Page 1 - Calauza_2000_529
P. 1

PARTIDUL ©

                                                                                                                                                 DEMOCRAT
                                                                                                                                               „M a i  întâi  oamenii"

                                                                                                                                       GHEOBGH

                                                                                                                                         BARBU

                                                                                                                                       PREŞEDINTELE
                                                                                                                                        CONSILIULUI
                 Săptămânal  independent                        aflat    în   slujba uturor             oamenilor                       JUDEŢEAN
                                                                                          t
                                                                                                                                        HUNEDOARA


           GUVERNUL  ROMÂNIE!
                                                            m  £                                                                    În viziunea Ungariei,
                H O T Ă R Â R E                             Q3  P
                                                              V»
                                                            Q>
          privind  numirea în funcţia  de prefect al judeţului   C                                             Transilvania nu aparţine României
                                                              OV i
       Hunedoara.                                              •§  *                                         -  urmare din nr.  527 -    româneşti,  izolarea  Transilvaniei  de
          în temeiul dispoziţiilor art.  106 alin. (3) din Legea   ■o  §  S  ^                            Harta  elaborată  la  Budapesta  şi   România, după opinia mea, este un act
       administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată,   Q> c/y £ o
                                                                                                       lansată la Târgul internaţional de Turism   samavolnic, în ciuda tratatelor interna­
          Guvernul  României  hotărăşte:                   xo  a fe  2                                 de  la  Budapesta  are  urmări  nefaste   ţionale. Nu este întâmplătoare schimba­
          Articol  unic  -   Domnul  SORIN  APOSTU  se      o  .§  8
                                                                                                       pentru  România.  Pe  căi  cunoscute,   rea denumirilor de localităţi şi străzi din
       numeşte în funcţia de prefect al judeţului Hunedoara.                                           această  hartă  a  pătruns  şi  pe  teritoriul   judeţele  Harghita  şi  Covasna,  acţiuni
                                                            <1)  CŢJ *5  2
                     Prim-Ministru                          c  ^ 'cc  w                                ţă rii  noastre,  mai  ales  în  ju de ţe le   abuzive,  ilegale  şi  cu  tentă  antiromâ-
               M ugur C onstantin  Isărescu                 O  0)   a   a                              Harghita,  Covasna,  Mureş  şi  Cluj.  Pe   nească. Şi dacă mai marii ţării se fac că
                                                            ^   t.
                                                            N   °                                      lângă stâlcirea tendenţioasă, am spune   -  continuare în pag.  a 2-a -
                               Contrasemnează                   *   «
        Bucureşti 5  mai 2000   p. ministrul funcţiei public'e,                                        duşmănoasă,  a  numelor  localităţilor         S.  DIACONESCU
             Nr.  366            loan Onisei                    2  ^
                                                                  o
                                secretar de stat                </> Q     Oare poţi să te mai
                                                                        îndoieşti de dragostea        Cism agonisim Ssanii, pentru a nu face datorii?
      I--------------- ------------------------------------------“  “1  BB&EBmisaiiEms!Ştt!mmKşa&esaxtej&?a
      I  Ministrul  Muncii si  s                                                  mea?                   în  aceste  vremuri  grele  şi  schimbătoare,  poate  fi  deosebit  de  greu  să  ne
                                             Pe olue vor să                                           administrăm banii, resursele familiei. Cum putem să rezolvăm această grea problemă
      i  Protecţiei Sociale,  la 1                                                                    cu succes?  După 1989, toate lucrurile au Ibat-o razna,  la vale spre râpă.  Nimic nu mai
                                         voteze  cefătesiîi  sa                                       avem sfânt în această viaţă pe care unii o aseamănă cu o scară ce coboară spre rău.
      j        dispoziţia            j                                                                   Pe noi ne mai presează şi ne macină MITA, oriunde mergem se ţine ca scaiul de
                                           primar ia  Deva?                 In curând vom începe      noi în fiecare zi,  ne sleieşte iâ buzunare (şi aşa goale),  şi de puteri pe cei mai mulţi.
      |  cetăţenilor din  Deva  j                                         publicarea în serial a  unor   Iar acum noi,  cei care  mai avem o sursă de venit,  ca pensie,  salariul,  şomaj etc
                                                                          CONVORBIRI CU STALIN
                                           Publicăm    un   clasam ent  al                            să întocmim  o listă cu aceste venituri  şi  alta  cu cheltuieli.
      |   La solicitarea mai multor grupuri de  j   sondajelor  realizate  cu  taloane  în                -  continuare în pag.  a 2-a -           Dumitru  BIRĂU
      i  cetăţeni  din  m unicipiul  Deva,  la  .
