Page 2 - Calauza_1999_498
P. 2

« B H                        i j.i wm u im iw iiuuw w nm n>  .   -m jM  ■a m m i         -. i -  -  ^                      ■i
                      o  c±±7    Săptămânal  independent  aflat  în  slujba tuturor  oamenilor
                     m u n ţi

        A  SPORT i SPORT Ţ SPORT *  SPORT i                                                              r      S U C D C IZ E   N E P L Ă C U T E
                                                                                                         I
                                                                                                         I   După  o  vacanţă  îndestulătoare   sfârşit de secol. Şi aşa, vreme de mai  1
           •   DECLARAŢII.  întâlnirea de fotbal   să presăm adversarul până îl determinăm   •   REMIZĂ. în dorinţa unui  „atac” la   I re a liz a to a re a   e m is iu n ii  TVR  1,   multe  minute  a  început  să  i  se  facă  I
        dintre  CO RVINU L  HUNEDOARA  şi   să greşească. Aţi văzut şi  la acest meci,   şefia  clasamentului,  CETATE  DEVA  a   Andreea  Marin,  s-a  întors  pe  micul   instruirea. în ajutorul  Doamnei  Marin  I
        APULUM ALBA IULIA, câştigată pe merit   în  care  s-au  întâlnit  cele  două  revelaţii   reuşit  un  egal  în  jocul  cu  MINERUL   I  ecran. Aşadar, „S u rp rize , S urprize”   a venit şi actorul  Mihai Răzuş, C ar\a  f
        de  către  gazde  cu  scorul  de  2-0,  s-a   ale campionatului, am încercat o presiune  CERTEJ -  pe terenul acestuia -  după ce   I  defilează sâmbătă seara cu lacrimi şi   preluat-o şi a dat-o pe mâna grupului'
        constituit  într-o  bucurie  firească  a  celor                  gazdele au condus cu 2-1, iar din minutul   I îmbrăţişări.  Cu  revederi  neaşteptate,   frumoaselor participante la concursul  |
        doi antrenori, lucru reieşit din declaraţiile                    57 au rămas în  10 oameni.       care ar putea şoca pe                      Miss.  Nu ştim ce i-au  I
        acestora.                       PE C Â Ţ IV A  Q U A D R A Ţ I      •    G LU M Ă.  în tâ ln ire a   dintre   I  cei  cu  in im a  mai       spus  tin e re le   fete,  .
           OCTAVIAN COJOCARU, antrenorul                                 CEAHLĂUL şi  DINAMO  BUCUREŞTI  a   I sla bă .  P ă rin ţii  iş i  MARTOR   dar rezultatul a înce-  I
        oaspeţilor ne-a spus:, ,a fost un joc bun de   asupra  adversarului,  până  arn  reuşit   debutat cu apatiţia pe gazon a unui câine   revăd  c o p iii,  după   put  să  se  contureze  |
        ambele  părţi,  scorul  reflectând  realitatea   victoria.       de  culoare  maro,  sprayat  în  culoarea   I  zeci de ani.  Fraţi despărţiţi de o bună   a tu n ci  când  tâ n ă ra   sp e rio a s ă   a  i
        de  pe  teren” .  Mă  bucur  că  echipa   •   DEZAM ĂG IRE.  „J IU L ”  în  faţa   roşie.        I  vreme, îşi  simt chemarea de sângele   îmbrăcat rochia de mireasă şi i-a fost  :
        CORVINUL  joacă  bine  şi  se  află  pe   propriilor  suporteri  n-a  reuşit  decât  o   loan VLAD  8 ce-i  dom ină.  Cineva  pune  la  cale   încărcat  braţul  cu  un  buchet de flori.  I
        primul  loc  în  clasament.  Consider  că,   rem iză  în  disp u ta   cu  F.C.  BIHOR             aceste  întâlniri.  Sprijină  televiziunea   A  prins  şi  gust  pentru  viitorul  soţ.  |
        acest  succes  este  şi  o  parte  din  munca   ORADEA. Aşa că, cei aproape o mie de             I  sau  cum   bine  se  spune  devine   Adică,  a  devenit  o  fată  cu  pretenţii,  ■
        mea, eu nu de mult fiind la acest club atât   spectatori au plecat acasă dezamăgiţi de  I TENTATIVĂ DE ASASINAT   I
        antrenor,  cât şi preşedinte”.  jo cul  pe  teren  al  e le vilo r  lui  M arin   ASUPRA FRATELUI   „com plice”.  Toate  bune,  am  spune   vreo  cinci  demne  calităţi,  pe  care  *
