Page 11 - Calauza_2000_547

m m
C Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor ,

r — — — — — — — — — — — — — — — n
I A __ A __ /• |
[ î n t â l n i r i c u s t a l i n (vin UMOR
■ - urmare din nr. 544 -
După instalarea lui Mugur Isărescu în postul de
J Ne-a fost ataşat un maior, un bătrânel cumsecade şi vesel,
■ c prim-ministru, Mormânt şi Ciclop schimbă noutăţi:
I care s-a scuzat pentru slabele cunoştinţe de rusă: uitase şi puţinul
% j - Am auzit că actualul guvern are un program de
I pe care îl în v ă ţa s e ca in terven ţio n ist la A rh an ghelsk. Era
i r eliminare a impozitului pe venit care ne vizează
* entuziasmat de ruşi, ale căror delegaţii poposeau de asem enea
direct. în prima etapă se elimină venitul!
* la Habania, însă nu de sistemul lor social, ci de simplitatea şi mai ©
| cu seam ă de hotărârea cu care dădeau pe gât pe nerăsuflate -
Primul-ministru cu suita se plimbă pe Calea Victoriei.
■ ,,în sănătatea lui Stalin, în sănătatea lui Churchilll" - pahare
- Nu înţeleg de ce se plânge atâta lume! la uite ce
J enorme cu vodcă sau whisky. preţuri are afişate în vitrină magazinul acesta: o cămaşă
Maiorul povestea calm, nu însă fără mândrie, despre luptele
-1 0 .0 0 0 de lei, un pantalon -2 5 .0 0 0 de lei, iar o pereche
-npotriva localnicilor aţâţaţi de nemţi; hangarele le erau într-adevăr
de pantofi - 30.000 de lei.
ciuruite de gloanţe. - Da, domnule prim-ministru, dar permiteţi-mi să vă atrag atenţia
în îndoctrinarea noastră, cu greu acceptam posibilitatea şi cu că aici este un magazin pentru decedaţi! i
I atât mai mult sensul jertfirii „pentru imperialism”, astfel priveam ©
I noi lupta occidentului: însă în sinea noastră admiram vitejia şi
- Se poate spune că Mugur Isărescu a câştigat pariul cu FNI-ul?
■ curajul britanicilor, care, în pustiurile asiatice îndepărtate şi fierbinţi,
- Da, dar ce folos dacă a investit toţi banii la o bancă din Elveţia!
* puţini la num ăr şi lipsiţi de p ersp ectiva vreunui ajutor, se ©
| împotriveau şi învingeau. - Măi Turcitule, voi în partidul ăla al vostru nu sunteţi normali la
■ Chiar dacă nu am fost capabil atunci să trag concluzii mai
cap. Cum aţi putut să-l trimiteţi în Parlamentul Europei pe Gherghef?
! cuprinzătoare, este sigur că şi aceasta a contribuit la concepţiile
- Dar ce ai cu el?
I mele de mai târziu că nu există doar un singur ideal şi că pe globul - Voi aţi fost chiori şi surzi, n-aţi văzut că e bâlbâit?
I nostru există multe, nenumărate sisteme coordonatoare.
- Da, dar domnul Diaconescu a luat în considerare că se bâlbâie
■ Eram neîncrezători faţă de britanici şi ne-am înstrăinat de ei.
numai când vorbeşte!
* însă deosebit de mari erau tem erile şi reprezentările noastre
I primitive în legătură cu serviciul lor de informaţii, Intelligence
- Aş vrea să divorţez de soţul meu, îi explică Dida avocatului.
I service. Ele erau un am estec de simplificări doctrinare, influenţe - Pe ce motiv?
l ale literaturii de senzaţie, şi de lipsă de orientare a novicilor aflaţi
- Mi-a fost necredincios.
I în lumea mare.
- Ce vă face să vă închipuiţi asta?
| Cu siguranţă, temerile acestea ar fi fost mai mici dacă nu ar fi
- Păi... cred că nu el e tatăl copilului meu!
■ existat sacii aceia cu arhiva Comandamentului suprem, în care
I. D EAL
J se aflau şi depeşele dintre noi şi Comintern. Era suspect şi faptul
I că autorităţile britanice n-au arătat nicăieri vreun interes mai mare
I decât dacă în aceşti saci s-ar fi aflat încălţăminte sau conserve.
■ Pe tot parcursul călătoriei m ele, de bună seam ă nu m-am dezlipit
* de aceşti saci, iar ca să nu rămân noaptea singur dormea cu mine Dezlegarea careului TRANZIŢIE
| şi M arko „P ip e r”, un com unist din perio ad a an teb elică din
I Muntenegru, cam simpluţ, dar cu atât mai devotat şi curajps. A C A P A R A T O R - R A P A C IT A T E - A S O R T A - V O T - N IS A
- D R A M E - J E T - V - A N A L - A R O G A N T - NE - M IL O G E A L A
I - va urma - M. D jilas I - E TIL - O C A - B - N E C A Z - IS C A - T « - E Ş A N T IO N .
L — ________________________________ J
SA ARATAM
MAI BINE
C h ia r d a c ă n e co nfrun tăm cu o
mulţime de greutăţi, este bine să facem
totuşi un mic efort pentru a fi o fem eie
îngrijită. Spun acest lucru pentru că sunt
convinsă că m ăcar atât m erităm şi noi.
D ar pentru aceasta, numai în puterea
n o a s tră stă s ă d e v e n im p lă c u te şi
frum oase. Desigur că sunt o mulţime de
procedee care ne ajută şi ne sprijină în acest sens. M ăcar o dată pe săptăm ână, din
alimentele pe care le folosim la gătit, putem folosi şi noi în sprijinul frumuseţii noastre.
Astfel ne asigurăm un tratam ent natural sută la sută, iar. rezultatele se vor vedea
imediat.
lată un anum e procedeu: p e p en ele g a lb e n . El este indicat tenului uscat. Se
spală faţa şi gâtukcu un am estec din suc de pepene galben, lapte nefiert şi apă
distilată.
în cazul unui ten normal se poate folosi cu rezultate deosebite su cul de caisă.
D acă tenul este palid, vă ajută o p ie rs ic ă striv ită şi întinsă pe faţă. C ând tenul este
gras se pot folosi fra g ii sau ca s tra v e ţii. Nici ro ş iile nu sunt de neglijat în cazul
tratam entelor cosm etice naturiste.
M ască p entru h răn irea te n u lu i. S e ia o lingură de brânză de vaci şi o lingură
de m iere. S e am estecă bine şi apoi se adaugă puţină infuzie d e m uşeţel sau apă
călduţă pentru a putea fi scoasă din.vas.şi întinsă pe faţă. M asca este indicată în
primul rând în cazul tenului ridat.
A D IN A

C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A F L A T ÎN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R