Page 2 - Calauza_2000_531
P. 2

Saptamanal  independent  aflat  în  slujba  tuturor  oamenilor  ooCDSUS^TWl^®»




            Confesiuni                 Apa  trece,  nepăsarea rămâne                                        \      MARTOR
             indecente
                                           m etale  g rele,  re zu lta te   din  apele  de  m ină   m u lţu m e ş te   să  lic ite z e   în   s c h im b ,
                -  urm are  din pag.  1  -    evacuate de la exploatările m iniere închise din   p e s c u itu l),  nu  tu  re p re z e n ta n ţi  ai
        calitatea  acesteia  fiind  influenţată  în  mod   p e rim e tru l  A lm a ş -P o d u l  Io n u lu i,  fa p t  ce   adm inistraţiei  locale.
         n e g a tiv   de  c o n c e n tra ţia   de  d iv e rs e    provoacă m ari neajunsuri la 4000 de locuitori.  Toată  lum ea  dă  din  um eri,  pasând
         produse  chim ice  şi  nivelul  râului  M ureş,   D ram atică  este  situaţia  în  zona  Lupeni-   responsabilitatea  pe  um erii  celuilalt,  iar
         unde se deversează anual peste 400.000   Is c ro n i,  u nde   a p e le   J iu lu i  de  V e s t  su n t   oam enii...  îm i  a m in te sc  că  în tr-o   vrem e,  p o ate   d e stu l  de  în d e p ă rta tă ,
         mc de ape  uzate.  E xistă de asem enea,  la   m urdare,  datorită  colm atării  zonei  de  captare   C ât  despre  ecologiştii  hunedoreni,   cin e va  stă te a  pe m alul  unei ape şi se to t g â n d e a  cum  să tre a că
         nivelul  ju d e ţu lu i  câteva  „z o n e   fie rb in ţi"   de  la  barajul  E lectrocentralei  P etroşani  cu   aceştia  s-au  trezit  la  viaţă  doar  acum,   pe  pa rte a  c e a la ltă .  C u  to ate   că  ave a  la  în d e m â n ă   o  b arcă,  îi
         unde apele râurilor nu se pot utiliza pe tot   s u s p e n s iile   provin  de  la  U zina de  P reparare   când  se  apropie  alegerile  locale.  lipse a pe  m o m e n t s o lu ţia  a de cva tă.  La  p rim a  ve de re,  se  pă re a
         parcursul anului pentru spălat, îm băiat sau   L u p e n i.  în   fa ţa   u n e i  a s e m e n e a   s itu a ţii   Tim p de  patru  ani au  navigat în voie
         adăpat anim alele.  R eprezentativă în acest   dram atice, hunedorenii afectaţi dau din colţ în   pe  apa  nepăsării,  doar perspectiva  ade­  sim plu  dar,  b arca,  nu  p ute a ţine  o a stfe l  de  g re u ta te.  Şi  de  aici
                                                                                                                   dilem a. D acă lua lupul în barcă,  răm â n e a  ca p ra  şi m â n ca  varza.
