K O V A C I, sportivă, aerobică şi artistică. A încântat Câm pulung. nerăbdarea de a ajunge la întâlnire... s u fle t cu to a tă s fin ţe n ia . C ân d în
M ARG AR ETA KESEG I, CLEO PATR A spectatorii întreaga desfăşurare a „C upei • P R O T E S T . D R A G A N S TO J- S te le le ne p rive sc de la în ă lţim e a trecerea noastră se iveşte acel semn
PÂLĂCEANU, DENISA COSTESCU etc. C etăţii" la sport aerobic, cu participarea K O V IC I, că p ita n u l re p re ze n ta tivei c e ru lu i. A colo se pare că lin iş te a înalt şi curat de care ne simţim apropiaţi
rezistă mai mult. Floarea de m agnolie
cu tot sufletul. Să nu uităm că tot ce
Prof IO AN B A D O I - directbr al unor concurenţi din Bacău, Arad, Deva, p la v ilo r la C oup e du M onde, s-a întârzie să se arate. Am căutat să-i aflu păstrăm în noi înseam nă frum useţea
hotărât să nu mai evolueze niciodată
G ru p u lu i ş c o la r s ă rb ă to rit, n e -a C o n sta n ţa şi B u c u re şti. Nu au lip sit în Europa. E un gest care sem nifică lu m in a şi a b ia i-am z ă rit-o d in tre de care avem nevoie. Acea linişte ce
declarat în exclusivitate: „învăţătura prem iile, florile, satisfacţiile şi ropotele de protestul său la atacul trupelor Alianţei bobocii ascunşi în ram uri. C ineva a ne dă putere şi mai ales ne face să nu
şi p e rfo rm a n ţa în o ric e d o m e n iu aplauze ale spectatorilor care au um plut vrut să ne alunge zâm betul. Să ne taie ne mai tem em de frig. Nici de ceaţa ce
Nord Atlantice în Jugoslavia.
presupune seriozitate, trudă şi jertfă de până la refuz sala Casei de cultură. loan VLA D respiraţia până atunci liniştită. E greu se ridică uneori din marginile Mureşului.
să stai în calea furtunii? Să ai răbdare Sau poate de unde se te rm in ă un
să treacă fără să încerci să o înlături?. amurg.
Să rabzi până ce ochiu l s tic lo s şi ' M iro n Ţie
r “ S U C C E sF hÎJ N E¥o"r ENE " n ? aprilie 1999
D l C 0 NOTANTJDN QDQJODQJ DCQM ESCU,
La M iercurea Ciuc a avut loc prima fu n c ţio n e a z ă ca a n tre n o r dl N icu ZIUA MONDIALA A SĂNĂTĂŢII
e d iţie a C a m p io n a tu lu i N a ţio n a l Sârbu. DEDICATĂ VÂRSTNICILOR RflBDoBsQcron 0D0 OdoU®™®
Tackw on - Do ITF juniori şi seniori. S portivii hunedoreni au avut un SĂNĂTA TEA Şl SPECIFICITA TE urmare din pag. 1
Din judeţul H unedoara au participat c o m p o rta m e n t e x ce le n t, o b ţin â nd PE SEXE LA PERSOANELE N. Stanca am reuşit să avem un priveşte iertarea, nu M inisterul de
Interne este in măsură să facă acest
două asociaţii: una din Călan care are urm ătoarele rezultate. VÂRSTNICE. dialog deschis cu liderii minerilor. lucru. Dar am promis şi o vom face
- Ce doresc liderii m inerilor de la
o filială la Brad (Asociaţia Um anitară J u n io ri; - c a t. 52 kg locul I Mălina M inisterul de Interne?
M e lania; - cat. 58 kg A hrisăvoaie D acă anu m ite dife re n ţe în tre pentru cei ce sunt acum audiaţi, pe
„T O R N A D O ") şi cea de-a doua din b ă rb a ţi şi fe m e i s u n t d a te de - De ia Ministerul de interne liderii care n u -i vom m ai chema ta
Nicolae locul III, iar la seniori - cat. 80
o ra ş u l H a ţe g (A s o c ia ţia S p o rtiv ă caracteristici biologice, altele ţin de m inerilor aşteaptă să te prezinte Bucureşti, ci vom trimite noi colegii
kg D am ache Eugen - locul II. doleanţele, practic ei
„Z im b ru l"). La a so cia ţia din C ălan rolurile şi responsabilităţile care le aici, pentru a face
M u lţum iri d-lu i M em olla N atale sunt atribuite de societate, distincţii doresc ca m inistrul de
antrenor este Popa Cristinel, iar pentru interne să-şi facă datoria. anchetele in Valea Jiului.