           VICTOR  ROŞCA  puncta:  „putem    Tudcrache,  care  şi  de  data  aceasta  au                 I până aici.  Am  revăzut pe micul ecran   le-a  desprins  de  la  tinerii  aflaţi  în  I
        juca la victorie cu orice echipă.  Noi  ştim  avut o prestaţie fără culoare.  DIRECTORULUI DE LA   i  sportivi  ce  au  făcut  mare  faimă  ţării.   p re ajm ă .  Cum   s -a r  spune  c in c i  I
                                                                                „CĂLĂUZA”?                Fete  tinere  şi  tare  drăguţe  unduin-   bărbaţi  în  unul!  Nu  ne-a  convins  ■
                                                                                                         l  du-şi  trupurile  după  ritm uri  ce  i-ar   această  instruire  şi  nici  n-am  dori  o  *
                                                                           Un glonte de pistol mitralieră   8 putea îndrepta şi  pe cei ce suferă de   astfel  de  slăbiciune  a  realizatorilor  |
                                                                           A.K.M. calibru 7,62 l-a căutat   sciatică.  Solişti  şi  soliste  cucuiaţi  în   ,.S urp rize,  S u rp riz e ” .  Dar,  n-am  I
                                                                           acasă pe fratele directorului   8  Topuri.  Inventatori sau oameni simpli   terminat fiindcă tot în  acea emisiune  .
                                                                               ziarului „Călăuza"!       I cu  ne cazu rile  şi  d u rerile  lor.  Am   a  apărut  şi  acel  tânăr  chinez,  care  I
              PENSIONARII. ÎN  S T R A D Ă                                                               j  a d m ira t  d is p o n ib ilita te a   pentru   s-a certat cu părinţii şi a ajuns tocmai  |
                                                                                -  urmare din pag.  1 -    sprijinul  dat  celor  aflaţi  în  suferinţă.   în  România.  Aici  s-a  însurat  şi  are  i
               -  urmare din pag.  1 -    le fie ruşine pentru că ne-au minţit? Nu                       I
                                                                          ţiglă,  s-a  oprit  la  încheietura  urmă­  Am  admis  că  emisiunea  este  una  a   chiar un  urmaş.  Asta nu e rău, numai  !
         alarmantă  a  m ortalităţii  în  rândurile   se  gândesc  la  cel  care  caută  o  coajă   toarei ţigle,  la cca.  1,2 metri de capul   1 surprizelor.  Şi  dacă  au  fost  multe   că  tăcerea  sa  din  faţa  microfonului  I
         pensionarilor.  „E vita ţi  genocidul  în   de  pâine  în  coşul  de  gunoi?  înainte
                                                                          celui  probabil  vizat  de  glonţul  tras   surprize plăcute,  iată că în emisiunea   ne-a pus din nou la îndoială alegerea  |
         rândurile pensionarilor, pentru care nici   mâneam salam cu soia, acum mâncăm   dintr-o  armă  profesională.  După  ce   î  din  data  de  25  se p te m b rie   au   personajului  dş  la  Surprize.  L-a  tot  ■
         Dumnezeu  nu vă va  ierta,  nici poporul   soia goală” -  au fost cuvintele cu care   şi-a  revenit  din  spaimă,  mucalit,  dl   I
                                                                                                          intervenit şi cele neplăcute.  Mai întâi,
         rom ân"  se  spune  ca  un  strigăt  de   s-a  adresat  participanţilor  la  miting,   B.N.  a extras glonţul dintre ţigle  şi  la   8 am  văzut  cum  o  dolofană  de  fată  nu   sâ câ it  A nd ree a,  cu  fel  şi  fel  de  *
                                                                                                                                         întrebări,  dar  a  fost  tare  greu  să-i  I
