Page 1 - Calauza_2000_531
P. 1

©
                                                                                                                                                 „Mai întâi oamenii"





                                                                                                                                         G H E O R G H
                                                                                                                                           B A R B U

                                                                                                                                            47 ani
                                                                                                                                            inginer
                  Săptămânal  independent  aflat în  slujba tuturor  oamenilor                                                           PREŞEDINTELE  CONSILIULUI JUDEŢEAN
                                                                                                                                                  HUNEDOARA



       I      IN C R E D IB IL U L   S -A  ÎN T Â M P L A T          I                                               ; Ce spune MMPS
       I
        Doamna Smaranda Dobrescu, ministrul Muncii şi Protecţiei  j
       I                                                                                                 Recorelarea pensiilor de stat
                    Sociale s-a întâlnit cu 400 de deveni
       I                                                                                                  O ficiul  central  de  Plată  a  P ensiilor a   sunt  necesare  peste  84  de  m iliarde  de
                                                                                                       anunţat că în luna mai au fost recalculate   lei  pentru  asigurarea  fondurilor  pe  care
       |   Aşa  cum  am  anunţat  în  CĂLĂUZA,   B u d u la n ,  preşedintele  PSDR a lansat  |        conform   HGR  nr.  332/2000,  aproxim ativ   le  presupune  prim a  etapă  a  recorelării.
       | d-na  S m a ra n d a   D o b re s c u ,  m inistrul   o fic ia l  şi  c a n d id a tu ra   la  fu n c ţia   de  i   635.000  de  pensii  din  sistem ul  a sig u ­  lată   p ro ce n ta je le   cu  care  au  fost
       !  M uncii şi  Protecţiei S ociale în G uvernul   p rim a r  al  m un icip iu lu i  D eva,  a  d-lui  j   rărilor  sociale  de  stat  -   o  parte  în  urma   recorelate  diversele  categorii  de  pensie
       I  M ugur  Isărescu,  a  v e n it  sâm b ă tă   la   V A LE R IU  B Â R G Ă U , directorul ziarului  I   c re şte rii  p e n siilo r  m inim e  cu  15% ,  iar   (diferenţierile  au  vizat  anul  înscrierii  la
       |  Deva,  unde s-a în tâlnit cu o m asă m are   C Ă L Ă U Z A ,  d in s p re   p o lu l  s o c ia l,  j   celelalte,  în  baza  recorelării.  pensie: până în  1967,  1 9 6 8,1 96 9 ,1 9 70 ,
       .  de  oam eni  la  S ala  M are  a  C asei  de  d e m o c ra t,  o  ca le   de  u im a t  p e n tru   .   Cea.  100.000  de  persoane  vor prim i   1971,  1972,  1973,  1974,  1975,  1976,
       •  C ultură.                    poporul  rom ân.             t                                  pensii  m ajorate  cu  cel  puţin  700.000  de   1977,1978,1979 sau 1980): pensia pentru
       |   A m abilă,  doam na  m inistru  prove-   întâlnirea  e  greu  de  descris;  a  fost  |j     lei  (creşterea  m axim ă  este  de  864.693
       ■  nind  din  rân durile  P S D R ,  a  răspuns  cu  adevărat  democratică,  fiecare  susţi-  ■   de  lei).  M M PS  a  cplculat  că  în  luna  mai  -  continuare fn pag.  a 2-a ■
       * tuturor  solicitărilor oam enilor din  sală,   nându-şi cauza în faţa doamnei ministru.  '
       j care,  au  fost  m ulţi  şi  mai  ales  necăjiţi,
       |  până  peste  cap.                -  continuare  fn pag.  a 3-a -    <
           C u  a ce astă   o ca zie   di  P o m p iiiu  Ion  C O RD O Ş J
                                                                                                                            Mare minune
                                                                                                           A fost descoperită ta u ^ a  prostiei!
