Page 1 - Calauza_2000_529
P. 1
PARTIDUL ©
DEMOCRAT
„M a i întâi oamenii"
GHEOBGH
BARBU
PREŞEDINTELE
CONSILIULUI
Săptămânal independent aflat în slujba uturor oamenilor JUDEŢEAN
t
HUNEDOARA
GUVERNUL ROMÂNIE!
m £ În viziunea Ungariei,
H O T Ă R Â R E Q3 P
V»
Q>
privind numirea în funcţia de prefect al judeţului C Transilvania nu aparţine României
OV i
Hunedoara. •§ * - urmare din nr. 527 - româneşti, izolarea Transilvaniei de
în temeiul dispoziţiilor art. 106 alin. (3) din Legea ■o § S ^ Harta elaborată la Budapesta şi România, după opinia mea, este un act
administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, Q> c/y £ o
lansată la Târgul internaţional de Turism samavolnic, în ciuda tratatelor interna
Guvernul României hotărăşte: xo a fe 2 de la Budapesta are urmări nefaste ţionale. Nu este întâmplătoare schimba
Articol unic - Domnul SORIN APOSTU se o .§ 8
pentru România. Pe căi cunoscute, rea denumirilor de localităţi şi străzi din
numeşte în funcţia de prefect al judeţului Hunedoara. această hartă a pătruns şi pe teritoriul judeţele Harghita şi Covasna, acţiuni
<1) CŢJ *5 2
Prim-Ministru c ^ 'cc w ţă rii noastre, mai ales în ju de ţe le abuzive, ilegale şi cu tentă antiromâ-
M ugur C onstantin Isărescu O 0) a a Harghita, Covasna, Mureş şi Cluj. Pe nească. Şi dacă mai marii ţării se fac că
^ t.
N ° lângă stâlcirea tendenţioasă, am spune - continuare în pag. a 2-a -
Contrasemnează * «
Bucureşti 5 mai 2000 p. ministrul funcţiei public'e, duşmănoasă, a numelor localităţilor S. DIACONESCU
Nr. 366 loan Onisei 2 ^
o
secretar de stat </> Q Oare poţi să te mai
îndoieşti de dragostea Cism agonisim Ssanii, pentru a nu face datorii?
I--------------- ------------------------------------------“ “1 BB&EBmisaiiEms!Ştt!mmKşa&esaxtej&?a
I Ministrul Muncii si s mea? în aceste vremuri grele şi schimbătoare, poate fi deosebit de greu să ne
Pe olue vor să administrăm banii, resursele familiei. Cum putem să rezolvăm această grea problemă
i Protecţiei Sociale, la 1 cu succes? După 1989, toate lucrurile au Ibat-o razna, la vale spre râpă. Nimic nu mai
voteze cefătesiîi sa avem sfânt în această viaţă pe care unii o aseamănă cu o scară ce coboară spre rău.
j dispoziţia j Pe noi ne mai presează şi ne macină MITA, oriunde mergem se ţine ca scaiul de
primar ia Deva? In curând vom începe noi în fiecare zi, ne sleieşte iâ buzunare (şi aşa goale), şi de puteri pe cei mai mulţi.
| cetăţenilor din Deva j publicarea în serial a unor Iar acum noi, cei care mai avem o sursă de venit, ca pensie, salariul, şomaj etc
CONVORBIRI CU STALIN
Publicăm un clasam ent al să întocmim o listă cu aceste venituri şi alta cu cheltuieli.
| La solicitarea mai multor grupuri de j sondajelor realizate cu taloane în - continuare în pag. a 2-a - Dumitru BIRĂU
i cetăţeni din m unicipiul Deva, la .
CĂLĂUZA pentru funcţia de primar la
I intervenţia Partidului Social Democrat '
Deva. P re fe rin ţe le e le cto ra tu lu i
| Român şi a candidatului acestuia la j
. alegerile pentru prim ar la Deva, dl . (judecând după taloanele prim ite) VIAŢA CA O ELDE& SPILLER AM M ON
! VALERIU EÂRGĂU. d-na Smaranda I suni:
I Dobrescu, Ministrul Muncii şi Protecţiei ] C o rne l P oenar - 0; M untean VÂNĂTOARE 1 In te rlo cu to ru l meu se num eşte - Mai intâi, Elder Spiller Ammon,
. Sociale în Guvernul Isărescu, va fi Mircia - 101; Crişan Dorin - 0; Belu i SPILLER AMMON, şi este de fapt un
| prezentă în data de 20 mai a.c. la Deva, i loan - 0; Rusu Dorel - 0; Lavu llie - T răim în tr-c lum e p lin ă de câteva cuvinte despre dvs şi, de unde
| unde va fi la dispoziţia cetăţenilor care j aspirări spre fericire şi plăceri şi | american născut la Seattle şi venit în acest titlu - Elder?