         deznădejde  în  scrisoarea  deschisă,   doamna  C o ste a   M aria,  şi  ele  au   o cercetare atentă  a observat că din   ştie să iubească.  Nu are puterea de a   scoată  „chinezuţele” din  gură.  Când  I
         adresată  P reşe dintelu i  R om âniei,   constituit  chintesenţa  a  ceea  ce  gân­  pricina  loviturii  acesta  s-a  curbat.   8  se apropia de cineva.  E  pretenţioasă   am  văzut  că  i-au  sosit  şi  părinţii  în  ■
         G uvernului,  S enatului  şi  Cam erei   deau  şi  simţeau  toţi  cei  prezenţi.  S-a   Această teribilă forţă a armei ucigaşe   I
         D e p u ta ţilo r,   de   către   P artid ul   văzut aceasta după felul în care a fost   l-a făcut să se cutremure la gândul că   în  a  alege  un  prieten.  Nu  e  în  stare   ţară,  ne-am  gândit  cum  unii  aruncă  ■
         P en sio n a rilo r  -   F iliala  Judeţeană   aplaudată şi susţinută intervenţia sa.  ţintaşul  ar  fi  putut  ochi  mai  bine!   I să-şi  întemeieze  o  familie.  Şi  câte  şi   banii chiar unde nu trebuie.  Dar asta  |
         Hunedoara.                        Concluzionând,  domnul  Simion   Glonţul şi o bucată de ţiglă de la locul   I  mai  câte!?  Şi  din  nou  a  venit  rândul   e  altă  poveste  care  aparţine TVR  1.  I
                                                                                                                                         Deci,  a doua bifă neplăcută.  Sperăm  .
                                                                                                          Andreei Marin să ofere braţul acestei
            „Dragii  noştri  amărâţi,  ne-a  ajuns   Colceru,  a  spus:  „Ducem  o  viaţă  cu   îm puşcă turii  se  află  la  redacţia
                                                                          „Călăuza".                     8 fete poate cea mai timidă de  la acest  să fie ultima!!!   M iron ŢIC  ■
         cuţitul  la os.  Oare să nu  le spunem  să  mult mai  grea decât a şomerilor”.
               La  iibi  sem eial  ai  C.B.A.                                      ¥EŞ¥S  e u  NE  P E N T R U   HUNEDORENI!
                -  urmare din pag.  1 -    buzunare şi nu după adevăr şi dreptate   Se profilează o  investiţie  de  ă5,9  milioane  de  dolari.  Nu  se  mai  fac
         sau acesta nu a fost un semn ceresc?   şi  nici  după  conştiinţă  pentru  că  nu  o   disponibilizări.  Se  Vor plăti  banii promişi disponibilizaţilor.
         A  trădat  ţara  din  prea  mult  bine  şi  de   mai  au din  1989 încoace.
         România l-a durut în cot... Ceea ce mă   Am, ca o propunere a mea şi dacă   S-ar putea  ca  domnul  Qheorghe  Poqea  să  fie  cinstit  cu  hunedorenii...
         doare mai mult e că de dl llie llaşcu care   vreţi să faceţi o faptă bună, cred că ar
                                                                                -  urmare din pag.  1 -  m ilioane  de  dolari.  Blândul  trim is  al   de  transport  nu  e valabilă.  îi  amintim
         zace în închisorile ruse din Transnistria,   fi  tim pul  să  porniţi  o  cam panie  de         Ministerului Industriei şi Comerţului părea   dlui  administrator  unic,  că  la  capătul
         îi  interesează  Drea  Dutin              eliberare  fde  simoatie/   dezastrele din ultimii ani ai omenirii vor
         pe  foarte  puţini  Români                simpatizanţi)  al  adevă­  flămânzi  după  oţel  beton  şi  sârmă.   convins că e bine ca la Hunedoara să se   halelor laminoare sunt uşile rabatabile
         sau  cei  din  conducerea                 ratului erou care trăieşte   Pentru că s-a râs de moldoveni în cazul   construiască acea mândreţe de laminor.   pe  unde  intră  vagoanele  şi  maşinile.