         se n s  e s te   z o n a   A rd e u -G e o a g iu ,  râul   colţ,  nem aiştiind  cui  să  se  adreseze.  Nu  tu   m enitoare  a  unui  ciolan,  mai  trezindu-i
         G eoagiu fiind grav poluat pe o lungim e de   A sociaţie  de  Protecţia  M ediului,  nu  tu  Regie   la  viaţă.  Eu  unul,  decât  să-i  mai  votez,   D acă  lua  va rza   ră m â n e a   lupul  şi  m â n ca   d e sig u r,  ca p ra .  C ând
       \^ 18 km datorită im purificării apei cu ioni de  N a ţio n a lă   „A p e le   R o m â n e ”  (c a re   se  mai  bine  em igrez  în  Africa!  cre de a că nu  are ce face  şi c h ia r vro ia  să  ren un ţe, a sim ţit cum
                                                                                                            j      îi  p le s n e şte   m in te a :  „G a ta ,  ştiu  ce  am   să  fa c.  C um   am   să
                                                                                                                   procedez.  în tâ i voi  trece  capra.  A poi,  vin  şi tre c  lupul,  iar c a p ra
                                                                                                                   o duc în ap o i. T re c varza şi o las în se a m a  lup u lui şi m ă în to rc  şi
                                                                                                                   tre c iar c a p ra ” .  S olu ţia  a fo st  reuşită,  lu pu l  n-a  m â n ca t c a p ra  şi
                                                                                M are  m in u n e                  nici  cap ra   n-a  m â n ca t  varza.  D ar  în tre   lup  şi  în tre   cap ră,  s-a
         Recorelarea pensiilor de stat                                      A fost descoperită                     isca t  un  fel  de  râcă.  L up ul  se  cre d e a   că  el  tre b uie   să  d e ţin ă
                                                                                                                   pu terea  şi  ch ia r se  in stală  în tr-u n  jilţ.  C a pra,  s-a to t g â n d it cum
                                                                               cauza prostiei!                     să scape  de  cel  care  oricâ n d   p u tea   să-i  sa ră   la  b e re g h ea tă .  Şi
              -  urm are din pag.  1  -    de gradul II -  41,81  -  42,03% ,  pensia de                           nu trecu prea m u ltă vre m e  şi-i  plesni şi ca p re i  m intea.  S e g â n d'
       m unca  dep u să   şi  lim ită  de  v â rs tă   cu   invaliditate de gradul III -  15,84 -1 7 ,5 8 % ,   -  urm are din pag.  1  -    că  ar  p u te a   să  îm b u n e ze   lupul  cu  la p te le   ei.  „D a r  cine  să  m ă
       vech im e   in te g ra lă   -   3 1,62  -   48,38% ,   pensia  de  urm aş -   10,34 -  8,34% .  persoane suferă  de  boli cauzate de  lipsa de fier   m u lg ă ? ”  se  g ândi  capra.  N oroc  că  prin  p re a jm ă   tre cu   m um a
       pensia pentru m unca depusă şi lim ită de   in  luna  iunie  re co re la re a   va  viza   1  din  organism ,  cons.  înţă  a  culturilor  „re vo lu    pădurii şi i se fă cu  p ro p u n ere a . C h ia r şi c a p ra  răm ase su rp rin să
       vârstă cu  vechim e  incom pletă -  28,15 -    pensiile  persoanelor care s-au înscris la                   de felul cum   a cce p ta se  a ce a stă  h âd ă a ju n g le i.  M um a  nu  stătu
                                                                        |   ţionare".  în  anum ite  părţi ale Chinei,  problem a a  |
       27,76%   pensia  de  invaliditate  de  gradul   pensie  în  anii  1981,  1982,  1983,  1984   s  fost  agravată  de  despăduririle  m asive  care  au  .   prea m ult pe gânduri şi se apucă de m uls ba, cum  m irosul laptelui
       I -  53,60 -  56,77% , pensia de invaliditate  şi,  respectiv,  1985.
                                                                        "  perm is  apei  de  ploaie  să  „sp e le "  solul  de  toate  ■   îi gâdila nările, gustă şi ea din du lce aţa  laptelui. C um  se pricepea
                                                                        |   s u b s ta n ţe le   n u tritiv e .  In  c e e a   ce  p riv e ş te   |   să facă m ulte boscoane, să lege şi să d ezlege, puse nişte frunze
                                                                        |   am eninţarea plum bului, s-a dovedit că, în M area  e  num ai  de  ea  ştiu te  în  lapte  şi  îl  fie rse   până  când  fru n z e le   se
                                                                        *  Britanie, G erm ania şi O landa, unul din zece copii  i    to p iră   iar  la p tele  că p ă tă   p u te re a   d o rită   de  m um a  păd urii.  D is-
                 CÂŞTIGĂTORII PREMIILOR DE                              1  prezintă  acest elem ent  în  sânge  într-o  cantitate  E   d e -d im in ea ţă,  pe  când  lupul  urla  de  fo a m e ,  îi  oferi  to t  laptele,
                                                                        |   su ficie n t  de  m are  să  le  afecteze  intelig en ţa,  £  pe care-l sorbi câ t ai  bate din  labe.  D upă câ te va  m inute,  pe  lup
          FIDELITATE „CĂLĂUZA” din  luna aprilie                         C o n c lu z ia   s p e c ia liş tilo r  e s te   c e l  p u ţin    îl cu p rin se  o gre a  m o le şe a lă  şi prin tre  d inţi îi sp use  că o iu b eşte
                                                                        l  îngrijorătoare:  „C re ie ru l  um an  riscă  foarte  m ult   I  şi  că  vrea  să  d e vin ă   priete ni  pe  vecie .  C um   se  nim eri  să  fie  şi
               -  urm are  din pag.  1  -    de Sus, Bl. 8, ap.  13; D-na VASILOVICI   1  acum   din  cauza  propriului  său  com portam ent  şi  |
            P re m iile   de  50.000  lei:  Dl  M INEA   ZINA,  Deva,  Al.  C rinilor,  bl.  E12A;  Dl   v  nim ic altceva din  ecosistem   nu  i-ar putea dăuna  I   capra  prin  p rea jm ă , îi  spuse că şi  pe ea o iub e şte   la fel.  O  să le
         ION,  C ălan, str.  Florilor,  bl. 5, sc.  B, ap.   M O TAN FLOREA, Brad, str. Republicii,   !   în  acest  fe r.   _  lase  pe  ele  să co n d u că  ju n g la ,  el  să  fie  tre cu t  doa r cu  num ele.
