Page 2 - Calauza_2000_531

Saptamanal independent aflat în slujba tuturor oamenilor ooCDSUS^TWl^®»

Confesiuni Apa trece, nepăsarea rămâne \ MARTOR
indecente
m etale g rele, re zu lta te din apele de m ină m u lţu m e ş te să lic ite z e în s c h im b ,
- urm are din pag. 1 - evacuate de la exploatările m iniere închise din p e s c u itu l), nu tu re p re z e n ta n ţi ai
calitatea acesteia fiind influenţată în mod p e rim e tru l A lm a ş -P o d u l Io n u lu i, fa p t ce adm inistraţiei locale.
n e g a tiv de c o n c e n tra ţia de d iv e rs e provoacă m ari neajunsuri la 4000 de locuitori. Toată lum ea dă din um eri, pasând
produse chim ice şi nivelul râului M ureş, D ram atică este situaţia în zona Lupeni- responsabilitatea pe um erii celuilalt, iar
unde se deversează anual peste 400.000 Is c ro n i, u nde a p e le J iu lu i de V e s t su n t oam enii... îm i a m in te sc că în tr-o vrem e, p o ate d e stu l de în d e p ă rta tă ,
mc de ape uzate. E xistă de asem enea, la m urdare, datorită colm atării zonei de captare C ât despre ecologiştii hunedoreni, cin e va stă te a pe m alul unei ape şi se to t g â n d e a cum să tre a că
nivelul ju d e ţu lu i câteva „z o n e fie rb in ţi" de la barajul E lectrocentralei P etroşani cu aceştia s-au trezit la viaţă doar acum, pe pa rte a c e a la ltă . C u to ate că ave a la în d e m â n ă o b arcă, îi
unde apele râurilor nu se pot utiliza pe tot s u s p e n s iile provin de la U zina de P reparare când se apropie alegerile locale. lipse a pe m o m e n t s o lu ţia a de cva tă. La p rim a ve de re, se pă re a
parcursul anului pentru spălat, îm băiat sau L u p e n i. în fa ţa u n e i a s e m e n e a s itu a ţii Tim p de patru ani au navigat în voie
adăpat anim alele. R eprezentativă în acest dram atice, hunedorenii afectaţi dau din colţ în pe apa nepăsării, doar perspectiva ade­ sim plu dar, b arca, nu p ute a ţine o a stfe l de g re u ta te. Şi de aici
dilem a. D acă lua lupul în barcă, răm â n e a ca p ra şi m â n ca varza.
se n s e s te z o n a A rd e u -G e o a g iu , râul colţ, nem aiştiind cui să se adreseze. Nu tu m enitoare a unui ciolan, mai trezindu-i
G eoagiu fiind grav poluat pe o lungim e de A sociaţie de Protecţia M ediului, nu tu Regie la viaţă. Eu unul, decât să-i mai votez, D acă lua va rza ră m â n e a lupul şi m â n ca d e sig u r, ca p ra . C ând
\^ 18 km datorită im purificării apei cu ioni de N a ţio n a lă „A p e le R o m â n e ” (c a re se mai bine em igrez în Africa! cre de a că nu are ce face şi c h ia r vro ia să ren un ţe, a sim ţit cum
j îi p le s n e şte m in te a : „G a ta , ştiu ce am să fa c. C um am să
procedez. în tâ i voi trece capra. A poi, vin şi tre c lupul, iar c a p ra
o duc în ap o i. T re c varza şi o las în se a m a lup u lui şi m ă în to rc şi
tre c iar c a p ra ” . S olu ţia a fo st reuşită, lu pu l n-a m â n ca t c a p ra şi
M are m in u n e nici cap ra n-a m â n ca t varza. D ar în tre lup şi în tre cap ră, s-a
Recorelarea pensiilor de stat A fost descoperită isca t un fel de râcă. L up ul se cre d e a că el tre b uie să d e ţin ă
