Page 1 - Calauza_2000_514
P. 1

-»V. ■:   1
                                               Săptămânal  independent  aflat  în  slujba  tuturor  oamenilor
       x » a £ S is


                                                                                                           Ce facem când ni se fură din locuinţă!
                                                                                                                                                               A
                                                                                                            Aportul  fiecăruia  dintre  noi,  la   autorilor;  de îndată  se anunţă  Poliţia;  nu
                                                                                                         descoperirea  unui  delict  sau  furt,  poate   trebuie  să  se  pătrundă  în  câmpul
                                                                                                         avea  efecte  benefice,  dacă  ştim  ce   infracţional;  se  face  un  apel  la  un  vecin
                                                                                                         trebuie  să  facem  în  astfel  de  situaţii.   sau  un  trecător,  pentru  a  anunţa  Poliţia,
                                                                                                         Majoritatea furturilor din locuinţe se comit   nu se lasă curioşii  să se apropie de  locul
                                                                              -  urmare din pag. a 8-a -  în timp ce locatarii nu se află la domiciliu.   faptei; în aşteptarea lucrătorilor de Poliţie,
                                                                                                         Practică a demonstrat că, mulţi dintre noi   trebuie  evitată  folosirea  telefonului  din
                                                                                                         nu ştim cum trebuie să procedăm atunci   locuinţă;  nu  trebuie  atinse  sau  mişcate
                                                                        I    VÂNZĂRI TERENURI            când  locuinţa  este  găsită  prădată  sau   lucrurile de la locul lor; protejarea urmelor
                                                                                                         răvăşită  de  hoţi.  în  momentul  luării  la   din  cauza  intemperiilor,  prin  acoperire,
                                                                           • Vând teren intravilan, proiect casă.
                                                                        Tel. 672355.                     cunoştinţă  despre  un  furt  din  locuinţă,   este  bine  venită.  Poliţiei  trebuie  să  i  se
                                                                                                         comportamentul victimei este reliefat prin   pună  la dispoziţie cât mai multe  date,  cu
                                                                           •  Vând  teren  in tra vila n  Bretea
                                                                                                         stări emoţionale. Considerentele de ordin   persoanele  suspecte;  importante  sunt
                                                                        Mureşană,  nr.  90. Tel. 216716.  practic,  demonstrează  însă  necesitatea   datele  furnizate  de  vecini;  Poliţia trebuie
                                                                         -  •  Vând  teren  arabil  zona  Poligon-   respectării unor reguli care în majoritatea   informată  atunci când  se  cunosc locurile
                                                                        Mintia (22 ari).  5 milioane. Tel. 233966.  cazurilor  sunt  neglijate.  Practic,  victima   unde  se  găsesc  lucrurile  provenite  din
                                                                           •  Vând  3.600  m.p.  teren  arabil  în   trebuie  să  ştie:  să  nu  intre  în  panică,   infracţiuni sau unde se ascund persoanele
       J   „  P i s t o l u l   n o s t r u   N a ţ i o n a l  „ C A R P Ă Ţ I "    I   Deva. Tel.  621486.  întrucât  acest  comportament  poate   urmărite.
                                                                           •  Vând  sau  arendez  teren  arabil  şi   întârzia  identificarea  şi  prinderea  Ion VLAD
       I   n u   m a i   e   p e r f o r m  a n t   p e n t r u   p o l i ţ i ş t i . . . " !  fânaţ  -   C âm pul  Mare,  Haţeg.  Tel.
                                                                        243080.
       I       -  urmare din pag.  1 -    dl  general  a  devenit  foarte  atent  şi   l
         au fost făcute şi pentru urechile altora:   ne-a spus că bugetul internelor e sărac,
       I                                                             I                                     TENTATIVA  11  CMDL LA M l LISAM
         ,,Nu  e  poliţist cel  care  nu  lucrează cu   dar că se negociază direct, între patru
                                                                                                                                                            *
       I  informaţie!", „Imaginea Poliţiei Române   ochi dacă e vorba de o informaţie foarte  î  •  C um păr  a n tich ită ţi,  tablouri,   Dimineaţă  de  ianuarie.  Străzile   loveşte prietenul în zona abdominală.
