Page 2 - Calauza_2000_525
P. 2

«Lkiwjijjy.j.-                              5                      ^
                     j o a        S ă p tă m â n a l  in d e p e n d e n t  aflat  în   s lu jb a   tu tu ro r  o a m e n ilo r
                                                                  iţKjţţfar^liiW ntr  n(iVa-i.:i!i.


                    In  Deva  legea sunt eu!                               Duelul cavalerilor                       Bătaia cu  u rzici
                                                                              de CĂLĂUZA
           Primarul Mircia Muntean caracterizat de angajaţii primăriei                         .   ...   Â    Ne aflăm într-o vreme, când ceaţa şi   Copilul a pus capul în pământ şi n-a fost
                                                                                                           fumul de pe pământ, ne mai gâdilă nările.   în stare să rostească nici un cuvânt. Tatăl
          -  urmare din paa.  1  -       este  dispusă  să  publice  în  continuare   A .P ă u n e s c u  a lă u d a t   E vremea când firul crud şi strălucitor de   i-a mai cerut o dată să-i spună pe unde a
                                                                                                           iarbă  fărâmiţează  privirile  pierdute  în   umblat  de  a  pierdut  oile?  „M-am  dus
                SINCERE  FELICITĂRI      secvenţe  cronologice  ale  „realizărilor   re v is ta   „ A r d e a lu l                        acolo  unde  răsar melcii.  Şi  n-am  gi>sit ■
                                                                                                           lungul cărării. E vremea când mieii rămân
              pentru extraordinarele şi   Dvs"  din  perioada  1996-2000,  sub                             în urma turmei, pentru a le putea admira   că îi culeseseră alţi copii ai satului, muit*
               antologicele reuşite de:  deviza  ,,în  Deva,  legea  s u n t  EU”   lite ra r  s i  a r tis tic ”   jocul fragil  şi  teribil  de tragic.  E  vremea   mai devreme.  Când nu se ridicase rouă
             -  a îndepărta,  în  mai  puţin  de  4   (lucrări  de  construire  fără  autorizaţii,         când culegem urzicile amiezii. E vremea   dimineţii. Căutând melci am dat peste un
          (patru)  ani,  3  (trei)  arhitecţi  „p lin i"   „a c o p e rite "  de  Dvs.,  a u to riza ţii   şi nu a lăudat-o oricine.   când şanţurile de pe lângă râuri şi păduri   pâlc de urzici, pe care le-am cules într-o
          din  cadrul  Prim ăriei  Deva,  înlo cu-   eliberate  fără  să  se  ceară  avizele   Deşi nu am avut norocul să o   sunt invadate de copii şi de oameni maturi   mare grabă, ca să nu mai vină altcineva,
          indu-i  cu  specialişti  din  m etalurgie,   costisito are ,  sau  greu  de  obţinut,            în  căutarea  melcilor.  E                 să umplu eu plasa". „Şi
          m inerit;                      anularea  am enzilor  date  de  către   citesc, îi dăruiesc ceva:  vremea  când  mi-am                       unde sunt urzicile?” l-a
                                         inspectorii  SUAT  unor  contravenienţi,
             -   a  a d u ce   u n u i  m u n ic ip iu                        A utoportret (Non-Sonet?)    copilărie a avut parte de  MARTOR          întrebat cel ce aştepta
                                                                                                           amintit de cineva care în
          renum it  altădată  pentru  arhitectura   semnarea  unor  contracte  de  conce­  Mă simt ca un pilot de Kamikhaze                           să  aplice  pedeapsa.