pu terea şi ch ia r se in stală în tr-u n jilţ. C a pra, s-a to t g â n d it cum
cauza prostiei! să scape de cel care oricâ n d p u tea să-i sa ră la b e re g h ea tă . Şi
- urm are din pag. 1 - de gradul II - 41,81 - 42,03% , pensia de nu trecu prea m u ltă vre m e şi-i plesni şi ca p re i m intea. S e g â n d'
m unca dep u să şi lim ită de v â rs tă cu invaliditate de gradul III - 15,84 -1 7 ,5 8 % , - urm are din pag. 1 - că ar p u te a să îm b u n e ze lupul cu la p te le ei. „D a r cine să m ă
vech im e in te g ra lă - 3 1,62 - 48,38% , pensia de urm aş - 10,34 - 8,34% . persoane suferă de boli cauzate de lipsa de fier m u lg ă ? ” se g ândi capra. N oroc că prin p re a jm ă tre cu m um a
pensia pentru m unca depusă şi lim ită de in luna iunie re co re la re a va viza 1 din organism , cons. înţă a culturilor „re vo lu pădurii şi i se fă cu p ro p u n ere a . C h ia r şi c a p ra răm ase su rp rin să
vârstă cu vechim e incom pletă - 28,15 - pensiile persoanelor care s-au înscris la de felul cum a cce p ta se a ce a stă h âd ă a ju n g le i. M um a nu stătu
| ţionare". în anum ite părţi ale Chinei, problem a a |
27,76% pensia de invaliditate de gradul pensie în anii 1981, 1982, 1983, 1984 s fost agravată de despăduririle m asive care au . prea m ult pe gânduri şi se apucă de m uls ba, cum m irosul laptelui
I - 53,60 - 56,77% , pensia de invaliditate şi, respectiv, 1985.
" perm is apei de ploaie să „sp e le " solul de toate ■ îi gâdila nările, gustă şi ea din du lce aţa laptelui. C um se pricepea
| s u b s ta n ţe le n u tritiv e . In c e e a ce p riv e ş te | să facă m ulte boscoane, să lege şi să d ezlege, puse nişte frunze
| am eninţarea plum bului, s-a dovedit că, în M area e num ai de ea ştiu te în lapte şi îl fie rse până când fru n z e le se
* Britanie, G erm ania şi O landa, unul din zece copii i to p iră iar la p tele că p ă tă p u te re a d o rită de m um a păd urii. D is-
CÂŞTIGĂTORII PREMIILOR DE 1 prezintă acest elem ent în sânge într-o cantitate E d e -d im in ea ţă, pe când lupul urla de fo a m e , îi oferi to t laptele,
| su ficie n t de m are să le afecteze intelig en ţa, £ pe care-l sorbi câ t ai bate din labe. D upă câ te va m inute, pe lup
FIDELITATE „CĂLĂUZA” din luna aprilie C o n c lu z ia s p e c ia liş tilo r e s te c e l p u ţin îl cu p rin se o gre a m o le şe a lă şi prin tre d inţi îi sp use că o iu b eşte
l îngrijorătoare: „C re ie ru l um an riscă foarte m ult I şi că vrea să d e vin ă priete ni pe vecie . C um se nim eri să fie şi
- urm are din pag. 1 - de Sus, Bl. 8, ap. 13; D-na VASILOVICI 1 acum din cauza propriului său com portam ent şi |
P re m iile de 50.000 lei: Dl M INEA ZINA, Deva, Al. C rinilor, bl. E12A; Dl v nim ic altceva din ecosistem nu i-ar putea dăuna I capra prin p rea jm ă , îi spuse că şi pe ea o iub e şte la fel. O să le
ION, C ălan, str. Florilor, bl. 5, sc. B, ap. M O TAN FLOREA, Brad, str. Republicii, ! în acest fe r. _ lase pe ele să co n d u că ju n g la , el să fie tre cu t doa r cu num ele.
