Page 4 - Calauza_2000_544
P. 4

w;
                    a n C M a n   _     w w f w ţ   1, l im l  .^ p ^  iiui _______ . p <j   ____ _____________________    ..   .   -■■■■>  ............................    ...............
                                            ________ „ j
                   I?o < ^ ^  Saptamânal  independent  aflatjn  slujba  tuturor  oamenilor
                                                       M « i  m   ii  ifin a r a in ifti'lH l’i m r i T O  i b - fiijK * --     i t f r M m i

             Editorial                                               O                                                                           He  ora?   ’   Ş\  de  poetj'
                                                                                                                                                            .  „   , ,n ( M r\\V  cu
                                                                                                                                                              ve
                                                                                                                                                         ’
                întors                                                n                                      Uneori,  ni se face dor de copilărie.   lume,  din  a.   -•re.  \r»u-°  z'  a  "iT Ş l
                                                                                                                                                        s c â e u " cop'' Ţ
                                                                                                                                                            >o,o"
                                                                                                          De  acea  vrem e,  când  se rile   ni  se   lumea  asta  m
                                                             ON CLINIC  LTD.                              păreau cele mai frum oase basme şi tot   mama ei, să-m i spui.o.
          Cine îi  opreşte  pe                    CENTRUL MEDICAL INTERNAŢIONAL                           privind cerul adorm eam  pe căpiţele de   toţi  copiii.  Că o  iubesc c o itdu  ş , ,
                                                                                                          fân  din  grădina  casei.  Ne  trezeam  şi   unii  o  mai  supără.  Ce  nu  mi-a  spu
                sinucigaşi                                    oferă soluţia pentru                        încercam  să  numărăm  cât  mai  multe   spunem   noi,  că  este  o  poetă  incd
                                                                                                          stele  şi să  nu  pierdem  din ochi  „C arul   testabilă.  Când  nu  scrie  poezie  tre.
                -  urmare din pag.  1  -                                                                  mare”.  Şi-n  amiezile  mari  ale  verii,  ne   în  alt  domeniu,  cel  al  picturii.  Şi  dacă
         estim ează  1  m ilion  de  sinucideri  în                                                       co co ţa m   pe  m alul                   p riv e ş ti  b in e   şi  cu
         Europa anului  2000,  în timp ce  numărul                                                        râu lu i  şi-i  a scultam    MARTOR       atenţie  spui ce  ştii,  iar
         tentativelor  de  sinucidere  ar  putea  ti                                                      m urm urul,  clip o citu l                autoarea  picturilor  te
         cuprins  în tre   10  şi  20  m ilioane.
                                                                                                          apei  peste  nisipul  ce                  ajută  să  afli  ceva  în
         M ortalitatea  prin  sinucidere  este  mai   INCLUSIV  PENTRU  DIABETICI, CARDIACI               într-un  târziu  îl  apropiam   de  tălpile   plus, din ce crede că a aşezat acolo. îi
         crescută   decât   aceea   datorată                                                              fragede.  în  acele  vrem uri  aşezam  pe   privesc  ochii  şi-mi  dau  seama  că  sunt
         accidentelor  de  circulaţie.  Suicidul  este   Şl  HIPERTENSIVI  DAR Şl  PENTRU
