Page 7 - Calauza_2000_550

( Săptămânal independent aflat în slujba tuturor d a m e n ilo Ţ !^ p 3 ^ ^ 3

/------------- -------------------------------------------;------------- \
„A m crescut cu tine TRIST DAR ADEVĂRAT

Hunedoara!" j JU M ĂTATE DIN j

într-o dalbă zi de vară a meleagurile ţării, precum mag­ I P O P U LA ŢIA PO M ĂN IEI |
acestui anotimp fierbinte, m-am netul pilitura metalică. A devenit
gândit să scriu câteva rânduri din oraşul făgăduinţei o loca­ j TOĂIIEŞTIE SUB H A IT I j
despre sirenă. Nu despre fiicele litate semi-fantomă. Cred că nu
lui "Zeus, nim fele apelor, ci greşesc cu nimic atunci când I SĂPĂC IEI |
despre banalul aparat tehnic afirm aici şi acum că dintr-o
| în România rata sărăciei a depăşit toate prognozele stabilite I
creat să emită sunete de mare localitate clocotitoare, plină de
! de specialişti. Rata sărăciei preconizată pentru anul 2000 s-ar J
intensitate, pentru atenţionarea vise, trudă şi înfăptuiri, ea s-a
oamenilor. transform at într-un oraş al I putea ridica la un nivel maxim de 45 la sută din întreaga populaţie I
| a ţării, a recunoscut pentru întâia oară ex-ministrul Muncii şi |
Hunedorean fiind, îmi prăbuşirilor, aidoma sintagmei
amintesc, nu fără nostalgie, lui Drumeş. Vestita cetate a I Protecţiei Sociale, Smaranda Dobrescu. Ea a mai arătat că, anul ■
trecut,-41,2 la sută din populaţie trăia sub pragul sărăciei. Dobrescu *
modul cum eram metalului, cate a
| a mai precizat că ar fi de dorit ca pentru anul în curs să fie stabilit |
trezit zilnic din dat ţării mii şi mii
somn în pe ri­ S IR C N fl de oam eni ca ■ un procent de 25 la sută, dar a opinat că acest nivel ar putea fi ■
! atins abia în cinci-şase ani. Potrivit aceleiaşi surse, 80 la sută *
oada ad oles­ brazii, făurari de
I dintre familiile cu mai mult de trei copii trăiesc sub pragul sărăciei. I
cenţei mele, şi oţel şi ed ificii
chiar până la vârsta pensionării. precum: Tripşa, Costache, | Acest prag este atins atunci când mai puţin de 60 la sută din nevoile I
Astfel, fix la orele 600, un sunet Lăbuneţ, Diaconescu etc. a I de strictă necesitate ale unei familii nu sunt acoperite. .
I Dudu PLAIVAS ■
viguros şi profund al sirenei devenit un centru care la ora
uzinei, vestea începutul unei actuală agonizează precum un
zile noi de trudă, iar la orele muribund, lovit de o boală incu­
1400, sfârşitul ei. Tot la semnalul rabilă. Coşurile cetăţii oţelului
sirenei de la ceasurile 2300, nu mai fumegă. „ M ama e otrava pĂMÂNTului
puneam capul pe pernă şi Apartamentele se golesc
adormeam în linişte şi pace. pe zi ce trece. Pe scurt, Hune­ şi a o amenîIo r!"
Acea senzaţie auditivă de mare doarei, sirena în prezent îi sună
intensitate emisă de sirenă din a pagubă, cu un glas firav şi
opt în opt ore, a devenit pentru piţigăiat, precum un clapon. Dragă redacţie,
fiecare hunedorean şi nu numai Uzina nu mai cheamă pe fiii săi ,,E greu să vă dezvălui curviriile chiar ale mamei mele şi
ceva indispensabil în viaţă, o la muncă cu tradiţionalul glas grozăviile cu ţaţa Vali, Geta, nora lui Liuba, cum storc cu vrăji
deprindere, un fel de datină. sobru şi viguros al sirenei. banii şi bagă murdării în cafea, şi s-a fălit în gura mare că îşi va
Glasul ei ne chema zilnic la face belşug şi carieră cu S. prin prezicătoarele Datina, şi Viorica
Zgomotul plăpând, abia per­
muncă şi apoi ne trimitea fie la ceptibil al sirenei redimen- fără bani a reuşit în toate.