                                        CĂLĂUZA pentru  funcţia de primar la
      I  intervenţia  Partidului  Social  Democrat  '
                                        Deva.  P re fe rin ţe le   e le cto ra tu lu i
      |  Român  şi  a  candidatului  acestuia  la  j
      .  alegerile  pentru  prim ar  la  Deva,  dl  .   (judecând  după  taloanele  prim ite)   VIAŢA  CA  O   ELDE&  SPILLER  AM M ON
      !  VALERIU  EÂRGĂU.  d-na  Smaranda  I   suni:
      I  Dobrescu, Ministrul Muncii şi Protecţiei  ]   C o rne l  P oenar  -   0;  M untean   VÂNĂTOARE  1   In te rlo cu to ru l  meu  se  num eşte   -   Mai  intâi,  Elder Spiller Ammon,
      .  Sociale  în  Guvernul  Isărescu,  va  fi   Mircia -  101;  Crişan  Dorin -  0;  Belu         i SPILLER  AMMON,  şi  este  de  fapt  un
      |  prezentă în data de 20 mai a.c. la Deva,  i   loan -  0;  Rusu  Dorel -  0;  Lavu  llie -    T răim   în tr-c   lum e  p lin ă   de   câteva cuvinte despre dvs şi,  de unde
      |  unde va fi  la dispoziţia  cetăţenilor care  j                aspirări  spre  fericire  şi  plăceri  şi   | american  născut  la  Seattle  şi  venit  în   acest titlu -  Elder?
      '  au nelămuriri în privinţa aplicării noii Legi  *   11; Neagoie Minică -  0; Popa Florina   avem  credinţa  copilărească,  de   . România din august ^  -   Deci,  vin
                                        Tatiana  -  0;  Arm ăşescu  Dum itru  -                       I  1298.  De  fapt  este                       dintr-un  oraş  din
      |  a  pe nsiilor,  in  acest  sens.  pentru  |                    m ulte  ori,  că  le  vom  şi  realiza.         I nvitatla călăuza
      ■  amănunte  ţineţi  legătura  cu  redacţia  i   0: Croitoru. loan -  0; C hirilă Mircea -    Aceste  cuvinte  pe  care  Schiller  le   |  unul  din  cei  patru   ________________ nord-vestul  S ta­
      I  noastră,  urm ăriţi  num ărul  viito r  al  <   0;  Podeleanu  Nicolae  -   0;  Medrea   spunea  cu  mult  timp  în  urmă,  îmi   •  tin e ri  m isiona ri  ai  telor  Unite,  am  21
      |  ziarului.  Puteţi  pregăti  întrebări  scrise,  j   Cornel  -  0;  Bogdan  Gheorghe  -   0;   revin  ca  un  leit-motiv,  acum,  într-o   1  B isericii lu i Isus H ristos a S finţilor din   de ani, acasă mai am două surori şi un
      .  memorii  ce  vor  putea  fi  primite  la  un  .   Sava  Manole  C crneliu  -  0;  Bârgău   lume  mai  bulversată  ca  niciodată,   | Z ile le   din  Urmă.  Misionari,  veniţi  să   frate,  iar eu mi-am întrerupt studiile de
      I  secretariat ce va funcţiona  la întâlnirea  I   Valeriu -  206;  loan  D.  C onstantin -    aflată într-o disperată geană pentru   |  îm părtăşească,  ce lo r  ce  doresc,   la  Facultatea  de  arhitectură,  pentru  a
      j  cu oamenii din Deva a doamnei ministru  j                      supravieţuire.  Văd  aşadar,  politi­  :  învăţături din  Cartea lui Mormon.  veni  în  România  ca  misionar.  Sunt  aici
       S m aranda  D o b re scu .  Nu  p ie rd e ţi   0;  B orb ea nu  S im io n   S andu  -   0;   cieni  aruncând  cu  bani,  sticle  de   I   Din  ideea  că  o  discuţie  cu  acest   din august 1998 şi încerc să împărtăşesc
      I  prilejul  să  vă  întâlniţi  cu  cei  care  au  I   Loica  Roman -  0;  durea  Ovîdiu -  0;   băutură  şi  alimente  în  stânga  şi  în   \ m isionar  ar  stârni  interesul.cititorilor  -  continuare in pag.  a 2-a -
      ţ  elaborat  Legea  pensiilor pentru  a  afla  i   lonescu  S tejă rel  -   0;  A ng elescu
      '  ceea ce nu ştiţi!           '  Remus  - 0;  Gâicescu  Dum itru -  0.  dreapta numai  în speranţa că vor fi  ^noştri,  s-a născut acest dialog.   Dialog realizat de Mariana PANDARUy
      i________  .._   _  -__________ _____ _   J
                                                                        realeşi.  După ce timp de  patru  ani,
               P O E Z IA   P E N S IO N A R IL O R                     din  clipa  în  care  s-au  văzut  cu
                                                                        puterea  în  m ână,  au  avut  grijă
