Page 2 - Calauza_1999_501

oamenilor

C ÎNSEMNE DE VITEJIE) BLONDA. SABTICA!
Oraşul acela avea de toate. Multe nu duce la berăriile lor? în multe zile, te izbea
la Galeriile „Formi” din Deva s-a deschis Armatei române, începând cu Drapelul „Ferdinand le puteai uita uşor. Clădiri impunătoare pe un miros proaspăt de mici prăjiţi, pentru
recent o expoziţie inedită pentru publicul devean. I” model 1922, stindardul „Mihai Viteazul” de la care le priveai până uitai de tine. Dar şi nişte clienţi veniţi cu cine ştie ce treburi
Ea stă sub semnul împlinirii celor 400 de ani de la 1938 pânâ la Drapelul Centrului de Perfecţionare dintre cele care parcă se rupeau în două, aici. Poate să vadă noua expoziţie de
intrarea lui Mihai Viteazul în Alba lulia şi Pregătire a Cadrelor de Geniu „Vasile Şlicariu", care, mai în tot locul păstrau urme mân­ nuduri a celui mai vestit pictor pe care l-a
(21 octombrie - 1 noiembrie, 15991. model 1999. cate de vreme. Oamenii, avut oraşul! LumâtjJ (
Piesele cuprinse în această expoziţie sunt De asemenea sunt expuse o serie de decoraţii, de toate categoriile se MARTOR povestea de toate şr
plachete şi medalii comemorative, de pe la 1860 trezeau la orice oră, sau mai ales de sărăcia
aduse de la Muzeul Militar Naţional din Bucureşti
încoace. se odihneau fără un pro­ care se abătuse la
precum şi de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi gram anume. Avea mulţi acest sfârşit de secol.
Romane din Deva. Toate aceste exponate sunt cu adevărat tineri şi mai ales fete de o frumuseţe Era disperată că vine iarna şi căldura şi
însemne ale unei istorii zbuciumate şi pline de
Astfel că vizitatorul are prilejul să vadă o răpitoare. Era oraşul cu cele mai multe apa nu se arătau la capătul tunelului. La
adevărată „paradă" a uniformelor militare, încă frământări a Neamului Românesc. Astfel încât, nu nunţi. Două, trei restaurante dominau în un colţ de stradă, doi pensionari
se poate sâ nu simţi o accelerare a bătăilor inimii
de la 1895. Impresionează mai ales Uniforma aceste evenimente. Zeci şi zeci de miri şi dezbăteau ştirea cea mai recentă de la
şi să nu se nască în sufletul tău respect pentru televizor cu ceferistul care oprise trenul şi
Maior de Roşiori de la 1895, Mantia „Mihai cei ce le-au purtat. mirese şi-au lăsat acolo parfumul şi cele
Viteazul” de la 1938 şi Uniforma de general Expoziţia va fi deschisă până la sfârşitul lunii mai intime priviri. Totul impresiona. La se urcase într-un nuc, de unde căzuse şi
nu se mai sculase vreodată. Discuta şi
(ceremonie) din anul 1994. noiembrie. Apoi va lua drumul spre Alba lulia, la câţiva metri de cei ce se sărutau, puteai despre ultima nuntă ţăgănească care a
să vezi aurolaci şi pe cei care îţi cereau
Expoziţia mai cuprinde drapele însemnate ale Marea Sărbătoare. Mariana PÂNDARU bani pentru a-şi cumpăra o pâine. Unii te avut muzică bună. Mâncăruri alese.