odihnă fie la distracţie. Pentru sionate, după chipul şi asemă- 1. Taţi i-a trimis 200 DM şi mie un celular mişto de tot.
localnici sirena era, ca şi un 2. Mami pe ascuns şi-a luat conced de la muncă, a amanetat
ceas nevăzut, o clepsidră, chiar marea econom iei Goncu- celularul meu drag
renţiale, nu mai (seamănă)
metronom şi. făcea parte inte­ şi s-a cărat la S.
grantă din existenţa noastră. aduce, nici pe departe cu glasul să-l despartă de
Dar iată a venit anul 2000. sirenei copilăriei mele. Acest familia lui şi să vină
glas sună precum cântecul
Odată cu el a debutat fatidicul cu el şi marfă iar,
declin al siderurgiei, mirifica lebedei, pentru oţelul Hune­ pentru vânzare ca
,,Eldorado” a Hunedoarei, care doarei şi pentru plămăduitorii lui. în Decembrie '99.
odinioară atrăgea spre ea, zeci Cu respect şi nostalgie Ce porcării i-a băgat şi Iu ăla în cafea cu neruşinare.
^de mii de oameni de pe toate _______ G. ZOLD - pensionar^ 3. N-a trimis banii nici n-a fost la prezicătoarele din ziarul
„Călăuza”, şi mami a reuşit tot cum a plănuit ca întotdeauna. Unul
din amanţii ei, 26 ani, mi-a adus cadouri în câteva rînduri, când
mami era la muncă şi ea a aflat, m-a făcut în tot felul.
îi stau în calea dezmăţurilor şi văd că ar vrea să scape de
F .J V .I.-n t. CARITAS-ul mine - poate are dreptate când zice mereu câte şi mai câte, dar
apartamentul cu tot luxu e munca lui tati din mină rămas mie prin
ş i P U T E R E A aranjamentele mamei cu Avocata, de 10 ani, şi tot îl stoarce cu
ameninţări cu fel şi fel de minciuni şi văicăreli anormale.
Ba să mă las gravidă de cineva cu bani şi funcţie ca să scape
de mine. Ea s^a destrăbălat la 13 ani şi cum îi reproşa bunica,
Deşi nu-s de meserie Fleacuri, bancuri şi minciuni,
mama mamii.
Şi vremea mi-e cam târzie, C-aşa-i la noi la români.
Eu am 16 ani, de ce să fac un copil cum a făcut şi ea şi apoi
Mă apuc acum a scrie Din prea proastă organizare când s-a văzut cu tot luxu ce a vrut şi banii adunaţi pe ascuns cu
Pentru unii, o poezie. Băncile-s falimentare minciuni şi amant, a divorţat de tati.
Dţmnii mei v-avertizez F.N.I.-ul şi CARITAS-ul După 6 luni a divorţat şi de al doilea că se băteau după chefuri
Nici nu merg să mai votez! Le-au mâncat, mânca-i-ar frasul! ca canibalii, ăla nu, nu tolera cât tolera tati săracul, ia legat cununia
Căci de câte ori am fost, Şi ne fac numai surprize la amândoi cu morţi a demascat-o sora ei (tuşa) şi fratesău cei la
Toate mi-au ieşit pe dos. Cu T.V.A.-uri şi accize! puşcărie de 2 ani că fura roţi şi etc. Nici mami nu-i mai corectă
fură unde poate de la 13 ani şi no prinde nimeni nu ştiu cum
Cei ce au fost la putere Unde este azi cultura?
reuşeşte. Nu-i suiş fără coborâşl
Ne-au făcut zilele grele, Ce-au făcut cu agricultura?
Poate ne scăpaţi de sclerozată vicleană, chiar dacă-i mama
Ş\t5ricare vor veni Văd că suntem în nevoi
credeţi-mă, e otrava pământului şi a oamenilor....
Tot la fel de greu ne-o fi. Grija lor, nu-i pentru noi
Dacă ar afla ce vam scris ar fii vai de oasele mele tinere. Poate
Ne promit că va fi bine, Dragii mei să ştiţi că toţi, Domnul să arunce un astfel de demon în mormânt s-au mărăcinii
Pentru cine? Pentru mine? îs la fe l... de hoţi! de groază”.
Pentru tine? BOJIN Ioan - OSTROVEANUL R. A. - Petroşani, elevă
c A l â u z a - s ă p t ă m â n a l i n d e p e n d e n t a f l a t In s l u j b a t u t u r o r o a m e n i l o r