Page 1 - Calauza_1999_498
P. 1

TENTATIVĂ DE ASASINAT ASUPRA

                                         FRATELUI  DIRECTORULUI DE LA „CĂLĂUZA”?

                                     Un glonte de pistol mitralieră A.K.M. calibru 7,62 l-a căutat acasă pe fratele directorului ziarului „Călăuza”!
                                                                     In  după  amiaza  zilei  de  30  sep­  a început să cadă o ploaie de aşchii şi bucăţi
                                                                  tem brie,  fratele  directorului  ziarului   de ţiglă din acoperişul înclinat, într-o singură
                                                                  CĂLĂUZA se afla împreună cu un coleg   apă.  Ce s-a întâmplat?  Un glonte de pistol
                                                                  la  ga rajul  p ro prie i  locuinţe  situate   mitralieră,  credem  noi  de  A.K.M.,  calibru
                                                                  într-un  sat  suburbie  a  m unicipiului   7,62  a  sosit  dintr-o  direcţie  necunoscută
                                                                  Hunedoara. în timp ce lucrau la maşina   şi  după  ce  a  spart  ţigla  (a  făcut  o  gaură
                                                                  proprie,  s-a  auzit  o  bubuitură  care  i-a   rotundă) îm prăştiind  peste tot aşchii  de
                                                                  făcut pe moment să încremenească. în                Ion CORDOŞ
                                                                  timpul  bubuiturii,  de  deasupra  capului  -  continuare in pag.  a 2-a -

                                                VEŞTI  BUNE  PENTRU  HUNEDORENI:

    M O N IC A  SA TEA N U          Se profilează o investiţie de  1)5,9 milioane de dolari.  Nu se mai fac disponibilizări.  Se Vor plaţi banii
                                       pronii şi disponibitizaţilor. S-ar putea ca domnul Gheorghe  Pogea sa fie cinstit cu hunedorenii...
     este inginer zootehnist
                                       In te re sa n tă   ni  s-a  părut  ultim a   pentru Hunedoara, ceva micuţ şi bănos,   nostru,  dl  Pogea  s-a  enervat  în  stilu-i
        în cadrul C.L.C.A.          întâlnire  a administratorului  unic al  S.C.   dl  Pogea  vrea  să  convingă  pe  toată   caracteristic, dar până la urmă tot am aflat
                                                                    lum ea  că  m odernizarea  (de  fapt
     Hunedoara. Născută în          ,,Siderurgica”  S.A.  Hunedoara,  dl  ing.   înlocuirea) laminorului de sârmă nr. 2 cu   în  mare  parte  ce  ne  întreabă  cititorii.
                                    Gheorghe Pogea cu presa. înconjurat de
                                                                                                    Lam inorul  ăsta  salvator  ar  putea  fj
         zodia Săgetător,           specialişti  în  proiectare  şi  de  un  repre­  un laminor de mare productivitate pentru   construit având GARANŢIA SUVERANĂ
                                    zentant  al  Fiorosului  Minister  al  d-lui   sârmă  şi  oţel  beton  ar  fi  deocamdată   A STATULUI. într-adevăr, sârma şi oţelul
        iubeşte atletismul          Berceanu  (al  Industriilor  şi  Comerţului),   salvarea  şi  ţinerea  aprinsă  a  luminilor   beton e o marfă cerută insistent pe piaţa
                                    dl  Pogea  a  dat  unele  speranţe  oraşului   Hunedoarei.  încolţit de o sumedenie  de   lumii.  Cutremurele,  războaiele  şi  toate
             şi muzica.             de pe Cerna.  Bătăios spre a obţine ceva  întrebări  de  către  reprezentanţii  ziarului  -  continuare în pag.  a 2-a -





                                                                                                                                    I    Se  zvoneşte  destul  de  I
                                                                                                                                    |  insistent că în unele case secrete  |
                                                                                                                                    [  din  municipiile  Brad şi  Deva  şi  |
                                                                                                                                    |  în  trei  sate  din  zonă  au  fost  j
                                                                                                                                      discutate de către nouă inşi mai
                                                                                                                                    .  multe posibilităţi de amplasare în  J
                                                                                                                                    •  perimetrul Deva-Brad a statuilor  *
                                                                                                                                    I  generalului  Gheorghe  Basta,  I
                                                                                                                                    j  maiorului Hathvany şi amiralului  |
                      Săptămânal  independent  aflat în  slujba tuturor  oamenilor                                                  |  Horthy...                  j