îmbiau cu linguri de lemn şi umeraşe cu Nuntaşi pompoşi şi daruri ce au bătut toate
Editorial întors. miros de brad pentru a putea să-ţi pui la recordurile. S-a întâmplat ca unul dintre
odihnit hainele. Şi ce reclame mai cădeau
chelneri să aibă mare interes pentru
imediat când noaptea intra în drepturi! Cea câteva butelii de vin, cum nu mai băuse
Fericirea vine cânţi nici nu te aştepţi mai frecventată era o berărie unde se vreodată. S-a gândit unde să astruce
aduna lumea, mai ales să poată bea o buteliile, într-o sobă. Mai spre dimineaţă
- urmare din pag. 1 - Deşi nu-i puteam vedea faţa, mi-am dat bere din mâna blondei Săftica. Săftica asta unuia dintre nuntaşi i s-a făcut rău şi a fost
Văzând hărnicia şi dragostea acestei seama că era fericită, găsind omul care s-o era cea mai frumoasă chelneriţă din tot luat cu friguri. Să nu i se întâmple ceva a
femei faţă de toate cele din gospodăria sa, aprecieze la adevărata valoare. Ei sunt decişi oraşul. Parcă se născuse pentru a vinde fost aşezat cu spatele la sobă căruia i s-a
domnul s-a hotărât s-o oprească, să-i fie să-şi întemeieze o nouă familie, la care această băutură. Ea aducea bărbaţii din dat foc. în scurt timp, buteliile au început
alături la toate şi să fie stăpână în această ne-au solicitat să le fim martori, recunoscând toate colţurile urbei. Nimeni nu încerca să să pocnească încât spaima i-a cuprins pe
o supere sau să o jignească cu vreo vorbă mulţi. Şi-au revenit repede fiindcă şi ei,
casă. Nu au uitat să-şi facă datoria şi faţă şi mulţumind ziarului „Călăuza” care le-a ofe­ urâtă. Se vorbea că patronul o plătea ţiganii sunt oameni ai oraşului unde blonda
de răposata soţie, ducându-se la acel rit o primă treaptă, spre a urca spre fericire. numai în valută şi-i oferise un apartament Săftica te priveşte până cazi cu bărbia în
mormânt şi pregătindu-l, cunoscând că se Le dorim şi noi multă fericire şi în plin centrul oraşului. Altfel, câţi nu-şi halba goală.
apropie Ziua Morţilor. aşteptăm invitaţia la Starea Civilă. suflecaseră mânecile hainei, pentru a o Miron TIC
r n
Dialcfi cu dl G hecrâhe LuâcJan (II) I
I
Directorul publicaţiilor „C Ă LĂ U Z A ” I - Gândindu-mă la tot ce mi-aţi spus acasă tot mai rar, că nu au cu ce. Eu, de cum de cei ce iau astfel de hotărâri, |
. până acum, mai credeţi într-un viitor bun exemplu am o nepoţică de 4 ani şi mă nu-şi dau seama că este foarte greu .
m ulţum eşte şi pe această cale tuturor
■ al Brădăţelului? gândesc cu groază ce vom face peste 2 ani, ca un copil de clasă primară, să facă ■
celor care s-au arătat preocupaţi de
| - Brădăţelul are acum 74 de case. Iar când şcoala de aici va fi închisă, iar noi va zilnic 10 km pe jos, ca să înveţe carte. El |
în tâ m plare a nefericită a ţin tirii unui
■ eu ca locuitor al lui nu văd deloc un viitor trebui să facem cumva s-o ducem zilnic la este tot timpul obosit în aceste condiţii. ■
glonte de pistol mitralieră asupra fratelui ! fericit satului meu. Poate după alegeri, şcoală în Zam. Un copil de 6 ani... vă daţi Apoi mai trebuie să ajute şi acasă, .
său, a im plicaţiilor pe care le-ar putea I dacă se mai schimbă ceva. Dar în seama. Singur nu-l putem lăsa! Dar nici fără în gospodărie... Poate el să mai fie uns *
avea acest gest iresponsabil asupra | momentul de faţă este foarte greu şi toată carte! Cum să facem? elev bun? |
e v o lu ţie i z ia ru lu i n o s tru . în m od ■ lumea este dezamăgită şi nu mai are Noi, localnicii am dori foarte mult să se - Dle Lugofan, satul dvs se găseşte ■
deosebit m ulţum eşte şefului Poliţiei ! încredere în nimic. găsească o soluţie ca în Brădăţel să existe oare la capăt de lume? !