                                                                                                          plaja din preajm a râului câteva cuvinte   deosebit de frumoşi. Demult n-am privit
         totodată a treia cauză majoră a deceselor   AMELIORAREA VIEŢII  SEXUALE A FIECĂRUIA
         la categoria de vârstă 15-35 de ani. Rata                                                        pe  care  cineva  încă  le  mai  ştie.  Aşa   nişte  ochi  atât  de frumoşi.  Şi  mai  ales
                                                                                                          am  scris  prim ele  versuri.  De  acolo,   de  sinceri  şi  de  puri.  Poeta  trudeşte
         cea mai ridicată a sinuciderilor (cel puţin
         30  de  cazuri  la  100.000  locuitori)  se   Tratamentul  este  unic în  lume,  nu  presupune  limită  de  vârstă   poate a pornit totul.  Din acea copilărie,   frum os  şi  reuşeşte  să  ne  pună  în  faţa
         în re g istre ază   în  ţă rile   baltice.  Un     şi  are  rezultate  imediate.                 într-o  clipă,  m ult  mai  aproape  decât   unui m iracol.  Ea ştie cum să privească
         fenomen asemănător are loc în Japonia,       Camerele  de  aşteptare  sunt  private,             credeam  şi  mă aşteptam,  am  privit  pe   o  floare  aşa  cum  ştie  cum  trebuie  să
         Cuba,  SriLanka,  în  timp  ce  in  India  şi    iar  discreţia  este  garantată.                coperta  unei  cărţi  chipul  unei  fetiţe  ce   „a le rg e ”  pe  nişte  gheţuri  pure  şi  de
         China  au  loc  20  la  sută  din  totalul                                                       radia ca un dar venit pe o rază. îi ştiam   mare întindere.  O credem ce  spune şi
         sinuciderilor  pe  plan  mondial.  OMS        T I M IŞ O A R A :   056/134.888                   n u m e le   şi  m ai  a le s  a ce le   p u ru ri   ştim  că  o  să  ajungă  să  culeagă  rodul
         prevede  pentru  anul  2000  următoarele                                                         frumoase „sim ţuri multiple". Sau, acele   bogat.  Un  rod  al talentului  său  atât de
         cifre:  195.000  de  sinucideri  în  China,       BUCUREŞTI:  01/311.19.29                       s e n tim e n te   ale  tim p u lu i,  pe  ca re    cu  zori  pornit.  „M i-e   atât  de  frig  şi  /
         87.000 în  India, 52.000 în Rusia, 31.000   BAIA-MARE:  062/433.303;  IAŞI:  032/113.022         această  poetă  le  dă  drumul  în  lume.   toamna aceasta / „să  nu cad în noapte”
         în  SUA,  20.000  în  Japonia,  16.800  în   V                                            J
                                                                                                          Undeva, în preajma acelui râu, pe care,   /  „s ă   nu  cazi  în  ceaţă  mă ţin  pe  loc” /
         România,  12.500 în Germania, 11.600 în                                                          altădată  ni-l  apropiam  de  acele  priviri   Sunt  un  ceasornic  de  ţipete  /  într-o
         Franţa şi  11.000 în  Ukraina.  Raportat la
                                                                                                          pline  de  m iracole.  Şi  de  holde  şi  de   b la sfe m ie   a  s ă lc iilo r”  am  c ita t  din
         populaţie şi  pe baza datelor înregistrate
         în  1995,  Lituania  are  numărul  cel  mai   I  O bombă explodează după  52  de ani  *          ierburi  şi  de  fânuri  cosite.  De  acel  cer   „S im ţu ri  m ultiple".  B ucuria  a  înnoit
         mare  de  sinucideri  (41,9/100.000),  fiind                                                     albastru pe care nu l-am uitat niciodată.   copilăria din  noi.  Şi  nu  altcineva decât
         urmată  de  Estonia  (40,1),  Rusia  (36,7),                    remuşcare când a îm părtăşit informaţii   Şi-ntr-o zi, acea fetiţă a fost cunoscută   O lga  Ş tefan.
         Letonia  (33,9).  Ungaria  (32,9),  Belarus                                                      de  multă  lume  din  oraşul  ei  şi  de  altă     Miron ŢIC
                                                                         sovieticilor,  mai ales că SUA era aliată
         (28),  Slovenia  (26,6)  şi  Finlanda  (24,3).