care ne-a ajutat cu echipam ent. şi roluri specifice. - S toe n eşti a fo s t o
filiala din Brad Dam ache Eugen. La Istoric vorbind, fem eile nu au C red că suntem in p la tă a p o liţe i p e n tru
Asociaţia Sportivă „Z im brul" din Haţeg A co n se m n a t, E ugen D am ache tră it to t .tim p u l m ai m u lt d e c â t măsură să oferim şi noi t u C osteşti?
bărbaţii. în Europa şi A m erica de aproxim ativ 200-300 - Nu ştiam că minerii
Nord, diferenţa a apărut odată cu tocuri de muncă pentru că au datorii ia Ministerul de interne.
d e z v o lta re a e c o n o m ic ă şi suntem intr-un proces de creştere a - în ce lim ite se în c a d re a z ă
num ărului de angajaţi in acest
i d if o r i a l îh ţo râ schim bările sociale care au elim inat minister şi sper ca aceste tocuri să fie im plicarea M inisterului de Interne în
principalele riscuri pentru femei.
B ă rb a ţii au tră it în to td e a u n a ocupate de cei din Valea Jiului. problem ele m inerilor?
- Ministerul de interne nu are
- S -a p u s p ro b le m a ie rtă rii
ZECI DE MII DE ROMANI PĂRĂSESC ŢARA periculos. Ei au tendinţa de a fum a m in e rilo r c a re au p a rtic ip a t la obiective de protecţie socială ci are
mai m ult decât fem eile, fapt pentru
- urmare din pag. 1 - care decesele prin cancer pulm onar m ineriade? datoria să păstreze ordinea publică şi
- Nu! A ici am spus - Justiţia
s-au arătat mai decise sau, poate, mai curajoase decât bărbaţii, ele plecând în sunt mai frecvente. trebuie să-şi facă datoria, iar în ce să o restabilească in căzui in care
num ăr mai mare decât aceştia - 70.186 fem ei şi „num ai" 63.712 bărbaţi. Ţările Factorii legaţi de m odul de viaţă aceasta a fost perturbată.
alese de aceştia drept destinaţie, sunt state a căror econom ie este „puternică si ajutaţi de riscurile profesionale au
fa vo riza t cre şte re a num ărului de
stabilă", în fruntea topului preferinţelor em igranţilor din Rom ânia situându-se decese premature la bărbaţi mai ales „NE-A CĂZUT PE CAP ISTORIA”
G erm ania, urm ată de Austria, Canada şi Franţa. Alţii preferă A ustralia, Grecia în societăţile industrializate.
sau Israelul. în 1992 au em igrat 31.152 de rom âni; în 1993, 18.446; în 1994, Ziua de sâmbătă, 3 aprilie, pentru redacţia ziarului nostru, n-a mai fost o zi obişnuită
17.146; în 1995, 25.676; în 1996, 21.526, iar în 1997, 19.945. Dintre cei şase ani şi asta, datorită unei vizite mai puţin obişnuită. Un număr de 30 de elevi ai şcolii Avram
m onitorizaţi de CNS (1992 -1997) „a n u l exodului" ar putea fi denum it 1992, când lancu din Baia de Criş. împreună cu profesoara lor de Limba Română d-na Sabrina Paşca
au plecat din România, oficial, 31.152 de em igranţi, iar anul cu cel mai scăzut P ” A dresa M in is te ru lu i J u s tiţie i ne-au vizitat, aducându-ne în dar, crenguţe de muguri în pocnet.
num ăr de em igranţi a fost 1994 (17.146). Anul trecut au em igrat din Rom ânia I M INISTER UL JU STIŢIEI - Bd. M. I Curiozitatea le-a fost mare pentru a vedea du ochii lor ce înseamnă redacţia unui
19.945 de oam eni, iar cel al „transfugilor" ilegali depăşeşte 115.000. | Kogălniceanu nr. 33 - Sectorul 1 - | ziar, a unei edituri, care sunt etapele de pregătire şi tipărire, ce implică munca de editor
şi cum se ajunge la tipărirea unei cărţi.