            TOPUL CANBIOAJILBR LA PRIMĂRIA DEVA                                                              Până acum   nu se ştia de  unde vine prostia.  Şi  mai  ales de ce se prostesc
                                                                                                          unii  oam eni.  Un  studiu  britanic  a  stabilit  că  poluarea,  degradarea  culturilor
           V ale riu   B ârg ă u  -   1216;  M irc ia   M un tean -   101;  ilie   Lavu  -   11;  loa n  B elu  agricole,  toate  acestea  reduc  drastic  inteligenţa  om ului.  Pe  lângă  conţinutul
        -   2;  D o rin   C rişa n   -   0;  D o re l  R usu  -   0;  M in ică   N eagoe  -   0;  F lo rin a   Popa   ridicat de  particule  de  plumb  sau  de  alte  substanţe  nocive  ale  aerului  pe  care-l
        T a tia n a  -  0;  D u m itru   A rm ă ş e s c u  -  0; M ircea  C h irită  -  0;  N ico ia e  P odeleanu  respirăm, specialiştii de la U niversitatea din Londra aduc în discuţie lipsa fierului
        -  0;  C orn e !  M edrea -  0;  G h e o rg h e   B og d a n  -  0;  S ava  M ano le C o rn e îiu  -  0;   şi a iodului din alim ente -  consecinţă a eroziunii solului - ,  precum  şi  radiaţiile.
        io a n   D.  C o n s ta n tin   -   0;  B o rb e a n u   S im io n   S an d u   -   0;  L o ica   R om an  -   0:   Statistici  recente  arată  că  15.000  de  persoane  au  m urit  şi  alte  50.000  s-au
        O v id iu   J u rc a   -   0;  S te jă re l  io n e s c u   -   0;  R e m u s  A n g e le s c u   -  0;  G âice scu   ales cu  handicapuri în  urm a exploziei de  la C ernobâl -  scenă,  în aprilie  1986,
        D u m itru   -  0.                                                                                a  celui  mai  dezastruos  accident  nuclear  civil  -   care  a  trimis  un  nor  de  radiaţii
                                                                                LAOBâ 808151 ii           mortale asupra Ucrainei, Beiarusiei şi a Rusiei. în sud-estul Asiei,  1,5 milioane de
                                                                          componenta a formaţiei  de  dans sportiv   ■ continuare in pag.  a 2-a ■   C. STERE
                                                                               „RIÎM-2G0H"  Huiediiara



                                                                                                       „VA VENI  SI  VREMEA SĂM ĂDASULUI!”1
                                                                                                                                                                     I
                                                                           -   C e  a ţi  tă c u t  d u p ă   R e v o lu ţie    -   ,,Id e a lu l  R e v o lu ţie i”  nu  a  fo s t   nelucrate  cu  zecile  de  mii  de  hectare,  i
                                                                         d o m n ilo r  p o litic ie n i,  g u v e rn a n ţi  ş i   ru in a re a ,  s ă ră c ire a ,  ş o m a ju l,  tin e ri   lipsă   de  om e nie   şi  re sp e ct  faţă   de  !
                                                                         con d u că to ri  de  u n ită ţi  in d u stria le   ş i   licenţiaţi  fără  locuri  de  m uncă,  cerşetori,   vârstnici etc -  ci un progres şi o bunăs-  I
                                                                         agricole?                     m agazinele  de  vechituri  (second-hand)   tare  mai  rapidă decât în  socialism .   |
                                                                           Aţi ruinat toată econom ia naţională,   îm b ră c ă m in te   la  k ilo g ra m   adu să  din   Nu  a v e ţi  m o tive   de  ju s tific a re   .