                                                                                                                          -  - -  - -  - -  - -  - -  - -  - -  - -  - -  - -  - -  x
               PROCLAMAŢIA  DE  LA  ARAD                                                                  Octom brie la B răd ăţe l                               i
        Adoptată azi 03.10.'99,  cu ocazia   reciprocă între locuitorii Aradului.                        Intr-o  superbă  dum inică  de   prof. Marioara Lupulescu şi prof. loan  J
     mitingului de protest împotriva hotărârii   3.  Renunţarea de către autorităţile                 octombrie,  în  satul  Brădăţel,  corn.   Vlad.             ,
     Guvernului  României  de  a  transfera   Române  centrale,  de  a  impune  celor  |   Daciile  îsi  m ăresc   Burjuc,  a  fost  sărbătoare.  în  cadru   Primăriţa comunei, prezentă şi ea,  (
     ,,S tatuia  L ib e rtă ţii"  ce  sem nifică   locale, împotriva  legii,  unele simboluri   s     deosebit, cu muzică şi poezie, Editura   a subliniat că ziua aceasta va rămâne  ■
     U ngaria  m ilenară,  către  O rdinul   care  sunt  privite  de  locuitorii  Aradului   preţul  cu  600  dolari!  C Ă LĂ U ZA   a  lansat  m onografia   o  amintire înscrisă  cu  litere  de  aur în  •
     M inorităţilor  şi  înfiin ţării  „P arcu lu i   ca fiind anti-româneşti.                        „B R Ă D Ă ŢE L  -   sfâ rşit  de  secol  -    memoria  acestor locuri.  „Deşi  casele  1
                                                                       Normele Euro obligă S.C.  AUTOMO­
     prieteniei  Bomâno-Maghiare”.     4.  Solicităm  autorităţilor  arădene:   BILE  DACIA  Piteşti  ca  de  la  1  ianuarie   început de m ileniu” carte semnată de   sunt împrăştiate, oamenii sunt adunaţi,  1
        în acest sens participanţii la mitin­  Consiliului local municipal şi Consiliului   2000  să  scum pească  autom obilele   luliana  lacob.  Au  participat  redactori   dovadă  fiind  şi  participarea  întregii  J
     gul  organizat  azi  03.10.'99,  lansează   judeţean, de a sluji interesele celor ce   produse, cu circa 600 dolari USA. Suma,   ai editurii şi o serie de alţi colaboratori.   suflări  a  Brădăţelului  şi  nu  numai,  la  ,
     un  apel  către  ţară,  pentru  a  sprijini   i-au votat, conform jurământului depus   susţine  dl  Stroe,  director  general  al   Despre noua apariţie a vorbit scriitorul   acest eveniment”.   (
     următoarele deziderate:        la investitură, şi nu intereselor celor din   societăţii, reprezintă contravaloarea unui   Valeriu  Bârgău,  directorul  editurii,   C ronicar  ,
        1. Retragerea Hotărârii de Guvern   afara frontierelor României.  kit de depoluare.  Dacia care costă acum   M ariana  Pândaru,  lector  de  carte,  -  continuare în pag.  a 3-a -    i
     nr.  770 din  20.09.1999,  ca fiind  ostilă   5.  Cerem,  în  memoria înaintaşilor   45-50 milioane lei va sări cu preţul destul
     voinţei cetăţenilor Aradului.  noştri,  a  corifeilor  arădeni  ai  „M arii   de  binişor.  Asupra  calităţii  Daciilor,  dl
        2.  Anularea  Hotărârii  Guvernului,   Uniri” ,  ca  întreaga  societate  româ­  Stroe  a  anunţat o adevărată  revoluţie a   Deschiderea Anului Universitar;  ia Deva
     cu  privire  la  înfiinţarea  „P a rcu lu i   nească. să înţeleagă sensul mesajului   calităţii  trecându-se  de  la  u m ilire a
     P rie te n ie i” ,  in iţia tiv ă   lip s tită   de   nostru, şi să ni se alăture,  pentru a nu   clientului la respectarea clientului. Prin   La Casa de Cultură-din Deva, a avut   ven ţiile  dom niilor  lor,  dire cţiile   de
     motivaţie,  deoarece  nu  avem  ce  să   ni se  impune această umilinţă,  şi  a ne   2003-2004  se  va  produce  noul  auto­  loc deschiderea festivă a Anului Univer­  cercetare şi activitatea practică pe care