         ţării,  pentru care le spun               încă  în  închisorile  din   bancului cu sârma, iată că Hunedoara   O problemă l-a lăsat totuşi fără grai pe dl   Podul  rulant  vine,  cân tăreşte  şi
         şi  chiar  puteţi  să  scrieţi            Transnistria. cât încă nu   ajunge  tot  la...  sârmă...  Aşa  puteam   Pogea şi anume acea afirmaţie a actualei   încarcă...
          „S ă  le  fie  RUŞINE!”,  deoarece  nu  se   e prea târziu, iar cei care sunt trădători   ajunge  la  concluzia  că  moldovenii  au   opoziţii,  că  dacă  va  ajunge  la  putere  va   Dar nu  mai vrem să-l enervăm pe
         interesează decât de burta şi de vilele   îi  va  pedepsi  Dumnezeu.  Nu  cred  că   cucerit încă o dată Hunedoara...  reporni fluxul primar şi mai departe minele   dl Pogea. Vrem să-l lăsăm să lucreze
         lor,  restul  poate  să  crape  de  foame.   faptele  lor  vor  scăpa  nepedepsite  de   Deşi  circu lă  zeci  de  zvonuri,   etc. Cred că la această posibilitate nu se   pentru Hunedoara. Dar să ştiţi că sun­
          Este foarte ruşinos de asemenea că la   Cel de sus, chiar dacă mulţi şi-au păta!   insistând am aflat: „Siderurgica” are în   gândise.  tem cu ochii pe  Dvs aşa cum suntem
         noi, justiţia face ce vrea, şi după dolarii   obrazul şi murdărit conştiinţa cu dolarii   prezent 8666 de salariaţi (unde am mai   Rămânem  la ideea că  „Siderurgica"   noi cu ochii pe toţi oamenii ce îi simpa­
         sau  banii  ce-i  miroase  şi-i  bagă  în  celor de la CIA.      auzit noi  de cifra 666?),  că acestora li   ar  putea  să  ofere  direct  unele  produse   tizăm şi nu vrem să-i lăsăm în mâinile
                                                                          s-au  mărit  salariile  în  mod  decent  cu   către  com erciaţi  şi  către  cei  care  au   şi sub influenţa unor vântură lume.
                                                                          60%, că cei activi la „Siderurgica” pot   nevoie de produsele Hunedoarei printr-un   A propos, domnule Pogea, e ade­
                                                                          sta deocamdată liniştiţi:  nu se vor mai   serviciu  şi  depozit  propriu  en-gros.  Nu   vărat  că  nu  sunteţi  la  nici  un  partid?
        i  Devean,  fanar,  frumos,  onest,                               face  curând  disponibilizări  la  Hune­  vrem să insinuăm că ar fi vorba de ceva   Gurile  unora  spun  că  sunteţi  la  ţără­
                                                                          doara  (bucuria  com ercianţilor  care   firm e  căpuşă  (vezi  G alaţiul,  mamă   nişti.  Dacă nu sunteţi la nici un partid,
        |        emigrant în  Lumea  Nouă                                 intraseră în panică!), disponibilizaţii îşi   Galaţiul!)  dar  zicem  şi  noi  aşa  pentru   putem  face  unul  al  hunedorenilor,
                                                                          vor primi  salariile  compensatorii  (citiţi   siguranţa  (naţională)  administratorului   numeros  şi  puternic.  Şi  vă  alegem
                                                                          graficul  din  acest  număr  al  ziarului   unic  şi  pentru  bucuria  constructorilor/   preşedinte. Aşa cum vor şi oamenii de
                                       ----------------------------------—  1
                ■ urmare din pag.  1 ■  atunci,  că  urmăreau  un  exod  total  al  ,   nostru  pentru  a  şti  când  şi  cum,  de   p ro d u că to rilo r  ce  utilize a ză   oţelul   afaceri  să  vă  aleagă  preşedintele
        i loterie a vizelor 2001  şi un fluturaş mo-   românilor din propria ţară.   *  unde vă luaţi banii).  Hunedoarei şi ar evita adaosuri adăugite,   „Clubului oamenilor de afaceri...”