^ Bucureşti. j Atenţia le-a fost atrasă la un moment dat de prezenţa în redacţie a unui portret deosebit
al lui Avram lancu. Au dorit să afle povestea lui. Portretul respectiv a fost donat directorului
„ŞCRIŞORRER HEPtmRŞHLCra" ziarului „CĂLĂJJZA" de către generalul de poliţie LAZĂR CĂRJAN.
Cea mai frumoasă clipă a momentului a fost când, gazdele remarcau legătura dintre
a ajuns la destinaţie... PENTRU VOI TINERII eroul Apusenilor şi locurile de unde veneau aceşti copii minunaţi; una dintre fete, a
KEVIN SPACEY - C/O W ILIAM completat cu mândrie: „N ouă ne-a căzut pe cap istoria!". Frumos, nu?!
în final, toţi concurenţii au prim it în MORRIS, 151 EL CAM INO DRIVE, Şi pentru că sărbătorile de Paşti sunt aproape, la plecare li s-a oferit în dar un pacheţel cu
- urmare din pag. 1 -
dar cărţi şi dulciuri, iepuraşul dovedind BEVERLY HILLS, CA 90212. U.S.A. dulciuri şi cărţi, printre care, desigur şi „Ghinda şi Sabia" - un anume jurnal al lui Avram lancu.
R E LIG IO A S Ă au fost prem iaţi: Premiul d ă rn icie pentru c o p iii H une d o a re i. BOGDAN întâlnirea s-a încheiat într-un fel de bucurie reciprocă, ce a dat întregii zile o altfel de
I - B raha A d in a ; prem iul II - O rdean S p e c ta c o lu l o fe rit în fin a l a fo s t culoare. (M. P.)
G ra ţia n a ; prem iul III - C o rn ie n c o îndelung răsplătit cu aplauze de către
A le x a n d ra . Ş coala G enera lă nr. 2 public. Acţiunea IEPURAŞUL a fost o
H unedoara; m enţiune I - M o ld o v a n reuşită deplină.
G a b rie l, Ş c o a la G e n e ra lă nr. 7 Editura „C Ă LĂ U ZA " a sponsorizat C^ORHPONDENJĂ de ră z b oT } „Mai bine îti
concursul şi creaţiile copiilor cu 140 de 77 9
H unedoara; N eag A na-M aria, Şcoala
G e n e ra lă nr. 3 H u ned oa ra . P rem ii cărţi şi două premii a câte 100.000 lei pierzi viaţa decât libertatea!"
sp e cia le au fo st acordate cre a ţiilo r fie c a re , o fe rite e le v e i A P O S T U - urmare din pag. 1 -
T O R E LA -N IC O LE TA orfană de tată.
u rm ă to rilo r c o p ii din s a te le h u n e ­ F e lic ită ri şi c e lo rla lţi sp o n so ri:
dorene: B u rs e s c A lin - S ălaşu de Sindicatul liber din poştă, H unedoara adăposti m ilioane de soldaţi, iar în peroane pe care scrie cu lite re de-o să ne atacaţi?" O am enii sunt adunaţi
Sus; A p o s tu S im o n a - T e liuc; B ăra n - D e va ; C o o p e ra tiv a de c re d it m u n ţi e x is tă c h ia r şi b u n c ă re şchioapă, O TVO R IT (Poliţia). încerc să în grupuri şi discută despre războiul
R a d u - C in ciş C e rna ; le n ă ş e s c u H unedoara; Turbo Taxi H unedoara, antiatom ice, depozite de arm am ent, sun în ţară, dar telefonul mobil este în
A n c a F lo re n tin a - C in ciş C e rn a ; R o b e rt D a n ie l S .R .L .; S .C . com bustibil şi alim ente, construite pe im p erialist al N ATO care „v re a să
S cân te ie T ib e riu - Ghelar. N AR C RISM Y IMPEX S R L _ _ _ _ J vrem ea m areşalului Tito, cu mai multe c o n tin u a re m o rt. A ce st lu cru atra ge supună Balcanii pe axa Budapesta -
atenţia unui poliţist în civil care îm i cere
ieşiri, ceea ce permite sârbilor, în cazul B e lg ra d - S a lo n ic ". M a jo rita te a
„p a ş a p o rt i d o ku m e n ti". D upă ce le
unei invazii terestre să se adapteze m agazinelor alim entare sunt goale.
