Page 1 - Calauza_2000_538
P. 1

Anul XI  •   Nr.  538  •   2000                                                                                        DM






                                                                                                                                          Se  zvoneşte  că  într-un
                                                                                                                                       interesant interviu cu  Vladimir
                                                                                                                                       Jirinovschi,  vicepreşedintele
   \
                                                                                                                                       DUMEI DE STAT a Federalei
                                                                                                                                       Ruse,  acesta  afirmă:  ,,Eu  şi
                                                                                                                                       mama  Rusie  suntem  salvarea
                 Săptămânal ndependent                         aflat    în   slujba      tuturor       oamenilor                       României... ”
                                       i



        BURSA FORŢEI  DE MUNCĂ- o fereastră deschisă spre omul aflat în                               SE FUNKDE^Q NOUĂ REVOLUŢIE!
         dificultate,  un  serviciu apreciabil  pentru  agenţii  economici  din judeţul  Hunedoara
                                                                                                        Xând foamea ne va răscu/a /  Cristoşi să fiţi, nu vef! scăpa!"
        După  douăzeci  şi  cinci  de  ani  de   sociale  sau  al  şomajului  în  activitate  şi   terenul fragil al întrebărilor: ,,Eu unde mă
       activitate  în  domeniul  atât  de  dificil  al   invers,  rapiditate  datorată  perioadei  de   duc?  Eu  unde  voi  munci?  Unde-mi  voi   Domnilor, foşti şi actuali guvernanţi,   revolta şi noi şi cenuşă se va alege din
      forţei  de  muncă,  am  ajuns  la  concluzia   trecere  la  economia  de  piaţă  cu  costurile   câştiga  pâinea  pentru  mine  şi  familia   oameni  politici  de  tot  soiul,  miniştri  şi   agoniseala voastră.  Veţi da socoteală
      că cel mai eficient mijloc pentru o corectă,   ei psihologice şi economice asupra omului,   mea?  De  asemeni,  acest  instrument  ce   directori  de  unităţi  industriale  şi   de tot ce aţi făcut.  Vor profita în acele
       rapidă şi profesională plasare a forţei de   impune utilizarea unui instrument de lucru   este  Bursa  Forţei  de  Muncă va deveni   agricole,  revoluţionari  denigratori  de   momente  şi  alţii  că  doar  profitorii1 au
       muncă  este  Bursa  Forţei  de  Muncă.   zilnic aflat la îndemâna celui care se ocupă   -  continuare în pag. a 3-a -  ţară,  profitori,  hoţi  şi  derbedei,  ţigani,   fost  întotdeauna,  dar  şi  ei  vor  fi
                                                                                       EUGEN MANIAC
       Rapiditatea cu care forţa de muncă poate   de  forţa  de  muncă,  cât  şi  a celui  care  se   Director executiv, Agenţia pentru ocupare   tembeli şi bişniţari veţi uita ce aţi făcut   depistaţi şi  condamnaţi.
       să treacă din sectorul  pasiv al protecţiei  poate  trezi  în  orice  zi  debusolat,  aflat  pe  profesională a judeţului Hunedoara  după decembrie 1989 sau pur şi simplu   Ţăranii  nu se vor  revolta -  că  le-aţi
                                                                                                       aţi fost şi sunteţi  inconştienţi!  astupat gura cu pământul dat. Dar noi,
                                                                                                        însă,  noi  şomerii,  disponibilizaţii,   orăşenii: „Când  foamea ne va răscula
           ,<<T~                                                                                       tineretul  şcolit  şi  neviciat  încă  (dornic   Cristoşi să fiţi nu veţi scăpa!” nici voi şi
               ÎMBĂTRÂNEŞTE OMUL"                                                                      de afirmare şi muncă) pensionarii şi alte   nici ţăranii împroprietăriţi cu 50 de ha.