                                                                         aţi vândut  o  parte din  ea  străinilor,  aţi   O ccident,  partide  şi  partiduleţe  precum    Domnilor!  Nici  prin  căderea  CAER-ului  I
                                                                         perm is  haosul  şi  im oralitatea,  ne-aţi   şi  se cte   re lig io a s e   de  to a te   fe lu rile ,   şi nici a conjuncturii internaţionale. Ţările  |
                                                                         sărăcit  şi  ne-aţi  înglobat  în  datorii  şi   vagabonzi  şi  câini  vagabonzi,  copii  ai   -  continuare  fn pag.  a 2-a -    ■
                                                                         pe  noi  şi  ţara!            străzii,  em igranţi  şi  bişniţari,  păm ânturi  Victor CRIŞOVAN -  Deva



                                                                               Apa trecet                CÂŞTIGĂTORII PREMIILOR DE FIDELITATE „CĂLĂUZA”, din luna aprilie
                                                                                                            în  urm a  tragerii  ia  sorţi  a  talo an elor participa nte   la  concursul  de fid elitate
                                                                         nepăsarea rămâne                C Ă LĂ U Z A ,  pe  luna  a prilie,  au  fo st  atribuite  urm ătoarele  prem ii:
                                                                                                            P re m iile   d e   1 0 0 .0 0 0   le i:  D -n a   B O IE R   M Ă R IA ,  P e tro ş a n i,  s tr.
                                                                                                         Independenţei,  bl.  24,  ap.  20.;  Dl  D Ă R ĂŞ TE AN U   O C TA V IA N ,  D eva,  A leea
                                                                            T o t  m ai  m u lţi  h u n e d o re n i  se   P atriei,  bl.  D-1,  ap.  36
                                                                         confruntă  cu  problem e  generate  de       r               -  continuare  in pag.  a 2-a -
                                                                         poluarea  apei  potabile,  văzându-se
                                                                         lipsiţi  de  o  sursă  esenţială  pentru
                                                                         existenţă.
                                                                            Astfel,  în  oraşul  Sim eria  pânza   CARMEN  M ÂNEA - medic stomatolog
                                                                         de  apă  freatică  este  im purificată  de
                                                                                                         -   D -na  Carm en  M ânea,  există  acum    trebuie să îndeplinească anum ite condiţii?
                                                                         sulfaţi  şi  m aterii  organice,  fa p t  ce   noi reglem entări după care se desfăşoară   -   Da,  ei  tre b u ie   să  fie   p lă tito ri  la
                                                                         a fe c te a z ă   a p ro x im a tiv   2 0 0   de   activitatea  ca b ine telo r   Asistenţa  socială.
                                                                         locuitori,  în  tim p  ce  în  com una  Pui,   stom atologice.  Vă  ru ­  INVITAT LA CALAUZA  -  Ce p o t face cei ce
                                                                         pânza freatică este afectată din punct   găm   să  ne  daţi câteva          nu sunt plătitori?
                                                                         de vedere chim ic datorită depozitării  date  m ai concrete  fn  acest sens.  -  Se vor adresa serviciului de urgenţă
                                                                                                         -   C abinetele  stom ato log ice   fu n c ţio ­  c a re   fu n c ţio n e a z ă   în c ă   în  c lă d ire a
                                                                                                       nează acum   la fel ca şi cele de m edicină   Policlinicii stom atologice. Aceste servicii
                                                                                                       generală,  adică  p acienţii  trebuie  şă -şi   s a tis fa c   u rg e n ţe le   c e lo r  ce  nu  su n t
                                                                         im proprii  de  îngrăşăm inte chim ice şi   aleagă m edicul stom atolog de fam ilie. Se   înscrişi pe lista unui m edic sau nu pot să
                                                                         pesticide încă  de  pe vrem ea fostului   înscriu  pe  lista  acestui  m edic  şi  toate   p lă te a s c ă   a c e a s tă   c o n trib u ţie   la
                          SIBIU -   A G E N Ţ IA   D E V A               CAP.                          trata m e nte le  de  care  au  nevoie  vo r  fi   A sigurările  sociale.