C rim in a le din IG P g e n e ra lu lu i de I -C e gânduri au tinerii? o şcoală de opt clase. Ar fi şi copii destui, - Da, avem sentimentul că ne aflăm I
brigadă L a ză r C â rja n , o fiţe rilo r de I - Tinerii, poate ar fi mai mulţi în sat şi clase avem în şcoala noastră... Să vă spun cu adevărat la capăt de lume. Sunt sigur |
■ s-ar întoarce şi mai mulţi dintre cei plecaţi, ceva: mama mea a făcut şapte clase în că s-ar putea face mult înspre binele ■
poliţie, procurorilor, ofiţe rilor MAPN
* dacă ar fi transport. Vreau să vă spun că această şcoală. Deci pe vremuri au existat omului şi aici, dar deocamdată nu mai J
care l-au contactat pentru a-şi exprimă
I în 1989, circulau în această zonă 3 condiţii şi s-a putut! Acum nu! în această avem nici o speranţă. Viaţa văd că este I
sprijinul.
I autobuze. Era toată lumea mulţumită. şcoală s-ar putea aduna copiii din toate cele din ce în ce mai grea. Toţi au promis dar |
■ Aprovizionarea, naveta, nu erau o 3 sate, şi astfel în mod sigur nu s-ar mări din păcate, spre binele omului s-a făcut ■
■ problemă. Acum, au rămas aici mai mult numărul de analfabeţi din acest ţinut. Aşa, foarte puţin. *
POţfM ICI I bătrânii, iar tinerii au plecat la oraş şi vin vedeţi şi dvs cum stă situaţia... Nu înţeleg Mariana PÂNDARU I
J
L
SCANDALUL
INVITAT LA Dl AUREL OPRUŢA, vânător, membru al
MANUALELOR DE ISTORIE
CĂLĂUZĂ A.V.P.S. „Mistreţul” Zam
- urmare din pag. 1 -
Ele datează de câţiva ani şi trebuie căutate - urmare din pag. 1 - ţumiţi de modul în care le sunt gestionaţi asociaţiilor judeţene, menţionând că o
în programele şcolare, în comisiile de - Şi totuşi, există un adevărat scan­ banii de către unele „fosile” ale regimului persoană nu poate pierde calitatea de
specialitate de la Ministerul Educaţiei dal între AJVPS Deva, fosta deţinătoare a trecut, au hotărât să-şi creeze propriile vânător prin plecarea sa de la o asociaţie
Naţionale, pe care cu onoare îl conduce ,,monopolului” asupra fondului cinegetic structuri, în mod democratic, pentru a putea la alta, calitatea de vânător se pierde
domnul Andrei Marga. Dacă vom căuta în din judeţ şi noile asociaţii vânătoreşti concura de la egal la egal cu aceia pe care numai ca urmare a încălcării prevederilor
documentele M.E.N. care este locul şi rolul legal constituite, care constituie o nu-i mai consideră reprezentanţii lor. Legii nr. 103/1996 şi a Legii nr. 17/1996,
istoriei românilor în şcoala românească, vom concurenţă pentru aceasta? Se vede însă că pe aceştia, obişnuiţi cu privind regimul armelor de foc şi încăl­
constata că acestea lipsesc. Ele nu sunt - Noile asociaţii independente au fost unele privilegii din trecut îi sperie ideea de carea normelor de practicare a vânătorii.
stabilite, mai mult au fost lăsate la voia constituite din membrii vânători care provin concurenţă... Nu poate deci, anula nimeni după cum
întâmplării. Apreciind după planurile de în totalitate de la aceste asociaţii judeţene - S-a mai vehiculat ideea că vânătorii îl taie capul, calitatea de vânător a unei
învăţământ importanţa obiectului pus în şi au contribuit direct, prin muncă, şi indi­ care părăsesc asociaţiile judeţene îşi pierd persoane care şi-a obţinut acest statut în
discuţie vom constata că în ultimii trei ani rect, prin cotizaţii lunare, zeci de ani, la această calitate. urma unui examen, după efectuarea unui
numărul de ore a scăzut ajungând la una gospodărirea fondurilor de vânătoare, - Nimic mai fals la această consfătuire, stagiu de pregătire teoretică şi practică în
singură, sub nivelul materiilor aşa-zise scoase acum la licitaţie. ministrul Tomescu a menţionat în mod domeniu, de cel puţin un an.