       I e  făcu tă  de  însă şi  p o liţiş tii  ce  o   importantă...  1  statuete, obiecte decorative, metal, sticlă,   m u n icip iu lu i   P etroşani   păreau   Victima  rămâne  pe  loc,  suportând
         compun!", „Inspectorii şefi vor prezenta   Remarcăm  că  dl  general  nu  face                   aproape  pustii.  Zăpada  îngheţată  şi   „e ro ic”  durerile,  în  timp  ce  autorul
       i                                                             l  porţelan. Tei.  620415.
         probabil  la  Braşov,  propria  identitate,   parte  dintre  poliţiştii  crispaţi,  că  e  un    frigul făceau pe trecători să fie reţinuţi   dispare de la locul faptei.
       I structură  (care  pot  suferi  modificări   om  de  lume,  că  poate  să  guste  şi  o   •  Cumpăr  bicicletă  de  cameră.  Tei.   la  vorbă.  Dar,  S andu  Ş te fa n   şi   Sesizatfiind organul de Poliţie, se
                                                                        718355, după ora  18.
       I  după necesităţile locale din teritoriu) a   glumă, că nu se supără din orice, că îi   • Cumpăr stabilizator tensiune 220 V.   Bardac C-tin  ambii şomeri,  discutau   în tre p rin d   m ăsurile  spe cifice  de
         Inspectoratelor şi poliţiştilor din zonele   apreciază pe ziarişti şi nu dă vina pe ei           aprins,  .contradictoriu  pe  alocuri.   prindere a făptaşului,  Bardac C-tin -
       I                                                                Tel. 092943987; 054/626656.
         urbane  şi  ceie  rurale",  „Recom and   pentru imaginile şifonate câteodată ale                 Constantin, în vârstă de 38 de ani, mai   autorul tentaticei de omor,  rămânând
       l poliţiştilor  o  mai  atentă  strângere  de   poliţiştilor.  Domnul  general  de  Divizie   I  •  Cumpăr  maşină  de  cusut  peste   „sensibil” la replicile lui Ştefan pare a   să-şi  petreacă  o  parte  de  timp  după
         informaţii” etc.               .Micolae  Berechet  a  fost  secondat  la   muchie  pentru  blănărie  ia  preţ  con­  se enerva. Şi drept răzbunare, scoate   gratii.
       I                                                             1  venabil. Tel. 094141437.
            La întrebările  noastre dl  generai a   conferinţa  de  presă  de  dl  colonel                din  buzunar un cuţit bine ascuţit şi-şi         loan VLAD
       I  răspuns  foarte  direct:  „N u   se  pune   Ştefan Aranaciu, inspector şef la !.P.J.  I
       I deocamdată problema ca jandarmeria   Hunedoara  care  a  avut  intervenţii   8
         să  preia  posturile  din  zonele  rurale”   pertinente,  la  obiect.  M obilizarea   Atac vulgar Ia
       I                                                             I                                                    SX. CO M FR U CT S.A. DEVA ,
         (asta afirmase în  prezenţa  noastră  un   generală  făcută  de  căpitanul  Mircea
       8 în a lt  personaj  din  Ja n da rm eria   Nicoriciu,  purtător de cuvânt, a umplut  I  CAVALERII DE                      Str. D epozitelor,  nr.  17
       I  Română!):  Dacă va ieşi la-pensie încă   popota cu ziarişti.  S      CĂLĂUZA
                                           Aşteptăm  să-i  vedem  pe  poliţiştii
       i  nu  s-a  hotărât  să  intre  în  politică  dar                                                                  Organizează  la  sediul  societăţii  în  data  de  11.02.2000,
         dacă  va  intra în  politică  n-o face  spre   hunedoreni  mai  buni,  mai  aprigi  prin-  I                  ora  1200,  Licitaţie  publică  cu  strigare  pentru  vânzarea
       I dreapta  sau  spre  stânga,  o  va  lua   zători de  hoţi şi spărgători, cu  respect   s  Iarăşi vreţi f>â daţi eu gura   următoarelor active, situate în următoarele localităţi:
         înainte...                     faţă de contribuabil şi munca acestuia,   aşa cum dă prostu-n van?                1. Simeria,  Str.  Gh.  Doja;
       I                                                             I
            La  între b a re a   noastră  cu  cât   după  vizita  Şefului  Poliţiei  Române  la                           2. Băiţa,  Str.  Principală,  parter bloc;
       I  plătesc  informaţiile  şi  pe  informatori -  Deva!        i Nu mai bine daţi cu  sapa                          3.  Dobra,  Str.  Principală,  bl.  3,  parter;
       i .                             i RiQ rara  c t   tu i cm  ts*n  a n  wz3  m   k h  şi  scoateţi  şi  voi  un ban?   4. Barbura,  Str.  Principală.