                                                                                                       categorii sociale -  nu vom uita niciodată.   -  continuare în pag.  a 2-a -
       Cu  toate  că  soarele  este  adorat  de  toată lumea,  acelaşi  soare  nu  este  benefic
                                                                                                         Când  cuţitul  ajunge  la  os  ne  vom  Victor CRIŞOVAN -  Deva
     pentru toţi.  O echipă de cercetători  francezi de la  INSERM  studiază din anul  1994
     pe  14.000  de  voluntari,  fenomenul  de  îmbătrânire  a  pielii.  îmbătrânirea  cutanată,
     provocată de expunerea la lumină se traduce în mod diferit, în funcţie de vârstă, dar
     şi de locul unde locuim şi de sex. Totuşi, semnele de îmbătrânire sunt mai numeroase
     odată  cu  înaintarea  în  vârstă  şi  expunerea  exagerată  la  soare,  mai  mult  în  cazul      COMEDIA  RECORELĂRII  PENSIILOR  |
     femeilor, decât în cel al  bărbaţilor.                                                              încă din start, recorelarea pensiilor şi îngheţarea salariilor hotărâte de Guvern,  fe
       Deci,  soarele aduce avantaje,  dar şi mari dezavantaje.   I.  PAISE                            au declanşat o furibundă creştere a preţurilor. Pentru mulţi ar părea o „afacere”  S
                                                                                                        la nivel de stat. Pensia recorelată începând cu 1  mai a.c., stabilită prin Hotărârea  ^
                                                                                                        Guvernului  României nr. 44/2000, în care cuantumul pentru  munca depusă şi  S
        A G E N ŢIA   JU D E ŢE A N Ă   PEN TR U   O C U PA R E                                      j$j  limită de vârstă şi vechime integrală, a crescut.  Să luăm două exemple:  de la  R
                                                                                                     S  645.640 lei la 742.716  lei,  deci un  plus de 96.676 lei  (valoarea exactă a  unui  ^
       SI  FO R M A R E   P R O FE S IO N A LĂ   H U N ED O A R A .                                  S  kg de carne). La pensia recorelată pentru munca depusă şi limită de vârstă cu  b
                                                                            Prof.  LIANA  CHINCIU,
       cu  sediul in  Deva,  P-ţa  Uniri,  nr.  2,  vă  informează  că  FURNIZEAZĂ                   Q  o  vechime  incompletă,  creşterea  este  de  71.663  lei.  Şi  exemplele  ar  putea  &
                                                                          născută in zodia Fecioarei,
       GRATUIT, la cerere, PACHETUL INFORMATIVnecesartuturorsolicitanplor   dovedeşte sensibilitate şi   continua. La nivelul ţării, oamenii politici şi guvernanţii „bat moneda forte” pentru  K
       de credite  PHARE-RICOP.  Acest pachet informativ conţine un  Ghid,  un   pasiune pentru...  calculatoare  Nj   -  continuare în pag. a 4-a -    loan IONAŞCU   K
       formular de Cerere de finanţare şi un model de Plan de afaceri.
         Data  limită  pentru  depunerea  documentelor necesare  obţinerii   r 1
       unui credit în cadrul proiectului RICOP este 1 septembrie 2000, ora   La  Petroşani, o femeie plângea lângă merele  ne care  nu  era  lăsată să  le vândă
       10,00 dimineaţa.
                                                                        M-am  obişnuit  să  primesc  aproape   Suntem  şi  noi  puţini,  paginile  nu sunt   guvernanţii,  alţii  ne  sfătuiesc  să  influ­
                                                                       zilnic  şi  scrisori  şi  reproşuri.  Cei  mai   prea multe, cerinţele cititorilor sunt multe   enţăm apropierea de Rusia, unii că mai
                                                                       mulţi  cititori  îmi  reproşează  că  nu   şi de o diversitate înspăimântătoare. Unii   bine ar fi să ne apropiem de Germania.
     IN TRANSILVANIA, MAGHIARII SFIDEAZĂ STATUL ROMAN                  mergem  şi  nu  scriem  mai  des  despre   spun:  „Scoateţi  rebus-ul”,  alţii  spun   Cei  mai  mulţi  urăsc  SUA  şi  nu  le  iartă
                                                                       Hunedoara,  despre  Uricani,  Vulcan,   „Puneţi  rebus-ul  înapoi!” Alţii  cer  să  nu   războiul  cu  Iugoslavia.  Mulţi  atacă
       De  vreo  zece  ani  şi  ceva,  societăţile   la  ora  actuală  712  staţii  de  emisii  care   Căian, Aninoasa, Haţeg, Brad. Orăştie,   mai dăm publicitate cu vrăjitoare, alţii ne   atitudinea  antiromânească  a  unor
     de  televiziune  prin  cablu  au  împânzit   aparţin  societăţilor  de  televiziune  prin   Petrila şi chiar despre Deva. în acelaşi   ceartă că nu dăm mai multe. Unii cer mai   unguri  cu  funcţii...  Unii  ne  întreabă  de
     practic, ţările din estul Europei, România   cablu. La acestea se adaugă 107 posturi   timp  primim  semnale  de  alarmă  din   multă  medicină  naturistă,  alţii  că e prea   ce îi  atacăm.  La fel  şi cu ţiganii...