' au nelămuriri în privinţa aplicării noii Legi * 11; Neagoie Minică - 0; Popa Florina avem credinţa copilărească, de . România din august ^ - Deci, vin
Tatiana - 0; Arm ăşescu Dum itru - I 1298. De fapt este dintr-un oraş din
| a pe nsiilor, in acest sens. pentru | m ulte ori, că le vom şi realiza. I nvitatla călăuza
■ amănunte ţineţi legătura cu redacţia i 0: Croitoru. loan - 0; C hirilă Mircea - Aceste cuvinte pe care Schiller le | unul din cei patru ________________ nord-vestul S ta
I noastră, urm ăriţi num ărul viito r al < 0; Podeleanu Nicolae - 0; Medrea spunea cu mult timp în urmă, îmi • tin e ri m isiona ri ai telor Unite, am 21
| ziarului. Puteţi pregăti întrebări scrise, j Cornel - 0; Bogdan Gheorghe - 0; revin ca un leit-motiv, acum, într-o 1 B isericii lu i Isus H ristos a S finţilor din de ani, acasă mai am două surori şi un
. memorii ce vor putea fi primite la un . Sava Manole C crneliu - 0; Bârgău lume mai bulversată ca niciodată, | Z ile le din Urmă. Misionari, veniţi să frate, iar eu mi-am întrerupt studiile de
I secretariat ce va funcţiona la întâlnirea I Valeriu - 206; loan D. C onstantin - aflată într-o disperată geană pentru | îm părtăşească, ce lo r ce doresc, la Facultatea de arhitectură, pentru a
j cu oamenii din Deva a doamnei ministru j supravieţuire. Văd aşadar, politi : învăţături din Cartea lui Mormon. veni în România ca misionar. Sunt aici
S m aranda D o b re scu . Nu p ie rd e ţi 0; B orb ea nu S im io n S andu - 0; cieni aruncând cu bani, sticle de I Din ideea că o discuţie cu acest din august 1998 şi încerc să împărtăşesc
I prilejul să vă întâlniţi cu cei care au I Loica Roman - 0; durea Ovîdiu - 0; băutură şi alimente în stânga şi în \ m isionar ar stârni interesul.cititorilor - continuare in pag. a 2-a -
ţ elaborat Legea pensiilor pentru a afla i lonescu S tejă rel - 0; A ng elescu
' ceea ce nu ştiţi! ' Remus - 0; Gâicescu Dum itru - 0. dreapta numai în speranţa că vor fi ^noştri, s-a născut acest dialog. Dialog realizat de Mariana PANDARUy
i________ .._ _ -__________ _____ _ J
realeşi. După ce timp de patru ani,
P O E Z IA P E N S IO N A R IL O R din clipa în care s-au văzut cu
puterea în m ână, au avut grijă
Votaţi pe cei care vă dispreţuiesc să-şi burduşească bine buzunarele.
Şi mai văd mulţimea, de multe ori
Umblaţi voi plângând pe stradă Sa luptaţi voi împreuna
înfometată, care nu mai ştie încotro
Nu vă bagă nimeni în seamă Pentru o viaţă mai bună să o apuce. în oraşe, oamenii pot fi
Doamne uită-te în jos Căci pensionarii români văzuţi stând la centre de colectare,
Să ne vezi cum am ajuns Sunt condamnaţi de acest regim
cu deşeuri de hârtie şi fier vechi
Să umblăm acum desculţi
adunate de prin containere. Am
Să trăiască în sărăcie avut şi eu c u rio z ita te a să mă
Gârboviţi şi flămânziţi C-au votat fără să ştie
am estec printre aceştia. Ochiul
Şi de toţi suntem împinşi O clică de trădători .
ate nt al g e s tio n a re i, ca re -şi
Nu vedeţi că ţara geme De jnapani şi profitori
cunoaşte c lie n ţii, m-a observat
De necaz şi de durere - cdntii în pag. a 2-a - Popa Siivia, sat Lunca
imediat cu toate că în faţa mea se
mai aflau doi cetăţeni.