                                                                         cu  URSS.  D ocum entele  FBI  şi  ale
         Alertate,  guvernele  au  pus  la  punct
                                                -  urmare din pag.  1  -    Agenţiei  naţionale  pentru  inform aţii,
         programe naţionale pentru reducerea cu
                                            C artea  publicată  TIM ES  BO O KS/   citate  în  carte,  demonstrează  că  Hali
          10-20 la sută a ratei mortalităţii datorate                   *a  făcut în  anii  50  şi  ’60,  obiectul  unor
         sinuciderilor. Specialiştii au constatat, de   RANDOM  HOME  a  fost  lansată  la  1
                                          octombrie. în cele peste  100 de ore de   in v e s tig a ţii,  însă  nu  a  fo st  acuzat
         exemplu, că în ţările în tranziţie, cum este                                                                          -  urmare din pag.  1  -
                                          in te rv iu ri  cu  a u to rii  c ă rţii  -   c o re s ­  niciodată.  Astăzi,  Hali  are  cancer  la
         R om ânia,  B ulgaria  şi  Rusia,  după
                                          pondenţii  pentru  străinătate  ai  COX   rinichi şi suferă de boala lui Parkinson.   cu c o n d iţii d e o seb ite  şi se renunţă ia pensia suplim entară.  Pensiile în plată la data
         căderea comunismului, rata sinuciderilor
                                          N E W S P A P E R ,  Jo se p h   A lb rig h t  şi   După apariţia câtorva capitole din carte   intrării  în  vigoare  a  legii vor fi  recorelate  la o valoare  rezultată din  baza de  calcul  a
         a  crescu t  în  raport  cu  sărăcia  şi
                                          Marcia  Kuustal   Hali  şi-a  m ărtunsit   în  presa  britanică,  FBI-ul  şi  departa­  soldei  lunare  minime  corespunzătoare  ultimului  grad  m ilitar avut în  activitate.
         neajunsurile,  cu  speranţele  înşelate  ale
         lo c u ito rilo r  în  ceea  ce  priveşte   îngrijorarea  de  la  acea  vreme  cum  că   mentul  de  stat nu  au  făcut comentarii.   Ajutoarele sociale
         schimbările economice şi politice. Pentru   SU A  ar  fi  p u tu t  d e ţin e   m on o p o lu l   S igur,  tă ce re a   e  ca  m ierea,  m ai   De la  1  septem brie au fost  m ajorate cu  15%  ajutoarele  sociale acordate în tL
         anul  2000,  OMS  prevede  1  milion  de   asupra  arm elor  nucleare  şi  a  declarat   ales că cele două victime ucise  pe scau­  legislaţiei actuale de pensii, valoarea medie a acestora urmând s  = jungă la 333. t A.i
         sinucideri în  Europa.           (precizat)  că  nu  a  sim ţit  nici  un  fel  de  nul electric au dreptul  la  reconsiderare.  de  lei.                   V,
                                           msm  la w   a na   n »   s x ;  tu n   xmn  n an   mzm  o m   a » RHK1  CTEH  Bdl  U>31  i  ■i—tti ii i aram
           PETRU GRQZA în apărarea intelectualilor                                                                                        O  furie  cultivată  pe  parcursul  a  ani
                                                                                                                                        de zile,  un  reflex condiţionat accentuat
               -  urmare din pag.  1  -    detenţie  a  episcopului  Martori  Aron,  şef                                                de  trecerea  zilelor  şi  totul  pentru  ca
        organizată  o  mare  expoziţie  şi  tot  prin   al  Bisericii catolice, a lui luliu Hossu şi al                                 aceşti coloşi să  nu fie învinşi în spaţiul
        g rija   lui  G roza  a  fost  tip ă rită   o  carte   altor capi ai Bisericii greco-catolice, a  dr.   -  urmare din pag.  1  -  Toreadorul  este  conchistadorul  modern   corridei  de  instinctul  de conservare,  ci
        d e sp re   via ţa   şi  re a liz ă rile   g e n ia lu lu i   Emil  Caba din  Deva,  dr.  luliu  Haţieganu   Avându-şi  rădăcinile  în  vechiul  circ   supravieţuind  în  spaţiul  sacru  pentru  el,   do a r  de  m oartea  ve n ită   din  partea
        Vuia.                            din Cluj, avocatului Eugen Chisu din Satu   rom an,  încercând  cu  disp e ra re   să   al  corridei.  Dispariţia  acestui  spaţiu  ar   toreadorului.