     nefăcând  excepţie.  Existenţa  acestor   de televiziune  naţionale şi  locale  şi 237   satele  şi  comunele  judeţului:  „Haideţi   multă, unii cer programele TV, alţii ca să   -  continuare în pag.  a 2-a -
     societăţi nu au şi nici nu au avut caracter   posturi de radio de aceeaşi importanţă.   fraţilor de la CĂLĂUZA şi pe la noi!”  le  scoatem.  Alţii  cer să atacăm  mai  dur  Valeriu  BÂRGĂU
     social-educativ,  mai  degrabă  material   -  continuare in pag.  a 3-a -
     (câştig).  Pe teritoriul ţării  noastre există,  CORNELIU STERE
                                                                     C   SCRISO RI  PIN  VRL€f> JIULUI                            )       o-   ICO oj  In  .—   .ro~ ‘F  c   o
                                                                                                                                          O-  t t e  Ş  N  ŞUI  n B  3  O   g
                                                                                                                                          s
                                                                       Domnule Redactor Şef,                                              vu   o p  f z i l c p s   I  o
                          REPLICA  LA  „MAREA  TIGANIADĂ"              Haideţi  să  facem  ceva  să  nu  mai  auzim  de  nici  un  partid  din  conducerea  de   c o>  o m  o _:  |— co <ro   v>  c\j  q,
                                                                                                                                                 a>
                                                                                                                                                     W <  °   »  ID  .5  7  o;
                                                                     azi:  PNŢCD,  PD,  PNL,  UDMR,  Convenţia  -  jos!  Nu  mai  aveţi  ce  minţi  şi  nici  nu   g:  ~ 1   E <  2  °   _  2  10 .&
                                                                                                                                          u.
          In rubrica specială ,,CONFESIUNI INDECENTE” din ziarul Călăuza; nr. 534   sunteţi  pentru  bine în ţară -  asta se vede -  ne-aţi sărăcit toată ţara. Trebuie să fie   w  ■ p  o- î  5  E |    E  &  °> |
                                                                                                                                                            >03  ^
       din  15-21  iunie 2000, articolul intitulat:  MAREA ŢIGANIADĂ, tratează problema   lumea  dementă  să  mai  voteze  unul  din  conducerea  de  azi  -   n-aţi  meritat  de  la   o  5  ^  Q) >- >03  O.S
       etniei romilor numai  pe  latura negativă cu tentă pur denigratoare.  început. Ce aţi făcut în 1907-1929 în 1933, în 1998-1999? Acum ar trebui ţara să vă   <jyţ_  03 U  Q)  (O 03  C  «r
                                                                                                                                               ~   c   w
                                                                                                                                                   OJ  m •—  (/)
          Se  apasă  iar pe  ruginita  pedală a  lebedelor din  parcuriie  vieneze,  care  nu   dea jos. Să nu mai auzim de voi! Ce ar mai putea minţi tovarăşul Emil Constantinescu   o  a> _I   03  g  N  Q)  °W   E  ga!
                                                                                                                                                              «   § o
                                                                                                                                                          °
       demult într-o  emisiune  radiofonică a fost demolată de organele  locale  vieneze   că  ce-a  avut  de  minţit,  ne-a  minţit.  Ne-a  minţit  în  1996 -   ajunge.  Dacă  era  om,   >  S 2 P §  S’<   gffl.ro  .CqJ
       calificând-o drept o simplă insinuare.
                                                                      trebuia  demult să-şi  dea  demisia.  Iar ţărănistului  cel  bătrân -  îi  mai  coace  mintea
                                                                                                                                                        _j
                                                                                                                                                              2; O 2;
                                                                                                                                                 *   O (fl
          Nu  fac  parte  din  etnia  romilor  dar  m-a  deranjat  enorm  de  mult acest  mod                                                 o  oT3‘Oca<D<£ 3n3p0C  ,
       pătimaş împletit cu lipsa de obiectivitate cu care este tratată această etnie, cea   încă un mandat actualului mincinos.  Nu mai are ce minţi. Atât ar trebui -  în ţară, în   _ >(0   3  ^  |_  )-  t  D  1  Uj
                                                                                                                                                                 £
                                                                                                                                                              i—
                                                                                                                                               E -g  2 g
                                                                      România,  două partide:  România Mare^şi  PDSR-ul.  Restul -  jos toate că sărăcesc
                                                                                                                                                        t=  g
       mai numeroasă şi mai veche din ţara noastră. O asemenea avalanşă de acuzaţii                                                          o. >ra t   c   c  E d    te
                     -  continuare in pag. a 3-a -    G.BÂGU                   Onofrei  Ion - Vulcan   -  continuare în pag.  a 4-a -     l/V  ^<Da)C003<.CO‘i_ 3    O
                                                                                                                                                                 (j
                                                                                                                                               (o  a a t   > G  jd  a O
                                                  MINERII DIN  PARÂNG
         Zilele  trecute,  alături  de  alţi  colegi   kilometri pe care poţi să-i urci pe jos sau   case. Unul dintre aceştia este şi Vasile
      din presă, am avut ocazia să ajung,  la   cu telescaunul, sus în munţi a apărut un   Rusu,  miner  din  Petrila,  care  se  gân­
      invitaţia  vicepreşedintelui  Consiliului   adevărat  orăşel  turistic  în  continuă   deşte ca după pensionare să se retragă
      Judeţean Hunedoara, Costel Avram, în   mişcare.  Aici  se  construieşte  intens.   aici,  în  liniştea şi tihna înălţimilor.