                                                                           Florin june Rapoiteanu         Relaţii la Sediul societăţii sau la telefon 054/223555, între orele 8°° - 1 430.
                                                                                                         In caz de neadjudecare ta prima şedinţă, se va organiza cea de-a doua şedinţă
                L I M P A   R O M Â N Ă   p e n t r u                        «soi  nn   ana  asm                       a licitaţiei în data de  12.02.20G0, ora  12°°.
                                                                                 Şedinţă
                 exam enul  de  CAPACITATE
                                                                             extraordinară
            La  Editura  „CALAUZA"  a  apărut   Cartea  de  faţă  este  realizată  în   Recent,  a avut loc la  Prefectura
         un  volum  extrem  de  util  elevilor care   conformitate cu recomandările progra­  Hunedoara  şedinţa  extraordinară  a   F“    T ELIFONii"o Y s iR V IC ÎIT  I
         anul  acesta  se  vor  prezenta  la   mei  pentru  EXAMENUL  NAŢIONAL   Consiliului Judeţean. Cu acest prilej   |    De la ALINA ADAM -  director  general adjunct, cu probleme de asistenţă socială, din   I
         examenul de CAPACITATE.        DE CAPACITATE-20 00 , cuprinzând   au  fost supuse  discuţiilor mai  multe   •  cadrul D.G.M.P.S. Deva am aflat pentru cititorii săptămânalului „Călăuza" şi nu numai, că
            Dl profesor MIHAl PETRE, doctor   exerciţii  gramaticale  de:  •   exem ­  aspecte  din  activitatea  judeţului   '   în cadrul  Oficiului pe care domnia sa  îl coordonează,  există un  aşa-zis  „TELEFON  DE  I
         în  filologie,  este  şi  autorul  culegerii   plificare  •   identificare  «  operare  cu   nostru, cum ar fi: programul de acţiuni   |   SERVICIU".       I
                                                                                                        I
                                                                                                            Cetăţenii din municipiul Deva şi oraşul Simeria interesaţi de diverse probleme pe linie
         LIM B A   R O M ÂN Ă  PRIN  TESTE   elemente de fonetică şi vocabular, cu   în domeniul relaţiilor externe ale Consi­  8  de asistenţă socială (ajutoare, alocaţii etc) pot suna cu încredere la telefonul 983.  I
         GRILĂ  (pentru  admiterea  în  învăţă­  noţiuni  de  morfologie  şi  sintaxă,  cu   liului Judeţean,  ce s-a desfăşurat  în   1   De la capătul firului, vor primi răspunsurile dorite, care, cu siguranţă vor fi autorizate
         mântul superior), culegere apărută tot   semne de ortografie şi  punctuaţie!  anul  1999 şi ce urmează să aibă loc   .  şi utiie.                      (I. V.)  I
         la  Editura  „CĂLĂUZA”,  şi  difuzată cu   Trebuie să vă grăbiţi pentru a ajunge   pe  primul  trimestru  al  anului  2000;   NN  mma mm  m   mm  m   mm  m  wrm mm  mm   mai mm mm  mm mm mmm  mm  mm mm ^m
         mare rapiditate.               în posesia acestei culegeri autorizate!  proiect de aprobare a Rapoartelor de
                                                                          activitate  ale  instituţiilor  publice  de
                                                                          cultură  din  subordinea  Consiliului
                                                                          Judeţean;  propunerile  de  încadrare
                                                                          în  categorii funcţionale  a  drumurilor
          EchilibRu si  măsură,  o  nouă  adoroare                        judeţene şi comunale de pe teritoriul
                         r
                                       f
                                                                          judeţului  nostru;  proiect de hotărâre
                    A  pRoblEMEloR  TRANZmEÎ                              privind aprobarea atribuirii denumirii   •* • ~V.- ”5-' ’ «T   ViC-r*
            Este  timpul  să  regândim  modul  de   rător. Astfel s-au pierdut 9,7 milioane de   I  de  „Şcoala  generală  I.  D.  Sîrbu”,   U   I  M l  I U   I?A  C IN  NCR  IN  CACECE  LIEE R A
         abordare  a  complexelor  probleme  ale   vieţi umane în perioada anilor '90 care ar   şcolii generale nr. 1  din oraşul Petrila.