vocaţionale. Judecând valoarea istoriei La un moment dat, aceştia, nemul­ expres unele abuzuri ale poliţiei şi ale (Va urma)
românilor după programele şcolare ajungem
la concluzia că această disciplină a devenit *
inutilă. Ea nu-şi îndeplineşte funcţia
principală, aceea de educaţie patriotică.
Programele şcolare au devenit otrăvitoare Mai bine mai târziu decât niciodată
de suflete, ele prin manuale elaborate cu
voia sau fără voia autorilor, au semănat - urmare din pag. 1 - Recent aureolate la Campionatele Mondiale premia pe campioane, cu cât până acum,
confuzie, ambiguitate şi respingere din gimnaste de aici şi-au văzut înainte de de Gimnastică din China, cu titlul de nici o oficialitate de la Bucureşti, nu s-a
partea elevilor. Judecând după examenele muncă, făcându-i pe mulţi să-şi scuipe în campioane mondiale, aceste fete minunate, „deranjat” să facă o deplasare în provincie
de admitere la drept sau la facultatea de sân şi să se crucească la intonarea imnului pe care se cuvine să le cinstim, au fost pentru o asemenea ocazie,
istorie, după examenele de capacitate şi de stat al României an de an, pe cele mai premiate la Deva, de însuşi Ministrul întotdeauna, sportivii sunt premiaţi în
bacalaureat ISTORIA ROMANILOR a mari arene ale lumii. Gimnastele acestea, Tineretului şi Sportului, Crin Antonescu. capitală (atunci când sunt premiaţi), de
devenit sperietoare pentru copii şi părinţi. micuţe şi firave, pregătite de antrenorii domni simandicoşi care zâmbesc fals în
Cine a creat toate acestea? Răspunsul îl Mariana Bitang şi Octavian Belu, au fost Confesiuni indecente faţa camerelor de luat vederi, îndeplinind
primim din partea doamnei Lucia Copoeriu, şi rămân în aceşti „ani ai ciumei” un simbol parcă o activitate de rutină. „Premiera" de
care afirma că la copii nu le place istoria, că al României în lume şi cea mai Maria Olaru, Andreea Răducanu, Simona la Deva nu le-a schimbat însă gimnastelor,
nu-i interesează. Nimic mai aberant, poate convingătoare dovadă că nu suntem un Amânar, Andreea Isărescu, Loredana zâmbetele sfioase şi modeste. Pentru
elevii domniei sale se comportă astfel, popor de decăzuţi şi degeneraţi, aşa cum Boboc şi Corina Ungureanu, iată numele că acestea ştiu mai bine decât noi preţul
fiindcă acest lucru s-a dorit, dorinţă care, vor să ne înfăţişeze unii. Oricât de mult celor care poartă mai departe, peste mări şi plătit pentru a ajunge pe culm ile
cumulată cu alta, aceea de a nu studia istoria s-ar strădui diplomaţii români din marile ţări tradiţia deschisă de Nadia Comăneci. succesului şi faptul că pentru a rămâne
românilor în limba maternă, afişează clar ale capitale ale lumii, nu vor putea face Ori, cu atât mai impresionant şi demn de mereu în frunte, trebuie să o iei în fiecare
cui sunt interesele vis-a-vis de istoria
niciodată, ceea ce au făcut aceste fete apreciat rămâne gestul ministrului Crin zi de la capăt. Ceea ce mulţi dintre noi,
neamului românesc. pentru patria lor. Antonescu, de a veni la Deva, pentru a le nici n-am învăţat încă.
(Va urma)

CĂLĂUZA - SĂPTĂMÂNAL INDEPENDENT AFLAT lN SLUJBA.TUTUROR OAMENILOR