Page 1 - Calauza_1999_493
P. 1
„De ce nestimată Agyo, a murit Mihai Viteazul?” I
Am rămas stupefiat citind aberaţiile Edit să vorbească în numele nostru al că m-am născut în „tribul” acela cu
unei „române neaoşe” cu nume dacic ardelenilor care suntem români şi trăim pălărioare mici, deci în „Maramu” dar
Agyo Edit. Un nume care încercând în România nu aiurea. Unde se crede că nu mi-am permis să vorbesc nici în
să-l pronunţi şi constatând că ţi se numele ardelenilor, nici al transilvă
împleticeşte limba, te întrebi dacă nenilor şi nici al altora.
această „neaoşe” trăieşte în România P O LE M IC I Consider că opiniile sunt şi trebuie
sau dincolo de Tisa (oriunde dincolo). să fie personale, indiferent care sunt
Este revoltător cum şi-a permis se află şi cu ce drept vorbeşte, mai grav, acestea. în acest sens îi recomand
semnatara de mai sus a articolului scrie, această locuitoare a Hunedoarei, „ardelencei neaoşe” să citească
apărut în nr. 485/1999 să vorbească, în numele ardelenilor? articolul d-lui Tănăsie Constantin, apărut
citez:... „în numele marii majorităţi a O informez pe semnatara articolului
ardelenilor neaoşi". în cauză că eu mă consider în primul rând loan MÂNU - Hunedoara
Cine-i permite nestimabilei Agyo român şi în al doilea rând sunt mândru - continuare in pag. a 2-a -
IL_ ----- - ---
V IO L L A U Ş A B IS E R IC II! curtea bisericii? Aici nu a urmat numai
violul, ci şi repetate acte de perversiune
sexuală - batjocură de cea mai joasă
Fără îndoială, eleva B. Laura, 15 că despre o scuză nu poate fi vorba, speţă. Se pare că de la cazul
ani, n-a anticipat ceea ce avea să se chiar dacă cei doi erau binecunoscuţi Violurile sunt predilecte la noi, nu
întâmple atunci când a fost invitată de în localitate. Cum să nu-i fi trecut unei punem la socoteală nici preţul nai M o ni ca şi Bill — toţi
doi tineri localnici -A lexandru Truşcă minore de 15 ani prin minte cam ce vităţii Laurei care o va marca profund bărbaţii fug ca dracu ’ de
şi Vasile Gheorghian, ambii de 20 de intenţionau cei doi tineri, studenţi pe în tot restul vieţii, dar ne întrebăm
ani - la o petrecere nocturnă la Sviniţa, deasupra, atunci când, în urma câtorva cutremuraţi care este rolul animalităţii tămâie, de reprezen
pe malul Dunării. Era ziua de Sfânta ore de muzică, dans şi băutură, i-au celor doi care, şi-au ratat viitorul dând tantele sexului frumos cu
Mărie şi naivitatea la o asemenea cerut Laurei să-i însoţească la o plim totul pe ameţeala de-o clipă a băuturii.
vârstă, este, oricum, explicabilă. Este bare pe malul Dunării? Nici măcar clipa Să fie viaţa la cheremul hazardului? numele de MONICA...
de subliniat expresia „oare-cum” pentru în care, mai mult cu forţa au tras-o în E posibil! I. PAISE
8 pagini • 1000 lei «1 DM
Se zvoneşte că un mare om de
afaceri american care şi-a desco
perit rădăcinile neamului în zona
Bradului, s-a arătat interesat a afla
care e potenţialul de exploatat al
Ţării Moţilor, neexcluzând posibili
tatea unor investiţii radicale aici.
Inform aţia ne-a parvenit de la
funcţionari din preajma primaru
2 SEPTEMBRIE - 8 SEPTEMBRIE 1 9 9 9 lui New York-ului, o mai veche
cunoştinţă a CĂLĂUZEI încă de
Săptămâna! independent aflat în slujba tuturor oamenilor când era procuror federal.
■T A SUNAT CLOPOŢELUL ÎNSINGURAREA LU? Cine e vinovat câ nu avem apa calda?