         tranziţiei.  Rezultatele  obţinute  până  în   fi  trăit  dacă s-ar fi  menţinut condiţiile  de   Mariana PÂNDARU  La origine sunt ţăran dar orăşenizat   şi o să avem o agricultură ca în perioada
         prezent  au  atât  aspecte  pozitive  cât  şi   viaţă  dinainte  de  1990.  lată  aşadar  că     prin  forţa  lucrurilor  după  venirea  de  pe   interbelică.  Discuţiile în  pro şi contra au
         aspecte  negative.  Fără  îndoiată  avem   tranziţia  are  costuri  umane  ce  pot  fi           front.  De la părinţi  mi-au  rămas 2 ha de   dat câştig de cauză opoziţiei şi s-a trecut
         astăzi un mecanism politic democratic, o   comparate  cu  pierderile  într-un  război            pământ care se găseaJn CAP, fapt care   la încropirea Legii 18 care, având la bază
         presă  liberă  iar privatizarea  a  făcut  paşi   mondial  şi  de  aceea  abordarea   CENACLU    m-a făcut să urmăresc îndeaproape, încă   multe  moaşe  a  ieşit  ce  a  ieşit încât  nici
         importanţi.  Din  păcate  nivelul  de  trai  a!   problemelor transziţiei  trebuie  făcută  cu   din  1990  discuţiile  cu  privire  la  înjghe­  după  9  ani  nu  este  pe  deplin  aplicată,
         populaţiei a scăzut în mod dramatic, priva­  deosebită atenţie. Chiar şi în Polonia, unul   M ie rc u ri,  p o e ta    M ariana   barea Legii  18/91.  adică  sunt încă ţărani  care  nu  au  primit
         tizarea nu a adus în multe cazuri o creştere   dintre  „campionii"  tranziţiei,  60%  din   PÂNDARU  a  propus  m em brilor   Pentru a nu fi învinuit că mă amestec   titlurile  de  proprietate.  Au  urmat  apoi
         a productivităţii şi eficienţei economice iar   numărul copiilor suferă de unele forme de   celaclului  ARDEALUL  o  seară  de   în  ciorba  campaniei  electorale,  nu  o  să   certuri, bătăi, crime, procese încă pe rol.
         autoritatea  statului,  capacitatea  lui  de  a   malnutriţie.  p o e zie ,  lecturând  din  ultim ele   fac nominalizări de persoane limitându-mă   Cui i s-a restituit pământul? O parte foş­
         răspunde problemelor sociale şi rolul său   Tranziţia are trei componente majore:   sale creaţii.  Discuţiile purtate pe   numai  la  putere  şi  opoziţie.  La  un  prim   tilor  proprietari  (octogenari),  o  altă  parte
         de creator al unui cadru ordonator şi regu­  liberalizarea,  care în  multe  cazuri  a  fost   marsinea celor c itite  au subliniat   început  al  discuţiilor  pe  marginea   urmaşilor adică ţărani orăşenizaţi şi o altă
         lator al vieţii sociale şi economice a scăzut   rapidă; stabilizarea, în multe cazuri fragilă   muzicalitatea versurilor, lirismul şi   proiectului  de  lege  pentru  restituirea   parte  urmaşilor,  urmaşilor  proprietarilor,
         deosebit de  mult.             şi  transformarea  structurală  care  a  fost   puterea  de  susestie  a  lor.  Cum   pământului  la  ţărani  puterea  a  emis  o   ultimii născuţi la oraşe care nici măcar nu ştiu
            în  timpul  procesului  tranziţional   greoaie.  Trebuie  subliniat  că  soluţiile            părere că ar fi bine să li se dea la ţărani   cum au arătat coarnele plugului ori sapa.