         14;  Dl BÂG U  G H EO R G H E, Ai. C rinilor,   bl.  9A,  ap.  12;  Dl  BIHOLARU  MIHAI,                  Pe  m u m a  p ă d u rii  şi  pe  c a p ră ,  le  b u c u ră   ta re   m u lt  a c e a stă
        bl.  E 10,  ap.  3,  D eva;  Dl  O N O F R E I   Lupeni,  B-dul  Păcii,  nr.  7,  ap.  65.  *   Nu este de m irare că datorită tăierii pădurilor  I  slă b iciu n e   a  lup u lui.  Se  îm p rie te n iră   şi  m ultă   vrem e  nu  s-au
         iO A N ,  V ulca n ,  str.  N.  T itu le s c u ,  bl.   C â te   u n   a b o n a m e n t  la  z ia ru l   |   şi  viiturilor care  spală solul  de toate  substanţele  |   d e zlip it  una  de  alta.  Lupul  a  d e ve n it  su p u s  şi  în ce rcă   să  fa că
        T2,  ap.  11,  Di  C H IO S A   G H IO R G H E,   C Ă LĂ U Z A   pe  lu na  iunie:  Dl  STROIA   ■  nutritive, în Rom ânia,  mulţi oam eni au de suferit,  ■   faţă c e lo r două iubite. C u vrem ea  îi dispăru pofta de uriet; scotea
         H u n e d o a ra ,  s tr.  I.  C re a n g ă ,  nr.  9,   IO A N ,  B ă c ia ,  nr.  63;  Dl  C O R N E L   “  alunecând  spre  prostie.  Aude  cineva?   ■  d o a r nişte  su n e te   ca  un  refren  al  unui  câ n te c:  da,  da,  da.
         ap.  6.                        BULEA,  C ârjiţi,  87;  Dl  IACOB  IOSIF,   S                C .S T E R E   I                                       Miron ŢIC
            C â te   u n   p a c h e t  c o n s tâ n d   în   5   R ăcăştia,  nr.  187;  D-na  DORNEANU
         c ă rţi  s a u   re v is te :  D -n a   C O F A R U    AXIN IA,  Brazi, corn.  Râu de M ori, Jud.
         D O IN A,  str.  G eneral  D ragalina,  bl.  6/   H unedoara.