răsfoieşte atent îmi spune scurt: „Id e te "
perfect unui război de gherilă. Nu se mai găseşte lapte şi pâine. în
Dar sârbii nu sunt totuşi singuri. (pleacă). Lucru pe care îl şi fac nu înainte B elgrad cei m ai m ulţi brutari sunt
PBblTIEIENII tlQNEBBRENI La B e lg ra d au s o s it d e ja p rim ii de a prinde întrebarea unui alt poliţist albanezi care au încetat lucrul. Vă
voluntari care au creat legiuni străine, venit între timp. Moje? (E liber?). Moje! închipuiţi lesne de ce! Până şi ţigările
- urmare din pag. 1 - d u p ă m o d e lu l c e lo r d in tim p u l Pe străzile din jur mi se înfăţişează
au dispărut de tot. Cât despre benzină
Ce fac rom ânii când la câteva zeci istă! Am discutat cu câţiva politicieni ră z b o iu lu i c iv il d in S p a n ia . un peisaj halucinant. E pentru prim a oară
de kilo m e tri de g raniţa de stat cad hunedoreni pe care i-am întrebat: ce Dum nezeule, cine mai credea că vom când intru într-un asem enea coşm ar, al aceasta se vinde cu 4 mărci litrul. în
bom be şi m or oam eni? Stau cu m âinile fa c e ţi d o m n ilo r, Iu g o s la v ia e sub atm osferă persistă un miros greu de
în sân sau fac declaraţii pro americane. bom be şi Dvs nu faceţi nici m ăcar un tră i ase m e n e a tim p u ri? L e g iu n e a răzb oiu lui. P este tot sunt răspândite
C rg d că m â in e , a m e ric a n ii se vo r m iting de solidaritate cu sârbii? Fiecare bulgară cuprinde peste 430 de soldaţi cioburi de sticlă, ţigle sparte şi bucăţi de s u b s ta n ţe to x ic e de la b o m b a r­
în v e c in a cu noi. C ea m ai ab su rd ă m i-a răspuns cu voce scăzută - că de şi ofiţeri, iar în curs de form are se află m oloz. Suflul exploziilor se dovedeşte dam entul din noaptea trecută. Seara
v e d e n ie pe ca re o p oa te avea un - cum să te opui am ericanilor! legiunea rusă şi ghiciţi... cea rom ână. târziu, aud la radio discursul vice-
păm ântean, fie el chiar şi român. Vă spun cinstit că m i-a fost milă A ju n g e m la g a ră . Mă d e s p a rt devastator. D easupra unui bloc cineva
Ce fac politicienii hunedoreni, în de aceşti politicieni cărora le e frică de a scris cu vopsea roşie „F u nk Monica, prem ierului VUG D RAŞC O VIC I: „în
tim p ce la câteva sute de kilom etri mor am ericani şi îşi lasă vecinul în mâna em oţionat de studenţii care înainte îl Net Yugoslavia". Mai încolo, într-o mică faţa duşm anilor trebuie să stăm toţi
oam eni şi se desface despotica poli­ unui tâlhar. Mai mare ruşinea. Până şi făceau pe Bill Clinton crim inal, nazist
tică am ericană, politicienii hunedoreni Petru G roza şi părintele Moţa şi fiul său şi obsedat sexual, cu salutul „Jive li piaţă văd un portret uriaş al lui Clinton, u n iţi, in d ife re n t de c o n v in g e rile
îş i p lim b ă c â in ii, m e rg la z iu a se răsucesc în m orm ânt când văd cât Iugoslavia!". O am eni puţini pe aici. sub care scrie „P rietene, prietene, marş noastre p o litice . P oporul sârb are
jandarm eriei, stau în sânul fam iliei sau de laşi sunt unii politicieni hunedoreni! în p. .. mătii". La centrul cultural englez o astăzi o singură deviză; „M a i bine îţi
fac câte un chiolhan. B ravos nene! Mai mare ruşine nici că se putea! Chiar P atru le în a rm a te p ân ă -n d in ţi cu
S indicatele la fel. Studenţii nu se ex­ şi Zăroni ar fi făcut mai mult! m a ş in ile tra s e p ân ă a p ro a p e de altă inscripţie ,,V-am f... m am ele la toţi pierzi viaţa decât libertatea!”