          m odernă şi creativitatea celor peste   sionare  de  terenuri  pentru  suprafeţe   într-un picaj periculos   o bătaie cu urzici. Copil      „Le -am   lăsat  celui
          30  de  arh itecţi,  faim a  unui  oraş  în   mai  mici  decât  cele  reale,  favorizarea   Mă simt un Homer fără carte.  fiind,  era  pus  să  ducă  oile  mai  multor   căruia i-am pierdut oile".  „Da, aşa crezi
          ca re   se  p ra c tic ă   un  „u rb a n is m    unor participanţi  la  licitaţii,  acceptarea   Mă cred că ştiu cânta frumos...  vecini,  undeva  pe  un  deal  aşezat   tu,  că  o  plasă  de  urzici  are  valoarea
          subteran” ;                    transm iterii  ilegale  prin  HG  834  şi                         deasupra satului. într-o zi, un câine hoinar   câtorva  oi?  Te  gândeşti  cum  am  să  te
             -   a  tra n s fo rm a   a c tiv ita te a   de   vânzări  ilegale  de  terenuri  aparţinând   Sunt răsfăţată de iubire   a dat buzna între mioare şi le-a împrăştiat   pedepsesc?" „Nu mă gândesc fiindcă nu
                                         domeniului  public,  angajări  ilegale  de                        de  nu  a  mai  ştiut  pe  unde  au  luat-o.   sunt vinovat. Câinele acela e vinovat.  El
          u rb a n is m    a p lic a t   la   sca ra                       Cu viaţa aproape de apus
                                         personal),  voi  ven i  cu  pre ciză ri  în                       într-un  târziu  a  coborât  în  sat  şi  tare  a   a împrăştiat oile,  numai  că  a  lui  nenea
          m u n ic ip iu lu i   în tr-o    v e rific a re
                                         date  şi  c ifre   e xa cte   care  au  fost   Şi tragedii şi fericire   fost surprins că doar oile  unui vecin nu   Cârdu  au  fost  mai  fricoase,  au  fugit
          c o n ta b ilă   a  e x is te n ţe i  u n o r  avize  structurate  pe  5  capitole,  câte  unul   Coroană pe frunte le-am pus  ajunseseră la poarta stăpânului. Cel care   undeva  şi  stau  acolo  pitite."  „Prim a
          impuse  prin  Certificatul  de  urbanism,
                                         pentru  fiecare  din  cele  5  săptămâni                          rămăsese fără oi, a venit la micul păstor   pedeapsă pe care ţi-o dau e să mergi să
          cu  o  totală  lipsă  de  discernământ  şi
                                         care  urmează!                    Salut când mă scol astrul zilei,  şi  i-a cerut socoteală,  să facă ce ştie  şi   culegi alte urzici şi să mi le aduci fără să
          analiză  complexă  a  sitului  arhitectural
                                            Veţi  fi  în  acest  fel  nu  numai  cel   Cu el mă duc pân’ la sfârşit  să-i  aducă  oile  acasă.  Ce  era  să  facă   se  ofilească”.  Micul  păstor,  după  ce  a
          şi  cu  efecte  dezastruoase  asupra   mai  tânăr  Primar  din  ţară  din  oraşele   A doua zi de dimineaţă  ghinionistul păstor? Tocmai îşi dăduse jos   cules urzicile s-a tot gândit ce o să mai
          compoziţiei faţadelor sau ansamblurilor   mari, ci şi candidatul cu cea mai ieftină   li spun cu drag: ,,Bine-ai venit”!...  „încălţăm urile"  şi  îşi  simţea  tălpile   păţească. Nimic mai mult decât o bătaie
          arhitectonice  ale  municipiului.  campanie  electorală  pentru  un  fotoliu                     picioarelor încinse de alergătură. „Te voi   în tălpile picioarelor cu urzicile culese. O
             în  măsura  în  care  mass-media,  de  primar!                Rândurile mele mai sus scrise   pedepsi,  cum  nu  te-am  pedepsit   ţine  minte  şi  acum.  Mai  ales  că  tălpile
                                                                           Sunt reale nu sunt vise!        niciodată. Nu te pot ierta fiindcă serviciul   picioarelor i-au crescut după acea bătaie.
                                                                                                                                          Ca-n poveşti.
                                                                                                           tău a fost să păzeşti oile. Să nu le scapi
                                                                                      Ungar Doina,  Lupeni
                                                                                                           din ochi, că altceva n-ai avut ce să faci.”         Miron ŢIC
             c   C o n ş t iin ţ a   d e   p g r f î iz ii- ^ )
                                -  urmare din pag.  i -                                                     Românii  ocupă  Budapesta!