        |   bilizator pe care  scria:  „TU  MERIŢI  O   Nu  pot  să  cred  că  cineva  îşi  mai  |    Orientarea  Siderurgicii  către  pro­  împovărătoare pentru construcţii şi  mica   Un  prieten  preot  îmi  spunea  la  o
        |   VIAŢĂ  MAI  BUNĂ,  UN  VIITO R    doreşte acum depopularea ţării de cei  ■   dusele cu valoare adăugată ridicată, nu   industrie ce se înfiripă. Domnul Pogea nu   bârfă  pe  seama  Dvs:  „D a că  e  cu
        J PENTRU COPIII TĂI”. Cu alte cuvinte,   mai buni specialişti, de cei mai harnici  J   e  rea.  Numai  să  fie  atent  la  program.   vrea  şi  nu  vrea.  Primul  întreprinzător   hunedorenii, le vrea binele şi le slujeş­
        I   o  adevărată  industrie  a  emigrării  de   oameni,  care  nu-şi  mai  găsesc astăzi  1   Să  nu-l  dea  peste  cap  nu  ştiu  care   privat de după Revoluţie îl povăţuieşte să   te  interesele,  Dumnezeu  de  Sus,
        |   genul  „prim ele  20                       nici  un  rost.  Şi  |   politician.  Să se bizuie pe muncitori în   ţină seama de sfatul său -  propriul depozit   Atotputernicul să-l  binecuvânteze!” la
        I   de secunde netaxa-  Confesiuni indecenţe   totuşi,  un  sâmbu-  .   cazul în care vreun politician (neiubind   en-gros  pentru  desfacere  e  sfânt.  Altfel   care  eu  aş  adăuga  acum  la  miez  de
        ■  bile”,  pentru  a  afla,                    re  de  înd oia lă  *   Hunedoara) ar avea ideea năstruşnică   descoperi că tu tragi de-ţi iese sufletul iar   noapte când scriu: „Dacă-i va trăda şi
        |   ce?  Că  paradoxal,                        există.  Oare nu se  j   să  sugrume  Hunedoara  (nu  şi-ar  mai   altul  mută  nişte  hârtii  şi  câştigă!  Nici   le va  distruge  munca -  Satana se va
        ■  dacă vrei  să  scapi  de  sărăcie,  trebuie   ascunde  nimic  în  spatele  izolării  şi  ■   găsi  nici  măcar  loc  de  m ormânt!).   măcar motivaţia că macaralele (podurile   desfăta la ideea că fiecare mileniu are
        |   să  dovedeşti  că  eşti...  bogat.  Fiindcă   denigrării  permanente  a  acestei  ţări?  *   Investiţia preconizată ar fi de cca. 45,9  rulante) nu pot încărca direct în mijloacele  un  luda al lui”!
        I   taxele  şi  comisioanele  enorme  perce-   De ce nu se aplică acelaşi tratament şi  I
        |   pute pentru o finalitate incertă  nu stau   statelor din jur? Cu ce am păcătuit noi  |
        I   la  îndemâna  nici  măcar  a  celor  care  în faţa istoriei?   .