      Munţii  Parâng,  un  adevărat  paradis   Vilelor şi  pensiunilor  existente  li  se  vor   De  la  acesta  am  aflat  povestea   SIBIU -  AGENŢIA DEVA
      pentru turismul din zonă dar în acelaşi   adăuda  în  curând  altele,  cu  trei-patru   acestei aşezări, răsărită aici încă din anii
      timp un loc în care nepăsarea oamenilor   nivele  ce  vor  îmbunătăţi  infrastructura   1970.  Mai întâi au fost construite imen­  •   efectuează  zilnic  transport  de  persoane  în  TOATĂ
      ^transformat muntele şi frumuseţile lui   turistică  de  aici.  Mulţi  mineri  dispo-   sele baze sportive ale ANEFS Bucureşti   EUROPA:  GERMANIA,  FRANŢA,  ITALIA,  AUSTRIA,  SUEDIA,
      într-o  rezervaţie  de  gunoaie.  Cu  toate   nibilizaţi  trebăluiesc  de  zor  la  noile   -  continuare în pag. a 3-a -    SPANIA,  OLANDA,  BELGIA,  ANGLIA  la  preţuri accesibile şi cu
      ^acestea  şi  cu  toată  distanţa  de  7  construcţii.  Alţii  şi-au  construit  propriile  Daniel  MA RIŞ  plecări din 30 de mari oraşe ale ţării.
                                                                                                           •   efectuează  servicii  de  mesagerie,  eliberează  asigurări
                                                                                                          medicale  şi  cărţi  verzi.
              T re i s tu d e n ţi au   d e s c o p e rit la  O ră ş tie   o                               •   închiriază  grupurilor  organizate,  autocare  moderne
            a s c u n z ă to a re   cu  m a i m u lte   to n e  de au r...                                pentru  efectuarea  de  excursii.
                                                                                                                           IMPORTANT!
            -  urmare din nr.  537 -    întâmplare.  Noi  indicăm  locul  oricărei   ajutorul  unui  profesor  universitar,  am
         Noi  am  dorit  prin  informaţia  şi   persoane sau grup de persoane care au   putut  după  măsurători  să  stabilim   în fiecare luni şi vineri plecări pe ruta
      obiectele  din  aur  pe  care  le-am  trimis   bani şi sunt interesaţi.  valoarea  în  kilograme  (tone)  a  tezau­  ARAD -  BUDAPESTA şi retur, cu plecare din autogara ARAD
      domnilor de la Muzeu, să ajungem la o   Am  încercat  să  vindem  câteva   rului.  Valoarea estimativă -  peste  150
      înţelegere  şi  să  le  indicăm  locul  unde   obiecte mai mărunte, dar am fost fraieriţi   tone  greutate,  dacă  s-ar  scoate  afară   Noi oferim, dumneavoastră alegeţi!
      se  află  acest  tezaur  pe  care  noi  l-am   cu valută falsă şi am fost ameninţaţi, alţii   bolovanii  din  încăpere,  unde  au  căzut
      numit Tezaurul mare, acesta nu se află   ne-au  propus  să  devenim  asociaţi  la  o   de sus, s-ar putea ca tezaurul să fie mult   ‘   Pentru  informaţii şi rezervări sunaţi  la Agenţia
      într-o  zonă  cu  vestigii  Dacice  unde   bancă,  dar  cum  toate  băncile  dau  fali­  mai  mare.  Noi  indicăm  locul  oricui  este   ATLASSIB din Deva, la numărul de telefon 054/231519.
      activează căutătorii  de  comori.  ment...  Alte  persoane importante  ne-au   capabil să ne dea mai puţin de jumătate
         Noi am descoperit acest tezaur din  propus locuri în parlament sau senat. Cu  -  continuare în pag. a 4-a -
   1   2   3   4   5   6