         îşi  încearcă  măiestria  de  a  înfige  cât  mai  dureros  seringile  mânuite  grosolan,  în
         zâmbetele  asistentelor  cu  „state"  vechi  care  privesc  „victima"  cu  dispreţ  total,  în   c       Adevărul despre Petru  Groza
         afară de  persoanele care  cotizează direct în  buzunarele dumnealor,  mult  mai  largi
                                                                                 -  urmare din pag.  1  -    sala Unirii el a votat la-1  decembrie 1918   Petru  Groza,  Octavian  Goga  şi  alţi
         şi  încăpătoare de câţiva ani încoace,  doar de  după uşă  „spectacolul" este privit cu
                                                                           ştie  că  Groza  şi-a  sacrificat  imensa   pentru unirea imediată şi necondiţionată   patrioţi  români  se  disţanţează  de
         sfiiciune de proaspetele angajate care se tem tot tirnpui să nu  rămână fără serviciu
         înainte de a-şi fi recuperat măcar echivalentul în lei ai celor 6000 de mărci (şase mii   avere şi s-a alăturat forţelor care luptau   a acestei provincii cu Patria Mamă. A4ost   grupul  lui  luliu  Maniu  ce  urmărea
         DM) daţi  mită pentru angajare,  dar asta doar dacă ai  norocul să fii internat,  cei mai   pentru binele general, îndeosebi pentru   primul  orator  care  de  la  una  din  cele  4   menţinerea  autonomiei  Transilvaniei
                                                                           am eliorarea  stă rii  m u n cito rilo r  şi   tribune a comunicat celor peste 100.000   pentru  o  perioadă  de  10  ani.  Petru
         mulţi sunt purtaţi doar cu vorba, ţinuţi zeci de ore prin siaţionare reci pe nişte paturi
                                                                           ţăranilor.                     de români strânşi aici,  marea veste ce a   Groza se înscrie în  Partidul  Poporului
         demne de  mesele de tortură apoi  refuzaţi  mai  mult sau  mai  puţin politicos şi trimişi
                                                                              Pentru  corecta  inform are  a   fost  primită  cu  urale  nesfârşite.  (A  se   al  generalului  Averescu  şi  devine  cel
         acasă unde din lipsa banilor nu îşi pot scoate de la farmacie medicamentele prescrise
         iar boala  se  agravează,  să  nu  creadă  cineva că  nici  atunci  nu  eşti  internat,  ba  da,   cititorilor doresc să reamintesc  poziţia   vedea  in  acest  sens  volumul  „Hunedo-   mai  tân ăr  m inistru  în  guvernul
                                                                                                                                          României  Mari.  Menţinerea  separaţi-,
         când boala este destul de gravă să nu se mai poată trata orice spital ie internează...   lui  Groza  faţă  de  p rincip alele   renii la Marea Unire” al lui Victor Şuiaga,
                                                                           evenimente  petrecute  in  timpul  vieţii   aflat  la  Biblioteca  judeţeană  din  Deva).   a  Transilvaniei  de  Ţară,  a  dat  apă  la
         Pe ce credeţi  D-voastră că studiază  elevii de  la  medicină?                                                                   moară ungurilor, care sub guvernul lui
            Dar cea mai mare curiozitate este puterea cameleonică de schimbare a spitalului   lui.  La  2  noiembrie  1918,  la  Arad  s-a   Petru  Groza  a  fost  ales  printre  cei  250
                                                                           constituit  Consiliul  Naţional  Român   membri ai Marelui Sfat Naţional  Român,   Bela  Kun  au  pornit  acţiuni  militare
         pe timpul  nopţii,  camerele  brancardierilor  devin  adevărate  locuri  de  întâlnire,  unde
                                                                           C entral,  care  a  p re gă tit  unirea   iar în anii  1918-1919 a ocupat funcţia de   pentru  realipirea  acestui  teritoriu  la
         chicotelile, ţipetele şi  râsetele domnişoarelor venite la...  montă aproape le întrec pe
                                                                           Transilvaniei cu România. Petru Groza   preşedinte al Consiliului Naţional Român   Ungaria. Pericolul a fost evitat în urma
         cele ce se aud din camerele asistentelor care vin fiecare în tura de noapte cu soţi şi                                           intervenţiei hotărâte a trupelor române
         prieteni  şi  încep  să  „studieze”  prin  diferitele  camere  de  tratament  încât,  de  atâta   este  unul  dintre  ce'  trei  secretari  ai   din  oraşul  Deva,  calitate  în  care  a
                                                                           acestui  organism.  Ca  delegat  ales  al   acţio na t   ferm    pentru   in stalarea   din  V echiul  Regat  care  au  trecut
         studiu, tratamentul de la ora 0 se face pe ia 1  Dar transformarea nu se opreşte aici;
                                                                           Cercului  teritorial  Deva,  el  se  află  în   administraţiei  româneşti  în  oraş  (Vezi   Carpaţii  şi  i-au  alungat  pe  cotropitori,
         odată  cu  primele  ore  ale  dimineţii  cabinetele  medicilor  încep  să  se  transforme  în
         adevărate căsuţe  poştale  unde încă de  la  uşă fiecare om  îşi  pregăteşte  plicul.  Dar   fruntea mulţimii de cetăţeni din oraş şi   „Dosarele  istoriei”,  februarie  1998).  în   ocupând  şi  Budapesta.