                                                                                                                                    o va urma fiecare din facultăţi, activitate
                                                                                                     sitar  1999-2000,  pentru  facultăţile:
     reco ncilie m .  A ceastă  acţiune,  ar   păstra nepătată demnitatea naţională.  turism  Dacia  cu  Renault,  care  va  avea   Ştiinţe  politice  şi  Administrative;  Limbi   prin care  se  doreşte ieşirea din  spaţiul
     reprezenta un demers artificial creat ce   Participanţii la m itingul organizat   un preţ de circa 6000 dolari şi elemente   străine  şi  Relaţii  Publice;  Tehnologia   bănăţeano-transilvan  şi  afilierea  la
     ar  genera  suspiciuni  şi  neîncredere  în  Piaţa Revoluţiei din Arad.  de Dacia, Renault şi Nissan, precum şi o   Informaţiei.  Cele  trei  facultăţi  funcţio­  spaţiul  european.  Aceasta va  fi  posibil
                                                                    platformă  specială.  Deci,  veşti  bune  şi
                                                                                                     nează în cadrul Liceului Teoretic, ,Traian”   prin  efortul  cadrelor  universitare  din
                                                                    veşti  rele.  Se  scumpesc  Daciile  şi  cică
                                                                                                     şi  sunt  coordonate  de  Universitatea   Timişoara  şi  Cluj  ce  se  vor  ocupa  de
                                                                    ar fi mai  bune.  Să dea  Dumnezeu!
                                                                                                     „Banatul” din Timişoara, prin filiala cu de­  instruirea studenţilor la nivelul cerinţelor
                                                                                                     numirea  Universitatea  SARMIZEGE-   europene.
                                                                                                                                       Urăm  „BAFTĂ"  tuturor  studenţilor
                                                                    I"  Devean,  tânăr,  frumos,     TUSA  Deva.  La festivitate  au  fost  pre­  porniţi pe acest drum şi succese depline
                                                                                                     zenţi  o  serie  de  personalităţi  didactice
      Profesor Doctor MIRCEAIDAN  NUţU -  Facultatea  de            I    onest,  emigrant în     !   şi  locale,  precum  şi  decanii  celor  trei   profesorilor ce-i însoţesc.
                                                                                                     facultăţi  care  au  subliniat,  prin  inter­  Mariana PÂNDARU
          Drept Cluj-Napoca,  catedra  de  Criminalistică           |       Lumea  Noua          j
        -   D-!e  profesor  sunteţi  originar   şi binevoitor faţă de semenii mei. Acest   J   Mare  vâlvă  au  stârnit  afişele !
     din  zona  Maramureşului,  dar  legat   principiu  l-am  purtat  mereu cu  mine şi   I răspândite cu dărnicie prin toată Deva,  I   S.C. ATLASSIB S.R.L.  SIBIU
     sufleteşte  şi  de  frumoasele  niaiuri   face  parte din  constituţia  mea  morală.   Id e   către  un  aşa-zis  „B IR O U   DEJ
     hunedorene...                  Sunt  mândru  că  mă  bucur de  respect   ! CONSULTANŢĂ EMIGRARE” (de fapt  J
        -A v e ţi dreptate. Soţia mea este din   între semeni.  De fapt, primeşti ceea ce   Iu n   SRL  din  Cluj-Napoca),  pe  care  •
     Rapoltu  Mare,  iar  eu  îndrăgesc  acest   dai.  Educaţia  primită în familie şi de la   j trona  o  imensă  frunză  roşie  de  arţar J  AGENŢIA DEVA
     ţinut  şi  împrejurimile  lui  cu  oameni  ce   dascălii  mei  mi-a  impus  o  atitudine   ■ canadian  şi  o  invitaţie  de  a  participa  ■