        ■  încă îşi mai  permit să trăiască decent.   lată,  cum  puţin  câte  puţin,  o  *                       Profesor Doctor MIRCEAI0AN NUŢU -  Facultatea de
        |   Dar se vede treaba că  românii trebuie  caracatiţă uriaşă încearcă să-şi întindă  |                      Drept Cluj-Napoca, catedra de Criminalistică
        ■  să-şi  plătească,  în  aceste  vrem uri   tentaculele  asupra  României.  Şi  în  |
                                                                                                                                   I -
        J  tulburi  până  şi  iluziile,  constituind  o   indiferenţa  noastră,  tot  aşteptăm  să  *   -  urmare din pag.  1 -    prevenire  a  infracţiunile  c.d  die  ieyd-  rezultatul  obţinut  la  sfârşitul  proce­
        I   auSVărată  mană  cerească  pentru   apară cineva cu sabia.   |  şi  cu  studenţii.  Am  învăţat  de  mic  să  'ură cu ştiinţele dreptului şi nu în ultimul   sului de identificare. Se ars în vedere
        I   „com ercianţii” C3re  ştiu  să-şi  plaseze   P.S.  Aflu  că  recent,  locuitorii  unei  |    fiu sincer. S in c e rită ţi este una dintre   rând cu  unele ştiinţe  nejuridice.  ceva  individual,  care  nu  are  cores­
        j cu  talent  „m arfa".  Niciodată,  parcă,   străzi întregi din Orăştie au emigrat prin  B   CS'.S mai de preţ calităţi ale omului. De   -   Cât  despre  noţiunile  de  identi­  pondent sub  aceleaşi trăsături.
        •  românii nu au dat dovadă de mai mult   intermediul  unei  firme  de   T'.orn.  în  I   fapt,  încrederea  reciprocă,  atât  de   ficare  şi  de  identitate,  ce  ne  puteţi   -   Cât despre importanţa  fotogra­
        |   sârg  în  a-şi  părăsi  patria,  decât  poate  Spania.   ’   |  necesară  în  viaţă,  nu  poate  exista   spune?             fiei judiciare,  ce ne-aţi putea spune?
        ■  prin anii  1800, cu ocazia marii mior»*”   Minerii  din  Valea  Jiului  încearcă  ■   decât  acolo  unde  dom neşte  since­  -  Identificarea este o activitate prin   -   Atât  fotografia  operativă,  cât
        J transilvănene.  Dar  si  «Vunci,  nu  sără-   să-şi găsească de lucru din Ungaria şi  J   ritatea,  care  de  altfel  este  partea   care se caută atât însuşirile comune ale   şi  cea  de  examinare  sau  de  exper­
        I   cia  a   întotdeauna  hotărâtoare  în  până în Australia. Disponibilizări de la  I   esenţială  a caracterului  unui om.  obiectelor, fenomenelor sau fiinţelor, cât   tiză  crim inalistică  ajută  la  identifica­
        ■  decizia oamenilor de a-şi părăsi melea-   Ghelar,  Teliuc,  Hunedoara  ori  Călan  |    -  Sunteţi doctor în  drept penal şi   şi  însuşirile  ce  le  deosebesc  pe  unele   rea  persoanelor  şi  a  obiectelor după
        .   gurile, ci persecuţiile la care erau supuşi   încearcă disperaţi să obţină o viză prin  .   coordonaţi catedra  de  criminalistică.   de altele,  pentru ordonarea lor în tipuri,   urm ele  lăsate  de  ele,  la  e v id e n ­
        I   de către autorităţile'austro-ungare.  ACR  în  orice  ţară  unde  s-ar  găsi  de  ■   Cum definiţi criminalistica ?  grupe  şi  subgrupe,  iar apoi în  vederea   ţie re a    a n u m ito r   p a rtic u la rită ţi
        |    Maghiarizarea forţată a  născut  un  lucru, pentru a-şi întreţine familiile care  |    -   Este  o  ştiinţă  care  elaborează   deosebirii  fiecăreia  în  parte,  de  'toate   identificatoare, la ilustrarea raportului
        ■  resentiment  greu  de  stăpânit,  care  a  mor  de  foame.  Iar şarlatanii  continuă  ■   metodele tactice şi mijloacele tehnico-   c e le la lte   cu   care   are   anum ite   de  expertiză.
        ■  servit de minune intereselor politice de  să  prospere...   *  ştiinţifice de descoperire, cercetare şi  asem ănări.  Privind  identitatea,  este  -   va urma -
   1   2   3   4   5   6   7