                Votaţi pe cei care  vă dispreţuiesc                     să-şi burduşească bine buzunarele.
                                                                        Şi  mai  văd  mulţimea,  de  multe  ori
        Umblaţi voi plângând pe stradă   Sa  luptaţi voi împreuna
                                                                        înfometată, care nu mai ştie încotro
        Nu vă bagă nimeni în seamă    Pentru o viaţă mai bună           să o apuce. în oraşe,  oamenii pot fi
        Doamne  uită-te în jos        Căci pensionarii români           văzuţi stând la centre de colectare,
        Să ne  vezi cum am ajuns      Sunt condamnaţi de acest regim
                                                                        cu  deşeuri  de  hârtie  şi  fier  vechi
        Să umblăm acum desculţi
                                                                        adunate  de  prin  containere.  Am
                                      Să trăiască  în sărăcie           avut  şi  eu  c u rio z ita te a   să  mă
        Gârboviţi şi flămânziţi       C-au votat fără să ştie
                                                                        am estec  printre  aceştia.  Ochiul
        Şi de  toţi suntem  împinşi   O clică de  trădători  .
                                                                        ate nt  al  g e s tio n a re i,  ca re -şi
        Nu  vedeţi că ţara geme       De jnapani şi profitori
                                                                        cunoaşte  c lie n ţii,  m-a  observat
        De necaz şi de durere   -  cdntii  în pag. a 2-a -    Popa Siivia, sat Lunca
                                                                        imediat  cu  toate  că  în  faţa  mea  se
                                                                        mai  aflau  doi  cetăţeni.
                                                                          -   A veţi  şi  du m n e a vo a stră ,
             Şoferiextrema                  urgenţă!                    hârtie?,  am  fost  întrebat.
                                                                           -   Nu,  nu...  am  m urm urat
         Pe  baza  unui  test,  în  care  au  fost  chestionaţi  473  de  bărbaţi  şi  418  femei,  un   încurcat.  Pur  şi  simplu  am  vrut  să
      institut de cercetări  psihologice  a  arătat că potrivit datelor prelucrate  de calculator,   aflu  cât  câ ştig ă   un  om  d in tr-o
      s-au desprins următoarele concluzii; 92 la sută dintre bărbaţi conduc până se termină   asemenea  îndeletnicire.  20-30  de
      benzina,  pe când doar  11  la  sută dintre femei  riscă acest  lucru;  afiându-se în zone   mii  de  lei.  Puţin,  foarte  puţin,  dar
      necunoscute,  94  la sută  din  bărbaţi,  preferă să  meargă greşit zeci de km, decât să   sunt nişte bani care le permit să nu
      întrebe  care  este  drumul  cel  bun,  iar dintre  femei,  se  situează  în  această  postură
                                                                           -  continuare în pag.  a 2-a -
      doar 23 la sută. in schimb  79 la sută dintre femei pleacă la drum fără să controleze               E H Q S l
      starea  maşinii,  nivelul  lichidului  de  răcire  şi  a  uleiului,  la  acest capitol  bărbaţii fiind   Daniel  MARIŞ  S IB IU   -  AGENŢIA  DEVA
      mult  mai  atenţi.     -  continuare în pag.  a 2-a -    M.  DAN
                                                                                                            •   efectuează  zilnic  transport  de  persoane  în  TOATĂ
      r                                                                                           ■S      EUROPA:  GERMANIA,  FRANŢA,  ITALIA,  AUSTRIA,  SUEDIA,
     r                                                                                                    SPANIA,  OLANDA,  BELGIA,  ANGLIA  la preţuri accesibile şi cu
         AMERICANII SPIONEAZĂ LUMEA ÎN FA VOAREA LOR (II)  \                                              plecări din 30 de mari oraşe ale ţării.