          O cupaţia străină şi declanşarea luptei   Mare,  academ icianului  G rigore  M oisil.   cu ltive   în  co n te m p o ra n e ita te   m itul   insemna moarte sigură pentru acea parte   Şi  totuşi,  dincolo  de  toate  motivele
        de clasă de către staliniştii ce cuceriseră   filo z o fu lu i  P etre  Ţ u ţe a ,  c ă rtu ra ru lu i   e ro u lu i,  c o rrid a   se  c o n s titu ie   ca   de  inimă  războinică.
                                                                                                                                        omului  -   taurii  corridieni  se  îndreaptă
         pârghiile puterii au avut urmări dureroase   O nisifor  Ghibu  şi  altor  mulţi  oameni  de   realitate  a  societăţii  spaniole.  S p a n io lii  ve n iţi  în  tribu n e   nu  sunt
                                                                                                                                        cu  voluptate  spre  m oarte,  urm ărind
         pentru m ulţi intelectuali,  cadre m ilitare şi   valoare.         N iciunul  din  sp e ctato rii  veniţi  să   altceva  decât  războinicii  resem naţi  ai
                                                                                                                                        până la ultima suflare scopul -  străpun­
         slujitori ai bisericii.  Fără a putea opri valul   O  luptă  dârză  a  dus  Petru  Groza  cu   guste  spectacolul  morţii  nu  va  vedea   unui  im p e riu   apus,  p ă s tra t  în să   cu   gerea  unei  pânze  roşii.
         re p re siu n ilo r.  G roza  a  depus  eforturi   proletcultiştii,  losif Chişinevschi, ce dirija   nici  o  se cu n dă   in o ce n ţa   din  o ch ii   s tră ş n ic ie   în  c o n ş tie n tu l  c o le c tiv   -
                                                                                                                                          Există  o  furie  obsesională  în  aceşti
         p entru  a  le  veni  în  a ju to r  victim e lo r.   cultura în  România,  plănuise demolarea   taurului adus în  pragul sacrificiului, cu   chemaţi  de  vărsarea  de  sânge.  coloşi,  cu  m ult  m ai  puternică  decât
         Astfel,  în  1948  el  stopează  un  plan  urzit   centrului  civic  al  Capitalei.  Petru  Groza   atât  mai  puţin  se  va  gândi  cineva  la   Istoria  unui  taur  ajuns  la  corridă  nu
         de  A na  P a u ke r,  V a s ile   Luca  şi  a lţi   s-a  opus  acestui  plan  dement  şi  astfel   lipsa  de  conştiinţă  a  anim alului,  la   este  simplă  deloc.  După  primele  săptă­  orice instinct de conservare,  o furie pe
                                                                                                                                        care  doar moartea  o poate opri.
         a lo g e n i,  ca re   u rm ă re a u   e xe c u ta re a    au  fost  salvate  de  la  demolare  Ateneul   faptul  că  to a tă   această  paradă  se   m âni  de  viaţă,  odată  trecută  selecţia
         tuturor  deţinuţilor  politici  din  închisori,   Român,  Hotelul  Athenee  Palace,  Biblio­                                     Dincolo de toate,  corrida  rămâne un
                                                                          învârte în jurul lui „a  ucide". Toreadorul   preliminară,  aceste  animale  urmează  o   loc  al  v ă rs ă rii  de  sâ n g e,  un  a lta r
         printre  ei  num ărându-se  lideri  ai  PNŢ,   teca Universităţii, Biserica Boteanu şi alte
                                                                          este  în to td e a u n a   ce n tru l  a te n ţie i,   lungă perioadă de antrenament (2-3 ani)   contem poran al eroului, impunându-se
         PNL,  legionari,  ofiţeri  şi  generali,  foşti   edificii  de  m are  interes  arhitectonic  şi
                                                                          c u le g â n d   o v a ţiile   p u b lic u lu i  d a r   constând în parcurgerea a 5  km  zilnic în   cu  sabia  în  faţa  naturii  dezlănţuite,  o
         m em bri ai  guvernului Antonescu etc.  De   cultural.