         114,  P etroşani;  Dl  ZĂ V O IA N U   GILU,   P rem iile  de  100.000  iei  ş i 50.000
         s a tu l  C in c iş ,   H u n e d o a ra ;  D -n a    iei precum   ş i pachetele  cu  cărţi  vor fi   ici sm „VA VENI  SI  VREMEA SAMĂDASULUM"
         V R ĂBIESC U   DO INA,  str.  Libertăţii,  bl.   ridicate de la sediul redacţiei CĂLĂUZĂ
         1B,  ap.  25,  Deva;  D -na  M IHALESC U    începând  cu  data  de  19  iunie,  ia r cei   -  urm are  din pag.  1  -    m iniere,  din  lAS-uri  etc?  ie ş im   d in   c riz ă ,  nu  le  lă s a ţi  şi
         E U G E N IA ,   H u n e d o a ra ,   s tr.   G.   ce  doresc  să  le  fie  expediate  acasă,   re s p e c tiv e   au  ră m a s .  Se  p u te a    A vea  d re p ta te   W in s to n   C h u rc h il   a b a n d o n a ţi  -   c h ip u rile   că:  ,,a ş a -i
         T o p â rc e a n u ,  nr.  2 /8 ;  Dl  G R E C U    să ne m enţioneze prin telefon sau scri­  continua  Com erţul  Exterior  şi  încă  pe   spunând  că  „D em ocraţia  este  o  form ă   d e m o c ra tic ",  că  ,,a ş a -i  e c o n o m ia
         D A N IE L ,   co rn .   B ă trâ n a ,   ju d .   soare.  P re m iile   constând  în  a b o n a ­  un  plan  mai  m are,  mai  liber,  dar  aţi   de  guvernare  m izerabilă"  (cred  că  s-a   de  p ia ţă ",  că  ,,a ş a -i  re fo rm a ,
         Hunedoara;  D-na O C O LIŞAN  RODICA-   m ente  vor  fi  expediate  prin  poştă  de   în to rs   s p a te le   şi  la  v e c in ii  ţă rii,   referit  mai  ales  în  situaţiile  de  criză).  privatizarea”  etc.
         SAVETA,  loc.  O răştioara  de  Sus,  nr.   către  redacţie.  F elicitări  câştigătorilor   bârfindu-i  în  tot  felul1  Au urlat greviştii la voi, vă blesteam ă   Nu  v e d e ţi  că  p o litic a   v o a stră   e
        j 172; D-na DAN G ABR IELA, loc. Certeju  ş i m ai m ult noroc  viitorilor participanţi.  Toţi  deopotrivă  m eritaţi  condam ­  şi vă înjură şom erii şi pensionarii şi parcă   greşită?  Nu  „v ă   roade” !
                                                                          narea  pentru  subm inarea  econom iei   sunteţi  imuni,  nesim ţiţi,  neputincoşi.  închei cu  o  parabolă:  „V a  veni  şi
                                                                          naţionale şi  a scăderii  nivelului de trai   Nava  (Ţara)  o  conduceţi  parcă  tot   v re m e a   s ă m ă d a ş u lu i!  D o m n u le
                                                                          pentru cel puţin  1/2 din populaţia Ţării.  tim pul  „în   derivă"  şi  nu  sunteţi  în  stare   D octor,  vaca  noastră  e  bolnavă!  Am
        !  F IN A L   D E S P R E   P E T R U   G R O Z A   \                -  Aţi favorizat nem unca şi aţi  hulit   să  sto p a ţi  (o p riţi)  c ă d e re a   şi  haosul   d u s -o   şi  la  (s irin g ă )  în s ă m â n ţa re
                                                                          şi  acuzat  S tatul  to ta lita r  care  ne-a   econom ic,  nivelul  de  trai  şi  im oralitatea   a rtificia lă  şi  la  taur.  Şi  to t  nu  prinde
                                           2.  D acă  T ra ian  n-a r  fi  că lcat  şi   obligat  la  m uncă  şi  a  făcut  din  ea  un   sub  toate  aspectele  ei.  v iţe l.  D ă  la p te   to t  m a i  p u ţin   şi
         Editorial întofe               cucerit  Dacia,  n-ar fi existat  nici daco­  cult pentru mulţi conducători de unităţi.  -   Ce  urm ăriţi  dom nilor  dem nitari?   îm bătrâneşte degeaba.  Voi răm âne şi
                                        rom ânii, nici rom ânii, ci probabil un trib   -   C e  a ţi  fă c u t  cu  d e m o c ra ţia    Pentru  ce  luaţi  salarii  şi  indem nizaţii?  fără  lapte  şi  fără  viţe l!  îm i  pare  rău
                                                                                                           Cu  p o litic a   nu  m ai  fa c e ţi  n im ic.