     ştiu  să  preţuiască  munca,  cu  respect   curată şi sinceră faţă de oameni.  ■ la  un  seminar  privind  emigrarea  în  ‘   „ATLASSIB"  efectuează  zilnic  tra n ­
     faţă de semeni.                   -  Ce rol acordaţi sincerităţii unui om ?  | SUA şi Canada. Doritorii, câteva sute,  j   sp o rt  de  persoane  în  '  TO A TĂ   EURO PA:
        -   Sunteţi  un  om  respectat de  cei   -  Puteţi consemna că, sinceritatea   i s-au înghesuit cu mic cu mare pentru  i   GERMANIA,  FRANŢA,  ITALIA, AUSTRIA, SUEDIA,
     care  vă  cunosc.  Care  credeţi că  este   şi stăruinţa în muncă sunt pentru mine   ! a vedea cum ar putea evada din acest  J
     suportul acestei stări de fapt?  repere  cardinale în viaţă.  îmi  place să                                    SPANIA,  OLANDA,  BELGIA,  ANGLIA  la  preţuri
        -  Ştiţi,  totul se face cu  blândeţe şi   fiu sincer cu  mine,  cu colaboratorii, cu   Confesiuni indecente/  accesibile şi cu plecări din 30 de mari oraşe ale ţării.
     cu  voie  bună.  Respectul  îl  impui  prin   toţi oamenii cu care am de-a face, deci
     cuvinte blânde şi  mai ales prin faptele           loan VLAD   fadevărat  iad  al  tranziţiei  pe  care  îl  I   A TLASSIB efectuează servicii de  m esagerie, eliberează
     tale. Am fost şi sunt totdeauna omenos  -  continuare în pag. a 2-a -  | traversează  ţara.  Tineri  şi  mai  puţin  j   asigurări  m edicale  şi  cărţi  verzi.
                                                                    a tineri, intelectuali şi meseriaşi, oameni  ■  A 7 LASSIB  închiriază  grupurilor  organizate,  autocare
                                                                    ■ care  şi-au  pierdut  orice  speranţă  în J   moderne  pentru  efectuarea  de  excursii.
     La un semnal al C.I.A.         închisorile  din Transnistria  şi  sunt dis­  | propria patrie s-au călcat pur şi simplu  |   IMPORTANT! începând cu data de  14.05.1999,  prin
                                    truşi  fizic  şi  moral  (llaşcu),  iar  alţii  în
                                                                    i în  picioare  pentru  a  ajunge  în  |
        Mă voi referi puţin în rândurile mele   morminte  uitaţi  (Antonescu  etc).  Din   J neîncăpătoarea  sală  a  Casei  d e !   ATLASSIB puteţi  călători  şi  în  Ungaria  la  Szeged,  Kecskem et şi
     la  acel  trădător  de  neam  şi  ţară  al   prea mult bine a trădat şi  nu că l-a cu­  I Cultură.  Surpriza le-a fost însă mare,  I
     poporului  român  loan  Mihai  Pacepa,   prins ura faţă de Ceauşescu şi regimul   | când  au  aflat că  pentru  privilegiul  de  |  Budapesta,  cu  plecări  de  2  ori  pe  săptămână.
     care  ştiu  că  are  rude  în             său, sau durerea faţă de   ■ a afla ceea ce poate citi într-o simplă  ■  0\(pi oferim,
     A ib a -lu lia   şi  cred  că  A trădat Pacepa   situaţia  în  care  trăiam   I broşură,  trebuie  să  plătească  fru-  I
                                               noi.  Ştiu  că  soţia  sa  a
    ju s tiţia    rom ână   s-a                                     [m o a ş a   sum ă  de  50.000  lei.  Ba,  |   dumneavoastră aCegepi!
     a co p e rit  de  o  pată   poporul român?  murit parcă, înainte de a   i să  nu  mint,  cei  care  s-au  încumetat  ■
     ruşinoasă pe obrazul său                 fugi  din  România.  Oare   's ă   plătească  respectiva  sumă  au  J
                                    aşa chiar degeaba l-a bătut Dumnezeu
     prin  acea  reabilitare  care  a  acordat-o                    I mai primit un formular pentru celebra  |   Pentru informaţii şi rezervări sunaţi la Asfinţi a
     atât de uşor la un semnal al celor de la   Cu  mulţumiri, SANDU  Ion -  Băniţa   I   Daniel MARIŞ  |  ATLASSIB din Deva, la numărul de telefon 6ji4^31519.
     CIA,  în  timp  ce  adevăraţii  eroi  zac  în  -  continuare în pag.  a 2-a -  1   -  continuare în pag.  a 2-a -    [
   1   2   3   4   5   6