                                                                            M ajoritatea fântânilor nu  mai pot   făcute  la  cabinetul  m edicului  respectiv.  -  continuare  fn pag.  a 2-a -
             •   e fe c tu e a z ă   z iln ic   tr a n s p o r t   d e   p e r s o a n e   în  T O A T Ă    fi  fo lo s ite   d a to rită   c o n c e n tra ţiilo r   -  Cei ce vor să se fnscrie pe aceste liste,  D ialog  realizat  de  Mariana  PÂNDARU
           E U R O P A ;  G E R M A N IA ,  F R A N Ţ A ,  ITA LIA ,  A U S T R IA ,  SU E D IA ,   ridicate  de  azotaţi  şi  am oniu,  fiind
           S P A N IA ,  O L A N D A ,  B E LG IA ,  A N G L IA   la  preţuri  accesibile  şi  cu   afectaţi sute de cetăţeni. Nu mai bine,
           plecări  din 30 de mari oraşe aie ţării.                      se  prezintă  lucrurile  la  C ertej  unde
                                                                         d a to rită   a m p la s ă rii  n e c o re s p u n ­  Omul care l-a primit în PNL oe Mircia Muntean, ne scrie dezamăgit
             •   e fe c tu e a z ă   serv icii  de  m e s a g e rie ,  e lib e re a z ă   a sig u ră ri
           m e d ic a le   şi  cărţi  verzi.                             zătoare  a  unor  grajduri,  apa  nu  mai
                                                                         corespunde condiţiilor de potabilitate,   Omul  de  la  „căpătâiul  m ormântului”
             •   în c h ir ia z ă   g r u p u r ilo r   o r g a n iz a t e ,  a u to c a r e   m o d e rn e    fiind  poluată  cu  substanţe  organice
           p e n tru   e fe c tu a re a   de  e x c u rs ii.             fapt ce provoacă mari problem e celor   Titlul m i-a fost sugerat de „P E R L A ”   le-a făcut?  Sunt ei dispuşi să mai facă
                                                                         2000 de locuitori.              oratorică din discursul actualului prim ar   gre şe a la   din  1996?  Eu  cred  că  nu.
                                                                                                         al  D evei,  M irc ia   M u n te a n   ro stit  la
                                                                                                                                        După  ce  vor  analiza  în  m od  tem einic
                                                                            La  Geoagiu,  sursa  de  apă  pota­
       J   I M P O R T A N T !   Începând cu  d ata d e  1 4 .0 5 .1 9 9 9 .  prin   bilă, în caz de inundaţii,  este scoasă   m o rm â n tu l  re g re ta tu lu i  fo tb a lis t  M.   cele  ce  ei  deja  ştiu  şi  cele  spicuite  de
           A L A S S I B   p u t e ţ i   c ă l ă t o r i   ş i  în   U n g a r ia   la  S z e q e d .
             T
                                                                                                         Klein.
                                                                                                                                        m ine, ca un bun cunoscător a activităţii
                                                                         din  fu n c ţiu n e ,  fă c â n d   im p o s ib ilă
           K e c s k e m e t şi  B u d a p e s ta ,  cu  p le c ă ri  d e  2  ori  pe  s ă p tă m â n ă .
                                                                                                                                        sale,  vo r  ajunge  la  con clu zia  că  nu
                                                                                                            Sus-num itul candidează şi aspiră la
       h   N o i oferim ,  dum neavoastră alegeţi!                       alim entarea  cu  apă  a  staţiunii  şi  a   un  nou  m andat.  Stau  şi  mă  întreb,  DE   m erită votul  lor.
                                                                         sanatoriului,  iar  pentru  cei  3000  de
                                                                                                         CE?  îşi  în chipu ie   că  lum ea  l-ar  m ai
                                                                                                                                           Parcă-I  văd.  Era  prin  vara  anului
                                                                         cetăţeni  ai  com unei  llia,  băutul  apei
                                                                                                         vota?  C onsideră  că  e lectora tul  este
                                                                                                                                        1991.  A apărut în biroul meu îm preună
       <5                                                               ^   -  continuare fn pag.  a 2-a -    chiar atât de naiv încât să nu vadă ce a   cu tatăl său,  Ionel M untean din Cristur,
                                                                         din propriile fântâni a devenit un calvar,
                Pentru informaţii si rezervări  sunaţi  la Agenţia
                                                                                                         făcut  în  ultim ii  ani  şi  în  special  cum
            ATLASSIB din Deva,  lă numărul de  telefon 054/231519.
                                                                                                                                        un om pe care îl respect şi îi acord toată
                                                                                                         -  continuare fn pag.  a 3-a -
                                                                                                                                    Ing.  Paul Botez,  preşedintele  PLDR,  Fii. Jud. Hd.
                                                                                        Daniel  MARIŞ^
   1   2   3   4   5   6