         câştigarea libertăţii politice a fost însoţită   oferite  de  donorii  internaţionali cum  ar fi   era  şi  firesc,  i  s-a  atras  atenţia   câte  50  ari  de  fiecare  familie  pentru   Din  aceşti  ţărani  nici  măcar 5%  nu
         de pierderea  unor drepturi fundamentale   Banca  Mondială  sau  Fondul  Monetar   autoarei  şi asupra „scăpărilor" şi   nevoile  urgente  iar  CAP-urile  să  fie   dispuneau  de  unelte  necesare  muncii
       ’  _ economice şi sociale. Milioane de oameni   Internaţional nu sunt întotdeauna cele mai   a imas'milor mai puţin reuşite, de   transformate  în  societăţi  ori  asociaţii   agricole,  dar  mai  ales  mijloacele
       v i' sunt acum  şomeri.  Salariile au  scăzut la   potrivite condiţiilor României. Aceştia, cel   care  e  b in e   să  ţină  c o n t  în   agricole  pe  baza  unui  nou  statut cu  noi   mecanizate  a  muncilor agricole care au
         limita  suportabilităţii,  multe  slujbe  fiind   puţin la începutul anilor ’90 nu au avut o   organizarea unui v iito r volum.  reglementări  privind  participarea   fost in dotarea staţiunilor de maşini.
         nesigure,  slab  plătite  sau  aflate  în   experienţă'practică sau principii teoretice   CRONICAR  asociaţiilor şi beneficiul ce urma a fi primit   Şi  de  aici  începe  tragedia  cu
         economia  subterană.  Sistemele  de  pro­  cu  aplicabilitate  la  trecerea  de  la              de  fiecare.  Aceasta  ţinându-se  cont  de   adevărat,  cei  din  comisiile comunale de
         tecţie socială ca şi  cele de sănătate sau   economia  planificată  la  principiile              faptul  că  la  conducere  sunt  nişte   aplicarea legii 18 şi-au luat pământul cel
         învăţământ  s-au  deteriorat  sau  au  fost   economiei  de  piaţă,  recomandările  lor          agronomi,  au  la  dispoziţie  staţiunile  de   mai bun iar cei de la staţiunile de maşini
         total sau  parţial  privatizate în consecinţă   inspirându-se  din  experienţa  crizei   V ■  î # 4 N O T Â 5 r   ’  maşini  care  pot  fi  trecute  definitiv  lă   au  făcut  buzunarele  doldora  de  bani
         fiind disponibile  numai acelora destul de   financiare a ţărilor Americii  Latine în anii   Rugăm  pe  to ţi  cei  care  au   aceste  asociaţii  şi  astfel  se  va  face  o   pentru  muncile  executate  la  cei  fără
         bogaţi ca să poată plăti.      '80.  în  aceste  ţări  există o  economie  de   probleme  de  natură  psihică  sau   agricultură pe baze ştiinţifice.  posibilităţi  de  a-şi  munci  singuri  pă­
            Conform  Raportului  asupra  Dez­  piaţă  chiar dacă  funcţiona  defectuos  iar                  Auzind  aşa  ceva,  opoziţia a  sărit în   mântul.  Ulterior  tractoarele  şi  restul  de
         voltării  Umane pe  anul  1999 întocmit de   problemele  lor  erau  foarte  diferite  de   sunt  posedaţi,  să  se  adreseze   sus de doi metri, şi a motivat că astfel se   maşini  au  cam  dispărut iar aceşti  băieţi
         către  specialiştii  Programului  de   transformarea  de  sistem  necesară  în   Schitului „ Lumina  Iubirii” -   din   menţine  comunismul  în  agricultură  iar   harnici s-au căpătuit.
         Dezvoltare  al  Naţiunilor  Unite  (UNDP)   ţările  post-comuniste.  comuna Dobra, sat: Roşcani, unde
         speranţa  de  viaţă  a  scăzut  in  zona   (Va urma)            se fac Vindecări.                ţăranul  dacă o  să  primească bucata  lui   (va urma)
         Europei  Centrale,  de  Est şi  CSI,  îngrijo­  CRISTIAN DAN            Schitul „Lumina Iubirii”.  de pământ va munci cu tragere de inimă     G. BÂGU -  Deva
   1   2   3   4   5   6