                                                                           împrejurimi  care  cu  steaguri  tricolore   urma  constituirii  la  2  decembrie  1918  a
         cea mai groaznică transformare este a omului simplu căruia pensia nu-i ajunge nici
                                                                           şi  cu  muzici,  pleacă  la  Alba  lulia.  în  Consiliului  Dirigent  (guvern  separatist),  -  Va urma -
         de  întreţinere,  el  cum  trece  pragul  spitalului  se  transformă  într-un  simplu  gunoi  şi
         pentru  orice  greşeală  poate  fi  scrofăit  pe  loc  de  un  angajat  pe  care  l-a  uitat  din
         neatenţie  şi  nu  i-a  dat  porţia  de  ciocolată  şi  ţigări,  de  aceea  pentru  el...  simplu
         cotizant  la  asigurările  pentru  sănătate,  singura  şansă  de  vindecare  este...  geamul
         unui  etaj cât  mai  superior.                                   |              PNŢCD, elimina Hunedoara!                                                     j
                                                                          a   „PNŢCD consideră necesară menţinerea COR  şi pe mai departe.  De aceea,  militează pentru liste comune la alegeri şi  ■
                                                                          *  sprijin ferm pentru  Emil Constantinescu, susţinând candidatura acestuia la alegerile prezidenţiale” -  a declarat dl loan Rău,  '
                                                                          {  preşedintele  filialei judeţene  Hunedoara,  a  acestui  partid,  într-o  conferinţă de  presă.  Campania  electorală  pentru  alegerile  |
            Hunedoara sfâşiată între sindicate! ■  locale  PNŢCD o va demara în judeţul  Hunedoara în  data de 24 aprilie.  Ea va ţine cont de specificul fiecărei  localităţi.   i
         |                          3
         «       -  urmare din pag.  1 -  ei au făcut de râs cetăţenii acestui oraş  s   ■   Din partea PNŢCD, la funcţia de primar candidează: Vladislav Milu (Petroşani); Dumitru Gâlcescu (Deva); Mircea Nicolae  !
         *  orice altceva,  numai grija concretă, cu   prin  asem enea  gest.  E  drept  că  „   I  Olariu  (Orăştie);  Mihai  Costina  (Brad);  Andronache  Emanuel  (Petrila);  Hunedoara?!  „Ingineria  politică  ce  funcţionează  în  I
         I  fapte clare, pentru  „cel de sub vremi”,   lanţurile  ce  şi  le-au  pus  la  mâini,  le  S   S  PNŢCD a condus la eliminarea organizaţiei  din  Hunedoara” -  explică senatorul  Andreiu Oprea.   I
                                                                          ^    _____ _________ ____________________ ____ ______________________________________________Mariana PÂNDAJRUj
         I   nu. Vorbe-vorbe şi de-o parte şi de alta,   merită  din  plin  acei  lideri  de  sindicat.  |
         .  şi  de  peste  tot,  în  timp  ce  siderurgia   în  ceea  ce-l  priveşte  pe  dl  manager  .