MIRON COZMA
A început un nou an şcolar, clin Combinarea instruirii active cu o serie Pe buzele tuturor locuitorilor muni plătite până acum 8 miliarde, făcân-
chetul clopoţelului chemând în bănci pe de caracteristici pozitive ale dascălului, Data de 25 august a marcat ziua cipiului Deva stă acum întrebarea: du-se apel către conducerea termocen
„Când vom avea apă caldă?".
miile de elevi hunedoreni, prilej cu care esenţiale pentru motivarea elevilor, din de naştere a lui Miron Cozma, tralei ca restul să poată fi plătit eşalonat
Un răspuns în acest sens, s-a
Inspectoratul Şcolar Judeţean Hu care să nu lipsească entuziasmul şi eveniment care nu putea să-l lase conturat în urma unor discuţii aprinse în ultimele trei luni ale anului. Speră
nedoara .le transmite atât lor, cât şi energia, respectul şi interesul pentru indiferent pe cel care a împlinit 45 de însă ca din 1 septembrie, locuitorii
ce au avut loc la Primăria Deva, municipiului să poată avea apă caldă.
'! cadrelor didactice - noi şi importante elevi ca fiinţe umane, să se constituie ani şi este încă idolul necontestat al discuţii la care au luat parte repre
Victor Vaida declară însă tranşant
succese în activitatea în care s-a debutat. în adevărate abilităţi ale eficienţei minerilor din Valea Jiului. Fidel zentanţi ai „APATERM”. ai Consiliului şi foarte hotărât: „Da, din 1 septembrie
Suntem siguri că, toate cadrele activităţii cadrelor didactice, pe drumul Judeţean şi Local, primarul Mircia
didactice îşi vor îndeplini eficienţa conturării în România a reformei Muntean, prefectul Nicolae Stanca şi ar trebui să fie apă caldă, dar din păcate
sunt 30 de miliarde datorii. Consiliul
printr-o atitudine pozitivă şi proiectivă, învăţământului, ce-l dorim generos şi directorul Termocentralei Mintia, Local Deva a promis că plăteşte 4
bazată pe credinţa că toţi elevii pot să flexibil. principiului lui Socrate, „în cetatea Victor Vaida (care a venit ceva mai miliarde dar a plătit doar 1,4 miliarde.
înveţe şi că este răspunderea lor de a Prof. Ionel MOŞ - inspector general. mea pot fi ucis, dar niciodată învins”, târziu, neinvitat, simţind că se petrece Mintia are şi ea la rândul său datorii
munci astfel încât şcolarii să-şi acti Inspectoratul Şcolar Judeţean încarceratul de la Rahova a realizat ceva la primărie). mari. O să fie foarte greu la agentului
veze la maxim potenţialul de învăţare. Hunedoara parcă brusc că drumul parcurs din Primarul declară că din cele 13
fundul minei până pe culoarele puterii miliarde cât a avut primăria datorie Mariana PÂNDARU
faţă de Termocentrala Mintia, au fost
şi acum iată, în închisorile patriei, - continuare în pag. a 3-a -
Marea Eclipsă a revenit în Valea Jiului l-au costat ceva ani irosiţi, ani care
contează enorm într-o viaţă de om.
Nu ţin minte ca în ultimii 10 ani, Valea Jiului să fi fost mai asaltată de turişti, veniţi Aşadar, MIRON COZMA la 45 I Avocat ŞTEFAN EREMIA, decanul Baroului
din toate colţurile ţării, cu căţel, cu purcel, cu bunici şi copii, dar trebuie să recunosc de ani a lăsat pe toată lumea cu
totuşi că ponderea a fost de partea tinerilor. Dar aşteptările le-au fost înşelate. gura căscată, atunci când s-a decis I de avocaţi al judeţului Hunedoara
Marea majoritate au intrat în Petroşani prin poarta larg deschisă, numită gara să-şi depună cererea de pensionare I - Domnule avocat, nu de mult aţi sens, unele chiar mai vechi, pe care I
CFR, unde ciulinii, din Bărăganul lui Panait Istrati şi-au găsit cuib printre şinele de de care, se pare, este îndreptăţit să | fost ales decanul Baroului de avocaţi doresc să le aplic acum. însă, voi fi I
cale ferată, lăsând la iveală nepăsarea, indolenţa şi bunul simţ de gospodar. Să nu Daniel MARIŞ . Hunedoara-Deva. Cum v-aţi acomodat responsabil de ceea ce gândesc şi .
mai vorbim că liniile de garare 1 şi 2 sunt impracticabile, iar de pe peronul liniei 3 îţi - continuare în paq. a 2-a -
trebuie neapărat o scară să poţi accede în vagoane. \ y ' în această funcţie? implementez în munca *
| - Consider că, fă- Invitat la noastră. |
- continuare în pag. a 2-a - Mihaela FĂGAŞ i când parte din conduce- Vreau să arăt că şi i
O scrisoare inedită ! rea Baroului de aproape CĂLĂUZA până acum s-au făcut !