14; Dl BÂG U G H EO R G H E, Ai. C rinilor, bl. 9A, ap. 12; Dl BIHOLARU MIHAI, Pe m u m a p ă d u rii şi pe c a p ră , le b u c u ră ta re m u lt a c e a stă
bl. E 10, ap. 3, D eva; Dl O N O F R E I Lupeni, B-dul Păcii, nr. 7, ap. 65. * Nu este de m irare că datorită tăierii pădurilor I slă b iciu n e a lup u lui. Se îm p rie te n iră şi m ultă vrem e nu s-au
iO A N , V ulca n , str. N. T itu le s c u , bl. C â te u n a b o n a m e n t la z ia ru l | şi viiturilor care spală solul de toate substanţele | d e zlip it una de alta. Lupul a d e ve n it su p u s şi în ce rcă să fa că
T2, ap. 11, Di C H IO S A G H IO R G H E, C Ă LĂ U Z A pe lu na iunie: Dl STROIA ■ nutritive, în Rom ânia, mulţi oam eni au de suferit, ■ faţă c e lo r două iubite. C u vrem ea îi dispăru pofta de uriet; scotea
H u n e d o a ra , s tr. I. C re a n g ă , nr. 9, IO A N , B ă c ia , nr. 63; Dl C O R N E L “ alunecând spre prostie. Aude cineva? ■ d o a r nişte su n e te ca un refren al unui câ n te c: da, da, da.
ap. 6. BULEA, C ârjiţi, 87; Dl IACOB IOSIF, S C .S T E R E I Miron ŢIC
C â te u n p a c h e t c o n s tâ n d în 5 R ăcăştia, nr. 187; D-na DORNEANU
c ă rţi s a u re v is te : D -n a C O F A R U AXIN IA, Brazi, corn. Râu de M ori, Jud.
D O IN A, str. G eneral D ragalina, bl. 6/ H unedoara.
114, P etroşani; Dl ZĂ V O IA N U GILU, P rem iile de 100.000 iei ş i 50.000
s a tu l C in c iş , H u n e d o a ra ; D -n a iei precum ş i pachetele cu cărţi vor fi ici sm „VA VENI SI VREMEA SAMĂDASULUM"
V R ĂBIESC U DO INA, str. Libertăţii, bl. ridicate de la sediul redacţiei CĂLĂUZĂ
1B, ap. 25, Deva; D -na M IHALESC U începând cu data de 19 iunie, ia r cei - urm are din pag. 1 - m iniere, din lAS-uri etc? ie ş im d in c riz ă , nu le lă s a ţi şi
E U G E N IA , H u n e d o a ra , s tr. G. ce doresc să le fie expediate acasă, re s p e c tiv e au ră m a s . Se p u te a A vea d re p ta te W in s to n C h u rc h il a b a n d o n a ţi - c h ip u rile că: ,,a ş a -i
T o p â rc e a n u , nr. 2 /8 ; Dl G R E C U să ne m enţioneze prin telefon sau scri­ continua Com erţul Exterior şi încă pe spunând că „D em ocraţia este o form ă d e m o c ra tic ", că ,,a ş a -i e c o n o m ia
D A N IE L , co rn . B ă trâ n a , ju d . soare. P re m iile constând în a b o n a ­ un plan mai m are, mai liber, dar aţi de guvernare m izerabilă" (cred că s-a de p ia ţă ", că ,,a ş a -i re fo rm a ,
Hunedoara; D-na O C O LIŞAN RODICA- m ente vor fi expediate prin poştă de în to rs s p a te le şi la v e c in ii ţă rii, referit mai ales în situaţiile de criză). privatizarea” etc.
SAVETA, loc. O răştioara de Sus, nr. către redacţie. F elicitări câştigătorilor bârfindu-i în tot felul1 Au urlat greviştii la voi, vă blesteam ă Nu v e d e ţi că p o litic a v o a stră e
j 172; D-na DAN G ABR IELA, loc. Certeju ş i m ai m ult noroc viitorilor participanţi. Toţi deopotrivă m eritaţi condam ­ şi vă înjură şom erii şi pensionarii şi parcă greşită? Nu „v ă roade” !