         »  hunedoreană  moare treptat  dar sigur.   Pogea,  nu  suntem  deloc  de  acord  «
         |   în  cine  să  mai  creadă  bietul  muncitor  ca  un  om  (adică  acest  domn)  să-şi  $   Prof. univ. GHEQROHE GHIMPII, preşedintele Asociaţiei Victimelor Regimului
         ■  când,  acolo  sus,  două  sindicate,  care  joace şansa  lui  politică  pe şansa unui  s
         *  cică  îl  reprezintă  pe  el  -   se  ceartă   ora ş/      [   Gomunist de Ocupaţie şi a Veteranilor de Război ai Armatei Române din Basarabia
         I   de  la  birou  la  birou,  pe  deasupra   In cealaltă parte, dl Petru Vaidoş,  !
         I   suferinţelor  şi  înfrânqeriior  lui  de  tot  liderul  sindicatului  „S id e ru rg istu l”  |   -  urmare din  pag.  1  -  ai  puterii  sovietice,  erau  persecutaţi  şi   acorde  brevete  de  veterani  de  război,
         *  felul...                      declară:  „Acest  grup  nu  este  repre-  ■   -   îngrozitor!  Este  vorba  de  un   urmăriţi  de  KGB.  La  8  decembrie  1992,   absolut  necesare  pentru  primirea  de
         *    Concret.  La  o  întâlnire  cu  repre-   zentantiv.  Ei  au  opozat  întotdeauna  °   adevărat   genocid   comis   de   a  fost  adoptată  legea  cu  privire  la   ajutoare, cu toate intervenţiile făcute şi
         |   zentanţii sindicatului „Solidaritatea" (un  doar de pe poziţia spectatorului.  Nişte  |
                                                                           ,, elibera torii” sovietici...  rea bilitare a  victim e lor  rep resiu nilor   avizele  favorabile  „sm ulse"  de  noi,
         ■  sindicat cu aproape 500 de membri) ni   oportunişti, ce găsesc mereu motiv de  ■
                                                                              -   într-adevăr.  Şi  nu  numai  atât:   politice,  reglem entare  elaborată  din   conducerii  Republicii  Moldova.
         J  se  vorb eşte  despre  <<trădarea   discordie,  pentru  că  o  parte  dintre  ei  J   pentru  a  ne  subjuga,  dezbina  şi  a  ne   iniţiativa mea, ca parlamentar pe atunci.  Cu  alte  cuvinte,  în  R epublica
         I  in te re se lo r  a n g a ja ţilo r  de  către   au  fost  în  conducerea  sindicatului  I   ţine  sub  ocupaţie,  în  continuare,   Moldova  continuă  represiunile  împo­
         I  sindicatul  „Siderurgistul”»   şi  suntem  nostru  şi  nu  şi-au  găsit  locul  acolo.  |                                     triva patrioţilor români, cu acordul tacit
         ■  martorii  unor  cuvinte  dure  la  adresa   Sunt dirijaţi din umbră de foşti directori  .   duşmanii noştri, ne-au semănat tot răul   INVITAT LA CALAUZA  al  Bucureştiului.  De  ce?  Pentru  că  la
         I  „slugilor credincioase şi a reformiştilor   care  de  fapt,  ar  trebui  să  se  simtă  *   ce  există  pe  lum e,  propagând
         |   de birou”.  Dl Marcel Mititelu, declară:  responsabili de situaţia în care se află  |    românofobia  la  nivel  de  stat.   cârma Republicii Moldova sunt, în bună
                                                                              Acum  este  necesar să  reînviem  şi   De-abia peste un an, au fost reabilitaţi şi   parte,  foşti  turnători  la  KGB,  pe timpul
         ■  „P rincipalii  vinovaţi  de  dezastrul  in   societatea acum, nu să ne incite mereu  ■
                                                                           să  ne  manifestăm  mândria  naţională,   participanţii  la  cel  de-al  doilea  război   represiunilor  politice,  foşti  şi  care  mai
         1  care  se  află  siderurgia  hunedoreană   pe  unii  împotriva  celorlalţi.  Regret  că  J