a iui Mire ea I 20 ani, iar în ultima lucruri bune şi a existat I
ATLASSIB S R L. SIBIU Sântimhreanu | perioadă deţinând funcţia de prodecan, o colaborare eficientă cu Justiţia, Poliţia I
şi Parchetul. Ceea ce doresc eu, însă, ■
■ am o experienţă suficientă, astfel încât
' acomodarea e uşoară. este să institui un nou management de *
Bucureşti, | - Gândiţi cumva la o nouă ,, linie ” a colaborare înjaza de cercetare penală. |
A G E N Ţ IA D EV A 14 aprilie ’98 | activităţii avocaţilor din judeţ? - continuare în pag. a 2-a - I
S t i m a t ă . - Da, şi am mai multe idei în acest ____________________ loan VLADj
„ A T L A S S I B ' 'efectuează zilnic trans doamnă Nistora,
p o rt de p e rs o a n e în T O A T Ă EU R O PA: am primit invitaţia
G ER M AN IA, FRANŢA, ITALIA, AUSTRIA, de a lua parte la
SUEDIA, SPANIA, OLANDA, BELGIA, ANGLIA cea de a VIIl-a A trădat Pacepa poporul român?
ediţie a „Zilelor
la preţuri accesibile şi cu plecări din 30 de mari oraşe ale ţării.
Scriitorilor Ză- „ÎM I PARE RĂU DE NUMELE CE-L PORT!”
răndeni", am luat
A T L A S S I B e fe c tu e a z ă s e rv ic ii de m e sa g e rie , cunoştinţă de ca - DA! GENERALUL ION MIHAI CLUJ privind autonomia Transilvaniei.
PACEPA a fost şi este un mare România este un stat unitar român,
' eliberează asigurări m edicale şi cărţi verzi. drul şi programul acţiunii, absolut TRĂDĂTOR al poporului român. conform Constituţiei. Noi ardelenii ştim
A T L A S S I B în c h ir ia z ă g r u p u r ilo r o rg a n iz a te , onorante pentru mine. După câte cunosc eu, de origine ce vor ungurii din Ardeal, dar nu le va
Din păcate este aproape sigur că nu
autocare moderne pentru efectuarea de excursii. ceho-slovac, el emigrând din România merge. Eu fiind un moţ din Zarand,
voi putea participa. Nu numai că sunt în SUA a sustras cecuri semnate în alb născut chiar de unde a plecat Horia la
IMPORTANT! începând cu data de 14.05.1999, bolnav - inclusiv cu pareza corzilor de N. Ceauşescu de mai multe miliarde răscoală (Mesteacăn) şi ascultând
vocale! - dar exact în perioada avută în
prin A T L A S S I B puteţi călători şi în Ungaria la Szeged, de lei, băgând mâna în buzunarul cântarea lui Nicolae Furdui lancu- „Noi
vedere, mă voi afla internat în plin poporului român. Degeaba se afirmă că suntem români, noi suntem aici pe veci
K e c s k e m e t şi B u d a p e s ta , cu. p le c ă ri de 2 ori pe tratament, fără alternativă. De altfel, nici a vrut să distrugă sistemul comunist, a stăpâni”. îmi pare rău de numele ce-l
săptăm ână. r r forma mea fizică nu ar încuraja un efort, distrus poporul român, ducând cu el o port, că este pe jumătate unguresc (nu
fA[pi ofertm , totuşi eroic. Vasul este ciobit, coşcovit, serie de secrete mari de stat, necesitând ştiu de unde mi s-a. corcit acest nume),
coclit... schimbarea a multor coduri militare şi Dineş Mircea dar afirm că sunt atât de
dumneavoastră aCegeţi! Regret nespus această împrejurare, secrete care au costat imense •sume de patriot, încât dacă ar fi toţi românii aşa
de-a dreptul ruşinoasă pentru o natu bani poporul. Ce n-a avut acel Pacepa? n-ar mai trebui grăniceri la frontieră.
Pentru informaţii şi rezervări sunaţi la Agenţia ră titanică şt extravertită ca a mea. N-am N-a avut salar? Mircea DINEŞ - Mesteacăn
Nu dorim nici „Călăuza” şi nimeni
ATLASSIB din Deva, la numărul de telefon 054/231519. Mariana PÂNDARU să sprijine acea DECLARAŢIE DE LA - continuare în pag. a 2-a -
- continuare în pag. a 2-a -