                                                                          întâmplându-se  să  plătească  cu  viaţa   urm ărirea  unei  bucăţi  de  pânză  roşie   rem iniscenţă  a  in stin ctu lu i  anim alic
         asemenea,  Groza  obţine  eliberarea  din  -  va  urma -
                                                                          doar  pentru  o  secundă  de  neatenţie.  agăţată  de  un  mijloc de  transport.  sublim at în  om.
                                                                                                       TRA1AN CRESTA -  Preşedintele Autoguvernării
                                                                                                                 pe ţară a Românilor din Ungaria
                                -  urmare din pag.  1  -
             Cât  despre  program ul  de  restructurare  a  SC  Siderurgica  SA  Hunedoara,   -  urmare din pag.  1  -  româneşte, cu educatoarele noastre care   veniţi  din  Rom ânia.  Din  m artie  anul  *
          Miron Lăscuş, vicepreşedinte al Sindicatului „Siderugistul” ne-a declarat: „Acesta             să  vină  aici  să  înveţe  bine  româneşte.   acesta  ni  s-a  instalat  şi  un  episcop  *
          are  la  bază  hotărârea  AGA  din  25  mai  1999,  care  prevede  oprirea  operaţională   atâtea  fonduri  să  poată  prelua  toate   Pentru  că  trebuie  să  recunosc  deschis,   român  ceea  ce  ne  ajută  foarte  mult.  #
          a  fluxului  prim ar  integrat,  respectiv  fluxul  de  elaborare  a  oţelului  pe  bază  de   instituţiile sale.  Deocamdată pentru noi   până în 1990, în instituţiile de învăţământ   Prezenţa unui preot în fiecare localitate  •
          minereu de fier.  Recunoaştem  că  program ul de  restructurare este foarte dur, cu   ar fi foarte im portant să putem prelua,   din Ungaria nu prea au fost profesori din   de  ro m â n i,  a r  fi  de  m are   a ju to r.  •
          un  im pact emoţional  şi  social  mare,  pe care  noi  nu  l-am  dorit  şi  pentru  care am   învăţăm ântul.  Dar chestiunea  nu este   Rom ânia.  Dar,  aşa  au  fost  vrem urile.   D e o c a m d a tă   în s ă ,  nu  e x is tă   aşa  *
          purtat  negocieri  mai  mult  de  18  luni.  Rezultatele  au  fost  îm potriva  m enţinerii   rezolvată nici juridic nici economic, iar   Acum  avem,  dar  până  în  1990  nici  nu
                                                                                                                                         ce va .  Ş tiu   că  acum   se  fa c   ce va
          fluxului  primar,  unii  specialişti  din  Siderurgica  susţinând  chiar că  trebuia  închis   din fondurile de care dispunem noi, nu   puteam discuta de aşa ceva.  Din păcate
                                                                                                                                         dem ersuri  în  acest  sens,  ca  să vină  «t
          din  perioada  1990-1993.  Cu  regret  constatăm   că,  a tacurile  incorecte  ale   ne  putem  permite.  lim ba  care  o  vorbim   noi,  este  o  limbă
                                                                                                                                         m ai  m u lţi  p re o ţi  din  R o m â n ia   îrţ-,
          aşa-zisului grup de iniţiativă al Sindicatului „Solidaritatea 2000” continuă la adresa   -   Cum  vă  ajută  staiul  român  in   rom â n ă   d e s tu l  de  „a fe c ta tă ".  A şa
                                                                                                                                         m ijlocul  nostru.  Să  sperăm   că  s t
          SC  Siderurgica  SA,  culm inând  cu  furnizarea  unor  date^jpcorecte,  prin  care  se   acest sens?  vorbesc  şi  profesorii  noştri  şi  asta  din
                                                                                                                                         re z o lv a .  S u b lin ie z   că  e ste   m."
