Page 11 - Calauza_2000_552

( Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor T P g j^K IŢ ]

• s*-.%.v*î w<!' ttwrftTTA.
["a g e n ţ i a J U D E Ţ E A N Ă P E N T R U O C U P A R E 1
A d e vă ru l despre lo c u rile ■ Şl F O R M A R E P R O F E S IO N A L Ă H U N E D O A R A •
O lim p ice de la S y d n e y * j ORGANIZEAZĂ LA DEVA ÎN OCTOMBRIE j
- urmare din nr. 551 -
T r ic o Io r u I r o m â n esc
Cel mai impresionant ] BURSA LO C UR ILO R DE M UN C Ă \
NU A MAi FÂlfÂÎT Ia moment al festivităţii, l-a
I Acest evenim ent constituie cea mai eficientă m ăsură activă I
ÎNchidEREA JoCURiloR constituit scena co re­
grafică, foarte bine pusă la ■ de reducere a şomajului din bazinul de ocupare al municipiului .
O liM picE dE Ia SydNEy punct, prin care se evoca I Deva. *
■4 ------------------------------------------- ritul din A ntichitate, a | La această m anifestare sunt invitaţi agenţii econom ici şi |
| invocării zeilor din Olimp, de către „preotesele" hărăzite cu acest I instituţiile c a re pot oferi locuri de m u n c ă v a c a n te , a v â n d l
r* ritual, de ai îmblânzi spre binecuvântarea drapelului, stindardul ! posibilitatea selectării directe a forţei de m uncă în structura de ,
tradiţionalelor jocuri milenare. S-a coborât drapelul care a fost înălţat
• meserii, profesii şi com petenţe profesionale necesare activităţii '
• i i a început, flacăra olimpică s-a stins, iar drapelul Olimpic a fost predat
I pe care o desfăşoară. |
i^delegaţiei care va găzdui viitoarea olimpiadă de la Atena
1 Participă persoanele ocupate sau neocupate (şom eri sau I
Explozie de bucurie, steaguri fluturând, atleţi dansând, dar românii
, neşom eri), având prilejul de a purta interviul de angajare sau de .
■V noştri parcă au intrat în „pământ", nici urmă de steag, nici urmă de
' transfer în funcţie de cerinţele pieţei de m uncă. I
î cuvântul România! De fapt, COR a decis ca, cei peste 170 de atleţi
H din România, să părăsească Australia pe data de 28 septembrie. La | în bursă se vor întâlni oam eni de afaceri care pot să dezvolte |
Sydney au mai rămas doar în mod sportiv trimiţându-i în România. 1 legături de colaborare în toate dom eniile inclusiv cel al gestiunii 1
Cu toate că, pentru prima dată în lume, organizatorii din Sydney au ! de forţă de m uncă. .
permis ca sportivii care au concurat şi au pierdut, pot rămâne la I Agenţii econom ici care doresc să fie prezenţi în, „B ursa I
olimpiadă până la sfârşit, cheltuielile fiind suportate pe tot parcursul | locurilor de muncă" sunt rugaţi să confirme participarea la sediul |
de australieni. 1 Agenţiei Judeţene pentru O cupare şi Form are Profesională - 1
Am afirmat că cei de la Federaţia Română au făcut gafe şi în
! Serviciul O cupare, D eva, str. Piaţa Unirii, nr. 2 sau la telefon !
cazul sportivei Melinte. în ce a constat gafa? Cei de la Federaţia
I 216151 sau 21 7 0 4 8 , interior 230 sau la fax 2 1 6088 . I
Română de-Atletism au primit*un Fax prin care li s-a comunicat pe
| Bursa locurilor de m uncă va avea loc în sediul Galeriilor de |
data de 18 septembrie că Mihaela Melinte a fost depistată pozitiv, iar
■j pe data de 25 septembrie, printr-un alt Fax cei de la FRA au fost 1 Artă FO R M A de pe Bulevardul Decebal, începând cu data de 1
jj informaţi că Melinte a fost suspendată, deci în ziua premergătoare 23 .10.2 000 , orele 9 “ -17°°.
concursului. Explicaţiile stupide şi lipsite de orice logică au venit din I V ă aşteptăm ! I
partea lui Nicolae M ărăşescu, care o dădea tot pe a lui că I____________________________________________________________________I
„documentele IAAF erau confidenţiale". în loc ca cei doi reprezentanţi
ai FRA, Mărăşescu şi cu lolanda Balaş-Sbtter să ia toate măsurile de
precauţie din timp, să-l anunţe pe Ţiriac, au tăcut ca porcii în cucuruz,
sacrificând una din cele mai bune sportive a României. UMOR
| Şi în acest caz, „vinovaţii au fost tot cei din Australia" şi
| incompetenţii de Mărăşescu şi cu lolanda Balaş-Sotter, (membri de D eputatul Zang ă vorbea la o întâlnire
| frunte ai FRA), bătuţi în cuie din timpul regimului de tristă amintire, au
electorală:
I încercat să dea unele explicaţii puerile, în loc să fi prevenit dezastrul,
- Adversarul meu Ţâţână v-a furat pe
j deoarece „decizia" era în mâinile lor. Dacă mai trăia „fie iertatul", nu &
L j r - rupte timp de patru ani. Acum daţi-mi şi mie
5 mai aveau ce căuta în România. Dacă mai au o picătură de buh simţ,
o şansă!