narea pentru subm inarea econom iei sunteţi imuni, nesim ţiţi, neputincoşi. închei cu o parabolă: „V a veni şi
naţionale şi a scăderii nivelului de trai Nava (Ţara) o conduceţi parcă tot v re m e a s ă m ă d a ş u lu i! D o m n u le
pentru cel puţin 1/2 din populaţia Ţării. tim pul „în derivă" şi nu sunteţi în stare D octor, vaca noastră e bolnavă! Am
! F IN A L D E S P R E P E T R U G R O Z A \ - Aţi favorizat nem unca şi aţi hulit să sto p a ţi (o p riţi) c ă d e re a şi haosul d u s -o şi la (s irin g ă ) în s ă m â n ţa re
şi acuzat S tatul to ta lita r care ne-a econom ic, nivelul de trai şi im oralitatea a rtificia lă şi la taur. Şi to t nu prinde
2. D acă T ra ian n-a r fi că lcat şi obligat la m uncă şi a făcut din ea un sub toate aspectele ei. v iţe l. D ă la p te to t m a i p u ţin şi
Editorial întofe cucerit Dacia, n-ar fi existat nici daco­ cult pentru mulţi conducători de unităţi. - Ce urm ăriţi dom nilor dem nitari? îm bătrâneşte degeaba. Voi răm âne şi
rom ânii, nici rom ânii, ci probabil un trib - C e a ţi fă c u t cu d e m o c ra ţia Pentru ce luaţi salarii şi indem nizaţii? fără lapte şi fără viţe l! îm i pare rău
Cu p o litic a nu m ai fa c e ţi n im ic.
I - urm are din pag. 1 - tracic slavizat sau m ongolizat. Traian voastră? care e rezultatul econom ic şi N e -a m s ă tu ra t de p o litic ă , a c u z e , de ea s-o tai că nu m ai am p o s ib i­
litatea să cum păr alta. S-o vând, nu
s o c ia l, c a re e s ta re a de s p irit a
I Am redat o parte din aceste date şi m erită deci onoarea, căci a pus tem ei populaţiei, care e m oralul şi speranţa justificări şi prom isiuni fără efect. are căutare - valoare. A jută-m ă cu un
■ nu voi mai reda altele dacă din păcate n aţiu n ii rom âne şi răm âne în te m e ­ tineretului, a m uncitorilor din m arile C o n d u ce ţi d o m n ilo r e co n o m ia şi tra ta m e n t e fica ce ! Ş i-ţi voi plăti cu
* nu se ap re cia ză va lo a re a lor docu- ietor al ei. C om binate siderurgice şi a Bazinelor toate a c tiv ită ţile din ţară m ăcar până lapte şi co ra stă !”
j m entară. R e g re t că s-au re ţin u t de 3. Statuia lui Petru G roza poate fi
■ către unii, num ai datele considerate reinstalată în parc, în spatele casei lui
* nefavorabile, din tot ceea ce am spus sau în altă parte, într-un loc corespun­
I eu. Dacă firul vieţii m ele mai continuă, zător, ţinând cont că Deva şi judeţul
| în interesul istoriei voi reveni, atât cu H unedoara a mai avut m ulte perso­ CARM EN M ÂN EA - medic stomatolog
date personale, cât şi cu trim ite ri la n a lită ţi p re s tig io a s e din p u n ct de
doc.umentele istorice autentice. vedere spiritual şi cu rol rem arcabil în - urm are din pag. 1 - fac de câte ori este nevoie pe an, şi totul Casa de asigurări sociale.
Fiindcă se mai ridică şi problem a is to ria o ra ş u lu i D e va, a ju d e ţu lu i
s ta tu ii lu i, ţin să m a i c o n s e m n e z Hunedoara şi chiar a ţării. - în noile condiţii se m ai beneficiază este gratuit. Pensionarii în schim b nu au - D u pă c â te se p a re , c a b in e te le
urm ătoarele: O o b lig a ţie e le m e n ta ră şi de de gratuităţi? re d u ce re . D o ar v e te ra n ii de ră zb o i, s to m a to lo g ic e fu n c ţio n e a z ă a c u m
1. P etru G roza răm âne o perso­ im portanţă m ajoră a celor preocupaţi - G ratuităţi putem spune că mai sunt beneficiază de reducere. aproape în regim privat...