         I  sunt  cei  din  conducerea  sindica-   acest sindicat îi minte în continuare pe  i    dovedind prin fapte că ne iubim Patria-   mondial,  alături  de  Armata  Română  şi   sunt agenţi ai Moscovei, iar puterea din
         I  tului  „Siderurgistul”.  Petru  Vaidoş  din   salariaţi, afirmând că ei vor fi în măsură  |   Mamă şi naţiunea română. Şi să luptăm   puşi în drepturi egale cu cei care au luptat   România, nu vrea să-i supere...  R e pf':
         I  do rin ţa  de  a  parveni,  acceptă   să  redreseze  situaţia.  Dar  în  intenţia  .   cu  toate  forţele  pentru  reîntregirea   în  cadrul  Armatei  Roşii.  Formal,  însă,   veteranii de război care au luptat alături
         I  restructurarea  oam enilor  fiindcă  nu   lor nu au argumente solide şi nu au un  ■   tuturor  teritoriilor  strămoşeşti,  pentru   deoarece,  veteranii  basarabeni  care  au   de ruşi beneficiază de anumite drepturi,
         |   este  legat  sufleteşte  de  acest  loc.  El  plan  viabil.  încă  de  anul  trecut  i-am  |    România Mare!  luptat  alături  de  fraţii  lor  români,  nu   iar  cei  care  s-a u   aflat  lângă  fraţii  lor
         ■  nu  mai  poate  reprezenta  interesele  invitat să vină cu  ceva  concret.  Ne-ar  ■   -   Câţi  membri  are  în  prezent   beneficiază  încă  de  drepturi  băneşti  şi   români -  nu!
         *  salariaţilor  pentru  că  atunci  când  te   fi ajutat şi pe noi, numai că... ei preferă  *   asociaţia pe care o conduceţi?  facilităţile  sociale  cuvenite.  Ba  că  nu-s   -   De  ce  n-aţi  intervenit la  Preşe­
         I  foloseşti  de  oameni  numai  în  interes  doar să vorbească."   I  -  Circa  40.000  de  deţinuţi  politici,   bani,  ba  că  R epublica  M oldova  e   dintele Republicii Moldova?
         1  propriu  nu  meriţi  să-i  reprezinţi.  De  Se  ştie  că  atunci  când  doi  se  |    175.000  de  persoane  foste  deportate   săracă...  Adevărul  este  că  veteranii  de   -  Am  intervenit de mai  multe ori, în
         2  altfel,  noi,  cât  de  curând  le  vom  cere   ceartă,  al treilea câştigă.  Şi-acela,  nu  .   în Siberia şi circa 4.000 de veterani de   război  care  au  luptat  alături  de  Armata   scris fiindcă  Petru  Lucinski  a  refuzat să
         I  demisia”. La rândul său dl Guran Emil,   va  fi  în  nici  un  caz  siderurgistul,  *   război,  care  au  lu ptat  îm potriva   Română sunt urâţi şi duşmăniţi de către   mă  primească,  din  lipsă de  timp.  N-am
         |   consideră că „Acel spectacol teribil de  salariatul  vreau  să  zic,  ce  de  ani  de  |    ocupanţilor  sovietici  alături  de  Armata   autorităţile  de  la  Chişinău.  Mai  mult,   primit  nici  un  răspuns,  încă  la  toate
         ■  la  prefectură,  cu  lanţurile...  pe  care  zile aude şi speră, dar pentru care viaţa  ■   Română.  Până  în  1992,  toţi  aceşti   aceşti  patrioţi  români,  nu  sunt  iubiţi  nici   „plângerile” noastre. Şi-a făcut timp, însă,
         *  l-au  oferit  reprezentanţii  sindicatului   este tot mai grea iar încrederea în bine  *   români  erau  consideraţi  „duşmani  ai   de  Preşedinţia,  Guvernul  sau  Parla­  la  9  mai  1998,  să  se  întâlnească  cu
         I   „Siderurgistul”  a  fost  penibil.  De  fapt  tot  mai  îndepărtată.   I  poporului",  „agenţi  români",  „inam ici”,  mentul  României,  care  refuză  să  le  veteranii de război ai Armatei Române...
                                                                                                                                       S  X J L A ţJ U .U .M .L L ..U ii IU I ..  I .   ’I-J»  111111111. W —  W —
                                                                                                                                                        - i m   T Lr l i  W
   1   2   3   4   5   6   7