- A veţi şi du m n e a vo a stră ,
Şoferiextrema urgenţă! hârtie?, am fost întrebat.
- Nu, nu... am m urm urat
Pe baza unui test, în care au fost chestionaţi 473 de bărbaţi şi 418 femei, un încurcat. Pur şi simplu am vrut să
institut de cercetări psihologice a arătat că potrivit datelor prelucrate de calculator, aflu cât câ ştig ă un om d in tr-o
s-au desprins următoarele concluzii; 92 la sută dintre bărbaţi conduc până se termină asemenea îndeletnicire. 20-30 de
benzina, pe când doar 11 la sută dintre femei riscă acest lucru; afiându-se în zone mii de lei. Puţin, foarte puţin, dar
necunoscute, 94 la sută din bărbaţi, preferă să meargă greşit zeci de km, decât să sunt nişte bani care le permit să nu
întrebe care este drumul cel bun, iar dintre femei, se situează în această postură
- continuare în pag. a 2-a -
doar 23 la sută. in schimb 79 la sută dintre femei pleacă la drum fără să controleze E H Q S l
starea maşinii, nivelul lichidului de răcire şi a uleiului, la acest capitol bărbaţii fiind Daniel MARIŞ S IB IU - AGENŢIA DEVA
mult mai atenţi. - continuare în pag. a 2-a - M. DAN
• efectuează zilnic transport de persoane în TOATĂ
r ■S EUROPA: GERMANIA, FRANŢA, ITALIA, AUSTRIA, SUEDIA,
r SPANIA, OLANDA, BELGIA, ANGLIA la preţuri accesibile şi cu
AMERICANII SPIONEAZĂ LUMEA ÎN FA VOAREA LOR (II) \ plecări din 30 de mari oraşe ale ţării.
I
Scriam în num ărul tre cu t că 1700 de o rg a n iza ţii sau cetăţeni La Londra, de exem plu, în timpul . • efectuează servicii de mesagerie, eliberează asigurări
i tendinţa globalizării a tot ce înseamnă americani; Proiectul „CH AOS” care a guvernării M. Teacher, au fost ascultaţi ■ medicale şi cărţi verzi.
I politică şi economie este la discreţia avut ca obiectiv în timpul mandatului lui cotidianul „The Observer” au apărut | ® închiriază grupurilor organizate, autocare moderne
m iniştrii, contribuabilii, ziarele. în |
I super-sofisticatului sistem inform a Lyndon Johnson şi apoi al iui Richard
ţional pus la punct de SUA. lată numai câteva informaţii privind activitatea ! pentru efectuarea de excursii.
I o parte din ,.proiectele” care au adus SECRETE INCOMODE fiului primului ministru, referitoare la I
I americanilor informaţii pe care le-au vân zările de arm e către A rabia | IMPORTANT! începând cu data de 14.05.1999. prin
valorificat în scopuri care probabil Nixon, urm ărirea studenţilor; în peri Saudită. Cu ajutorul reţelei ECHELON. • ATLASSIB puteţi călători si în Ungaria la Szeqed.
I niciodată nu vor ieşi la iveală în oada războiului din Vietnam au fost aceste tranzacţii au fost anulate din ■ Kecskemet şi Budapesta, cu plecări de 2 ori pe săptămână.
I proporţie de sută la sută: Proiectul interceptate peste 1000 de organizaţii din faşă şi nimeni nu-şi dădea seama la 1
,,SHAMROK” a permis interceptarea întreaga lume, care nu erau de acord cu acea vrem e cum au aflat am eri- | N o i o f e r im , d u m n e a v o a s tr ă a le g e ţ i!
I cânii de această tranzacţie când ea .
telegramelor primite sau trimise secret acest război; proiectul ,,EVO” privind
I de Western Union în perioada anilor dezmembrarea Jugoslaviei şi pătrun se dorea secret de stat. într-un raport I PentruJnformaţii şi rezervări sunaţiia Agenţia
’50-’60; Proiectul „MINART” prin care derea am e rican ilor în zona Bosfor- ATLAJSIpcIin Deva, la numărul de telefon 054/231519.
I - continuare în pag. a 2-a - J
SUA ascultă între 1967-1973, peste Dardanele. Această reţea a fost deosebit
I 6000 de persoane străine şi peste de activă în Canada şi Marea Britanie. S. DIACONESCU J
L