n a lita te in te re s a n tă , c h ia r fo a rte de isto rie este aceea de a cerceta fo a rte p u ţin e . De g ra tu ita te m ai - R e ţe te g ra tu ite m a i p u te ţi da - Ele funcţionează în proporţie de 80
in te re s a n tă , de la ca re se p ot lua trecutul şi a releva autenticile perso­ beneficiază doar o singură consultaţie pe pacienţilor? la sută în regim privat şi doar 20 la sută
învăţăm inte im portante. nalităţi în adevărata lor valoare. an în cadrul dispensarizării la adulţi şi o - Se pot da, însă în lim ita unui fond în regim ul reducerilor, al asigurărilor de
intervenţie de urgenţă care constă într-o extrem de mic: 500.000 lei pe lună. în sănătate. Şi deci, pacientul trebuie să
a lv e o lită sau o c o m p lic a ţie a u n e i această situaţie este foarte greu să poţi plătească intergral cele 80 la sută din
in te rv e n ţii de e x tra c ţie . O p a rte din prevedea de la începutul lunii pentru cine tratam ente.
Problemele ridicate de cetăţenii tratam ente beneficiază de reduceri 40- e bin e să la ş i re ţe ta g ra tu ită . Ş i în -C u m au reacţionat pacienţii la aceste
60 la sută, în fu n c ţie de e fe c tu a re a condiţiile acestea eu, una, am renunţat noi reglem entări?
municipiului Deva, pentru viitorul primar consultaţie i din cadrul dispensarizării. la acel fond lunar, pentru că el mai mult - Destul de mulţi dintre ei nu sunt bjf Ţ
Deci, dacă pacientul a fost la cabinet şi i ge ne re ază discu ţii. Am p ro ce d at aşa inform aţi. Ei au senzaţia că în clădirea
- urm are din pag. 1 - s-a făcut consultaţia aceea gratuită de pentru că în lim ita a 500.000 lei este cât vechii policlinici de stom atologie unde
13. Să se ream enajeze parcul de la poalele cetăţii (paznic + grădinar) iar care vorbeam , atunci el beneficiază de se poate de greu să te încadrezi. acum funcţionează cabinetele în regim ul
dum inica să cânte fanfara; 14. Cei care vor să construiască locuinţă, să prim ească 60 la sută reducere, dar numai la anum ite - Ce se în tâm plă dacă cine va are asigurărilor de sănătate vor beneficia de
de la stat teren gratuit; 15. Viile şi livezile din jurul oraşului să fie îngrijite prin acte tera p e u tice . A ici intră lu cră ri ca nevoie de o intervenţie stom atologică în aceleaşi gratuităţi ca şi până acum . Şi
m uncă voluntară, iar roadele să fie îm părţite celor ce au prestat m unca (o parte), e x tra c ţia şi c a ria s im p lă . R e s tu l tim pul w eek-end-ului? de aceea se lovesc de aspectul destul
sau să fie date în arendă. 16. în zona Bălcescu, să se facă un spaţiu de joacă afe cţiu n ilo r: caria com p licată şi toate - în tim p u l w e e k -e n d -u lu i e ste de neplăcut pentru ei, că trebuie să facă
pentru copii; 17. în spatele blocurilor din str. N. Bălcescu proprietarii care au c e le la lte c o m p lic a ţii şi tra ta m e n te le a sig u ra tă urgenţa în ca d ru l s p ita lu lu i faţă unor c h e ltu ie li ne p revă zu te. D ar
gospodării particulare au luat din spaţiul aparţinător blocului 3 şi pe care locatarii
afecţiunilor, se plătesc integral de către ju d e ţe a n . A colo fu n cţio n e a ză a ceiaşi încet oam enii se vor obişnui că acesta
îl plătesc (im pozit); 18. Să ne înfrăţim cu un oraş din altă ţară avansată ex: adulţi. Excepţie fac copiii, pentru că ei medici care asigură urgenţa în Policlinica în s e a m n ă s is te m u l a s ig u ră rilo r de
G erm ania, Elveţia, Anglia, Olanda, Belgia etc (pentru vizită etc). 19. R epararea be neficiază de tratam ente gra tu ite în de stom atologie, la cabinetele unde se sănătate: are şi pacientul contribuţia lui
străzii D epozitelor; 20. A m enajarea de puncte gospodăreşti pentru ghenele de toate privinţele. C onsultaţii pentru ei se prezintă cei ce nu plătesc contribuţia la
gunoi (containere). _________________________________ şi Casa A sigurărilor contribuţia ei.

F ţ j D R O A I V I E N I L O R