      I
           Scriam   în  num ărul  tre cu t  că   1700  de  o rg a n iza ţii  sau  cetăţeni   La  Londra,  de  exem plu,  în  timpul  .   •   efectuează  servicii  de  mesagerie,  eliberează  asigurări
      i tendinţa globalizării a tot ce înseamnă   americani;  Proiectul  „CH AOS”  care  a   guvernării M. Teacher, au fost ascultaţi  ■   medicale  şi  cărţi  verzi.
      I  politică  şi  economie  este  la  discreţia   avut ca obiectiv în timpul  mandatului  lui   cotidianul  „The  Observer”  au  apărut  |   ®  închiriază  grupurilor  organizate,  autocare  moderne
                                                                       m iniştrii,  contribuabilii,  ziarele.  în  |
      I  super-sofisticatului  sistem  inform a­  Lyndon  Johnson  şi  apoi  al  iui  Richard
        ţional pus la punct de SUA. lată numai                        câteva  informaţii  privind  activitatea  !   pentru  efectuarea  de  excursii.
      I o  parte  din  ,.proiectele” care  au  adus   SECRETE INCOMODE  fiului  primului  ministru,  referitoare  la  I
      I  americanilor  informaţii  pe  care  le-au                    vân zările  de  arm e  către  A rabia  |    IMPORTANT!  începând cu data de 14.05.1999. prin
        valorificat  în  scopuri  care  probabil   Nixon,  urm ărirea  studenţilor;  în  peri­  Saudită. Cu ajutorul reţelei ECHELON.  •   ATLASSIB  puteţi  călători  si  în  Ungaria  la  Szeqed.
      I  niciodată  nu  vor  ieşi  la  iveală  în   oada  războiului  din  Vietnam  au  fost   aceste  tranzacţii  au  fost  anulate  din  ■   Kecskemet şi  Budapesta, cu  plecări de 2 ori pe săptămână.
      I proporţie  de  sută  la  sută:  Proiectul   interceptate peste 1000 de organizaţii din   faşă  şi  nimeni  nu-şi  dădea  seama  la  1
        ,,SHAMROK”  a  permis  interceptarea   întreaga lume, care nu erau de acord cu   acea  vrem e  cum  au  aflat  am eri-  |    N o i o f e r im , d u m n e a v o a s tr ă  a le g e ţ i!
      I                                                               cânii  de  această  tranzacţie  când  ea  .
       telegramelor primite sau trimise secret   acest  război;  proiectul  ,,EVO”  privind
      I de  Western  Union  în  perioada  anilor   dezmembrarea  Jugoslaviei  şi  pătrun­  se  dorea secret de stat.  într-un  raport  I  PentruJnformaţii şi rezervări sunaţiia Agenţia
        ’50-’60;  Proiectul  „MINART” prin care   derea  am e rican ilor  în  zona  Bosfor-                ATLAJSIpcIin Deva,  la numărul de telefon 054/231519.
      I                                                                   -  continuare în pag.  a 2-a -    J
        SUA  ascultă  între  1967-1973,  peste   Dardanele. Această reţea a fost deosebit
      I  6000  de  persoane  străine  şi  peste  de  activă  în  Canada  şi  Marea  Britanie.  S.  DIACONESCU J
      L
   1   2   3   4   5   6