        I      -  urm are  din pag.  1  -  tracic  slavizat  sau  m ongolizat.  Traian   voastră? care e rezultatul econom ic şi   N e -a m   s ă tu ra t  de  p o litic ă ,  a c u z e ,   de  ea  s-o  tai  că  nu  m ai  am   p o s ib i­
                                                                                                                                         litatea  să  cum păr  alta.  S-o  vând,  nu
                                                                          s o c ia l,  c a re   e  s ta re a   de  s p irit  a
        I   Am  redat o parte din aceste date şi  m erită deci  onoarea,  căci  a  pus tem ei   populaţiei,  care  e  m oralul  şi  speranţa   justificări  şi  prom isiuni  fără  efect.  are căutare -  valoare.  A jută-m ă cu un
        ■  nu voi  mai  reda altele dacă din  păcate  n aţiu n ii  rom âne  şi  răm âne  în te m e ­  tineretului,  a  m uncitorilor  din  m arile   C o n d u ce ţi  d o m n ilo r  e co n o m ia   şi   tra ta m e n t  e fica ce !  Ş i-ţi  voi  plăti  cu
        *  nu  se  ap re cia ză   va lo a re a   lor  docu-   ietor al  ei.  C om binate  siderurgice  şi  a  Bazinelor  toate  a c tiv ită ţile   din  ţară  m ăcar  până  lapte  şi  co ra stă !”
        j m entară.  R e g re t  că  s-au  re ţin u t  de  3.  Statuia  lui  Petru G roza poate fi
        ■  către  unii,  num ai  datele  considerate  reinstalată în  parc, în  spatele casei  lui
        *  nefavorabile,  din  tot  ceea  ce  am  spus   sau în altă parte, într-un loc corespun­
        I   eu.  Dacă firul vieţii  m ele  mai  continuă,   zător,  ţinând  cont  că  Deva  şi  judeţul
        |   în  interesul  istoriei  voi  reveni,  atât  cu  H unedoara  a  mai  avut  m ulte  perso­  CARM EN  M ÂN EA -  medic stomatolog
         date  personale,  cât  şi  cu  trim ite ri  la   n a lită ţi  p re s tig io a s e   din  p u n ct  de
         doc.umentele  istorice  autentice.  vedere  spiritual  şi  cu  rol  rem arcabil în   -  urm are  din pag.  1  -  fac de câte ori este nevoie pe an, şi totul   Casa  de  asigurări  sociale.
            Fiindcă  se  mai  ridică  şi  problem a   is to ria   o ra ş u lu i  D e va,  a  ju d e ţu lu i
         s ta tu ii  lu i,  ţin   să  m a i  c o n s e m n e z    Hunedoara  şi chiar a  ţării.  -   în  noile  condiţii se  m ai beneficiază   este gratuit.  Pensionarii în schim b nu au   -   D u pă   c â te   se  p a re ,  c a b in e te le
         urm ătoarele:                     O  o b lig a ţie   e le m e n ta ră   şi  de   de gratuităţi?  re d u ce re .  D o ar  v e te ra n ii  de  ră zb o i,   s to m a to lo g ic e   fu n c ţio n e a z ă   a c u m
            1.  P etru  G roza  răm âne  o  perso­  im portanţă  m ajoră  a  celor  preocupaţi   -  G ratuităţi  putem   spune  că  mai  sunt   beneficiază  de  reducere.  aproape  în  regim  privat...
         n a lita te   in te re s a n tă ,  c h ia r  fo a rte    de  isto rie   este  aceea  de  a  cerceta   fo a rte   p u ţin e .  De  g ra tu ita te   m ai   -   R e ţe te   g ra tu ite   m a i  p u te ţi  da   -   Ele  funcţionează  în  proporţie  de  80
         in te re s a n tă ,  de  la  ca re   se  p ot  lua   trecutul  şi  a  releva  autenticile  perso­  beneficiază doar o singură consultaţie pe   pacienţilor?  la sută în  regim   privat şi doar 20  la sută
         învăţăm inte  im portante.     nalităţi  în  adevărata  lor valoare.  an  în  cadrul  dispensarizării  la  adulţi  şi o   -   Se  pot  da,  însă  în  lim ita  unui  fond   în  regim ul  reducerilor,  al  asigurărilor de
                                                                        intervenţie de urgenţă care constă într-o   extrem   de  mic:  500.000  lei  pe  lună.  în   sănătate.  Şi  deci,  pacientul  trebuie  să
                                                                        a lv e o lită   sau   o  c o m p lic a ţie   a  u n e i   această  situaţie  este  foarte  greu  să  poţi   plătească  intergral  cele  80  la  sută  din
                                                                        in te rv e n ţii  de  e x tra c ţie .  O  p a rte   din   prevedea de la începutul lunii pentru cine   tratam ente.