ambii ar trebui să-şi dea demisia din înaltele funcţii şi să plătească
©
despăgubiri celei care a fost umilită în faţa a peste 100.000 de
spectatori, iar România a fost huiduită din nou. p Senatorii Parpală şi Mormânt stăteau la taifas
Şi din nou mi-am holbat ochii pe micul ecran, să văd steagul I într-o pauză:
r ftrmâniei sau să desluşesc cuvântul de „România” la televizor, dar a £ - Ai auzit că omul, zice Parpală, oricât ar fi de
'jj fo^t zadarnic. Poate că, undeva, printre miile de atleţi de pe stadion, f in te lig e n t, nu fo lo s e ş te d e c â t o tre im e din
e grupuleţul de români cu o bucăţică mică de pânză care reprezintă capacitatea creierului său?
■ steagul ţării, se pierdea în mulţime'ca o picătură de apă în ocean, j - Şi cu cealaltă treime ce face?
î Nici un membru din cadrul COR, nu şi-a dat osteneala să confecţioneze ţ. ©
| un tricolor românesc mare de 100 de metri şi să-l fluture, aşa după - Domnule deputat Ciclop, unde aţi lucrat înainte de Revoluţia
| cum şi-au confecţionat canadienii, unul ieşit din comun, pe care îl
din Decembrie 1989?
3 fluturau in ciuda australienilor şi îl vârau sub nasul operatorilor de la
- Eu, nu-i adevărat!
8 Televiziunea canalului 7. Şi puteau să o facă, motive au fost suficiente. ,■
| Dar, la sfârşitul olimpiadei, cei de la COR şi-au adus aminte că au un |
La magazinul de marochinărie:
| „buget auster", iar banii pe care i-au încasat de la olimpiadă nu le *
'£ mai ajungeau şi pentru tricolorul românesc. 1 - în ultimele trei luni am vândut foarte multe curele de ceas,
zice patronul Bulumac.
î Apoteoza spectacolului, care a durat peste două ore, l-a constituit
f, jocul de artificii, unice, nu numai în Australia, dar şi în întreaga lume, » - Oare, pentru că s-au cumpărat mai multe ceasuri?
până la această oră-, în care au fost angrenate, cinci mari companii - Nu, românii nu cumpără curele pentru ceasuri, ci pentru
î din lume din domeniu, din care una din Australia. Cerul, parcă s-a - pantalonii
| deschis... toate stelele cele văzute şi cele nevăzute de noi, s-au |
I revărsat deasupra oraşului Sydney. „Rachete" purtătoare de artificii 1 - Prietenul dumneavoastră M azăre, directorul de la bancă, mai
* se spulberau în văzduh, spărgând cerul cu raze laser, de credeai că, I locuieşte în vila aceea superbă cu vedere spre închisoare?
| te afli într-o lume a visului şi a basmului pe care omul nu şi l-a putut | - Nu, acum are vedere spre vilăl
| imagina până în prezent, = ©
Cei peste un milion şi jumătate de spectatori care urmăreau
Cioloboc vine târziu acasă.
spectacolul festiv pe ecrane imense instalate în Sydney, localizaţi în
- Nevastă, deschide uşa!
zona golfului, şi a vestitului pod Harbour Bridge şi Opera House, au
- Nu pot, sunt dezbrăcată.
fost martorii unei nopţi de neuitat. Spectacolul de lumini şi artificii a f
- Nu-i nimic, sunt singur.
fost feeric, dar... parcă ceva lipsea: lipsea din sufletul nostru, al l
românilor din Australia, TRICOLORUL... ţ - Dar eu nu!
,Nu putem trece cu vederea că, la reuşita jocurilor olimpice, pe £ ©
ISngă cei 46.000 de voluntari, o contribuţie deosebită au avut-o oamenii £ Dudu Papură, ţărănist sadea, ajuns într-un post de director se
de ordine. Poliţia australiană şi serviciile de Securitate, care au vegheat destăinuie unui amic:
zi şi noapte, ca toţi atleţii, turiştii şi cetăţenii Australiei să nu aibă de - Ştii că secretara m ea e mai bună la pat decât nevastă-mea?
J
suferit de pe urma unor eventuali răufăcători. - Să ştii că şi eu am constatat chestia asta!
George Miţin Varleşescu - Sydney, Australia I. D EAL
g C Ă U Ă U Z Ă ^ ^ A g iĂ M Ă N A L IM P E P E W O E M X A F lA X J M ^ m ^ lB A TM TM BO R O A M E N IL O R