          denigrează  activitatea  celor 8600  de  salariaţi.                 -   D eocam dată  avem   un  ajutor   cauză  că  m ultă  vrem e  le g ă tu rile   cu
             Prin proasta  reclam ă făcută,  se  pun  în  pericol chiar locurile de muncă a mai   mic.  Mai  mult  cu  manuale  şi  cu  ceva   România au fost, practic, inexistente. Am   nevoie de preoţi!  Ar fi  un  m are ajutor  #
          m ultor  salariaţi  din  societate.  De  reţinut  este  făptui  că,  la  iniţiativa  Societăţii                                şi  pentru  a u tog u ve rn are a   noastră.  •
                                                                           hârtie  pentru  ziarul  nostru  -   „F oaia   fost  nevoiţi  să  ne  descurcăm   cum  am
          Române din Metalurgie şi a Uniunii Producătorilor de Oţel din România, un colectiv                                             îm preună cu  preoţii  ar fi  mai  uşor să  •
                                                                           rom ânească”. Ar fi bine, desigur, dacă   putut pentru a  ne păstra într-un fel limba
          form at din cei mai  recunoscuţi specialişti din proiectare-cercetare, şi consultanţă                                          ne  păstrăm   lim ba  şi  cultura  noastră.  *
                                                                           am putea fi ajutaţi mai mult dar ştiu că   şi  cultura  noastră.
          m etalurgică,  au  analizat controversata  problem ă a  restructurării  SC  Siderurgica                                        în  unele  zone  nu  sunt  preoţi  rom âni.  #
                                                                           şi România trece acum printr-o situaţie   -C e  a lipsit cel mai mult comunităţii
          SA,  concluzionându-se:  „E ste   evidentă  hotărârea AGA de  la  Siderurgica din  25
                                                                           mai grea.  Guvernul şi statul român nu   dvs in  toţi aceşti ani?  De aci% a eu am luat legătura cu noul  •
          mai '99 privind oprirea com pletă a fluxului primar. Afirmăm cu toată răspunderea
                                                                           e ste   aşa  de  b o g a t  p re cu m   e ste    -   Am  avut  foarte  mari  probleme  în   episcop şi dânsul a prom is că în scurt  •
          dată  de  o experienţă îndelungată  în  metalurgie,  că  această  hotărâre  reprezintă
                                                                           Germania, aşa că nu putem avea prea   păstrarea  identităţii  noastre,  în  primul   tim p în fiecare localitate unde trăiesc  •
          începutul restructurării de fond, al acestui im portant centru siderurgic al  României.
                                                                           multe  pretenţii.  Pentru  noi  un  ajutor   rând pentru că nu am avut preoţi români.   rom âni va fi preot rom ân.  Cred că vă  *
             Absolut greşită şi lipsită de orice motivare tehnică şi economică este concepţia
                                                                           însemnat este ca România să ne ajute   Dar  după  1990  am  făcut  tot  felul  de   daţi seam a de ce  insist că este atâta  •
          celor care cred că siderurgia anilor de  până în  1990,  mai  poate constitui în sine,
                                                                           cu  profesori  care  să  predea  corect  demersuri şi acum avem preoţi misionari  nevoie  de  preot!   •
          o ţintă  a  redresării  şi  dezvoltării  econom ice” .
   1   2   3   4   5   6   7   8