                 Problemele ridicate de cetăţenii                       tratam ente  beneficiază  de  reduceri  40-   e  bin e   să  la ş i  re ţe ta   g ra tu ită .  Ş i  în   -C u m  au reacţionat pacienţii la aceste
                                                                        60  la  sută,  în  fu n c ţie   de  e fe c tu a re a    condiţiile  acestea  eu,  una,  am  renunţat   noi reglem entări?
            municipiului Deva, pentru viitorul primar                   consultaţie i  din  cadrul  dispensarizării.   la  acel  fond  lunar,  pentru  că  el  mai  mult   -  Destul de mulţi dintre ei nu sunt bjf  Ţ
                                                                        Deci,  dacă pacientul a fost la cabinet şi i   ge ne re ază   discu ţii.  Am  p ro ce d at  aşa   inform aţi.  Ei  au  senzaţia  că  în  clădirea
                               -  urm are  din pag.  1  -               s-a  făcut  consultaţia  aceea  gratuită  de   pentru că în  lim ita a  500.000  lei  este cât   vechii  policlinici  de  stom atologie  unde
            13.  Să  se  ream enajeze  parcul  de  la  poalele  cetăţii  (paznic  +  grădinar)  iar   care  vorbeam ,  atunci  el  beneficiază  de   se  poate  de  greu  să te  încadrezi.  acum  funcţionează cabinetele în regim ul
         dum inica să cânte fanfara; 14. Cei care vor să construiască locuinţă, să prim ească   60 la sută reducere, dar numai la anum ite   -   Ce  se  în tâm plă   dacă  cine va   are   asigurărilor de sănătate vor beneficia de
         de  la  stat  teren  gratuit;  15.  Viile  şi  livezile  din  jurul  oraşului  să  fie  îngrijite  prin   acte  tera p e u tice .  A ici  intră  lu cră ri  ca   nevoie de o intervenţie stom atologică  în   aceleaşi  gratuităţi  ca  şi  până  acum .  Şi
         m uncă voluntară,  iar roadele să fie îm părţite celor ce au prestat m unca (o parte),   e x tra c ţia   şi  c a ria   s im p lă .  R e s tu l   tim pul w eek-end-ului?  de  aceea  se  lovesc  de  aspectul  destul
         sau  să  fie  date  în  arendă.  16.  în  zona  Bălcescu,  să  se  facă  un  spaţiu  de joacă   afe cţiu n ilo r:  caria  com p licată  şi  toate   -   în  tim p u l  w e e k -e n d -u lu i  e ste    de neplăcut pentru ei, că trebuie să facă
         pentru  copii;  17.  în  spatele  blocurilor  din  str.  N.  Bălcescu  proprietarii  care  au   c e le la lte   c o m p lic a ţii  şi  tra ta m e n te le    a sig u ra tă  urgenţa  în  ca d ru l  s p ita lu lu i   faţă  unor  c h e ltu ie li  ne p revă zu te.  D ar
         gospodării particulare au luat din spaţiul aparţinător blocului 3 şi pe care locatarii
                                                                        afecţiunilor,  se  plătesc  integral  de  către   ju d e ţe a n .  A colo  fu n cţio n e a ză   a ceiaşi   încet  oam enii  se  vor  obişnui  că  acesta
         îl  plătesc  (im pozit);  18.  Să  ne  înfrăţim   cu  un  oraş  din  altă  ţară  avansată  ex:   adulţi.  Excepţie  fac  copiii,  pentru  că  ei   medici care asigură urgenţa în Policlinica   în s e a m n ă   s is te m u l  a s ig u ră rilo r  de
         G erm ania,  Elveţia,  Anglia,  Olanda,  Belgia  etc  (pentru  vizită  etc).  19.  R epararea   be neficiază  de  tratam ente  gra tu ite   în   de  stom atologie,  la  cabinetele  unde  se   sănătate:  are  şi  pacientul  contribuţia  lui
         străzii  D epozitelor;  20.  A m enajarea  de  puncte  gospodăreşti  pentru  ghenele  de   toate  privinţele.  C onsultaţii  pentru  ei  se  prezintă  cei  ce  nu  plătesc  contribuţia  la
         gunoi  (containere).                _________________________________                                                           şi  Casa A sigurărilor contribuţia  ei.


                                                                                                                                    F ţ j D R O A I V I E  N I L O  R
   1   2   3   4   5   6   7