Page 2 - Calauza_2000_553
P. 2
^ŞâRţămânalIhld^VriH^Vafiât în slujba tuturor oameniloV
V-y
l>1 SPORT ^ g ^ .^ S P O B T MARTOR BĂTAIA ]
• REVENIRE - După ce a evoluat cinci ani peste ocean, la echipa J Multă vreme a fost cel mai mic dintre cei de vârsta lui. El, nu era :
Universităţii Lafayette, în campionatul universitar nord-american de
| prea îngrijorat, dar părinţii se tot gândeau şi se întrebau „cu cine poate |
baschet (NCAA), românul Ştefan Ciosici a revenit în Europa. El joacă i semăna că nici bunicii şi nici străbunicii, n-au fost piperniciţi?" Chiar ■
acum sub culorile formaţiei italiene de primă ligă, VIP RIMINI. J credeau că este un blestem pe capul copilului, de nu mai depăşeşte *
• LICITAŢIE - Peste 400 de obiecte care i-au aparţinut legendarului | înălţimea unui pitic. Au consultat şi nişte doctori, ba când auziseră de o |
fotbalist Sir Stanley Matthews, decedat anul trecut, la vârsta de 85 de ■ mare vrăjitoare, repede s-au repezit la ea. După ce i-a scuturat de nişte ■
ani, au fost vândute la licitaţie pentru o sumă de peste 66.000 de lire » bani, le-a zis „mergeţi acasă liniştiţi, că până se însoară o să crească I
sterline. Licitaţia s-a desfăşurat lângă stadionul Britannia al echipei Stoke I aproape de 2 metri!” Părinţii nu prea au luat-o în serios pe vrăjitoare, dar I
City unde Matthews a debutat în 1932, la vârsta de 17 ani. în 1957, la 42' ■ sperau că o să vină şi acea zi, când o să-şi privească copilul ca pe un !
de ani a evoluat în ultimul său meci cu tricoul Angliei, iar în 1965 s-a I Făt-Frumos. Aşa mic, când nu era la şcoală era pus să ducă oile la I
retras şi din meciurile din campionat, la vârsta de 50 de ani. I păscut pe dealul din partea stângă a satului, cum priveai spre răsăritul I
J soarelui. Acolo, începea circul fiindcă era pus la cea mai aspră corvoadă. !
• PREMII - Aproximativ 400 de membri ai delegaţiei cubaneze
| Trebuia să meargă să întoarcă oile când se apropiau de marginea pădurii. |
revenită de la Sydney, au fost invitaţi oficial să petreacă o săptămână pe
plajele de la Varadero şi Cayo Coco, în semn de mulţumire pentru ■ Să stea într-un picior, până se vedea în zbor o rândunică sau un porumbe" f
■ El trebuia să coboare să cumpere ţigări şi spre hazul tuturor, era pus să *'
eforturile depuse pe durata JO. Cu o săptămână în urmă, 240 de sportivi,
| tragă mai multe fumuri în piept. Unul dintre colegi l-a întrebat dacă ştie |
conducători, antrenori, arbitri şi chiar ziarişti şi-au început vacanţa. Spre
■ cum se dă drumul la fum prin ochi? „Nu ştiu, a răspuns". „Atunci. ■
deosebire de alte ţări care au acordat recompense substanţiale în bani I priveşte-mă pe mine”. Şi l-a privit până a simţit arsura mucului de ţigară ■
sportivilor lor, Cuba a decis în ultimii ani să le acorde case, maşini sau
I pe una din mâini. Cum în ziua când trebuia să aducă bani pentru ţigări. I
sejururi turistice. loan VLAD
I nu avu, fu trimis acasă să fure ouă de găini şi din vânzarea lor să cumpere .
I iarba dracului. S-a dus el acasă, dar n-a găsit decât o găină pe cuibar. I
Invitat la CÂLAUZ% I Când a început găina să cotcodăcească s-a repezit şi a luat oul. l-a I
: băgat în buzunar, dar cum un ou nu era de ajuns, a început să îndemne :
| alte găini „hai, urcaţi în cuibar şi faceţi ou”. Şi câteva surate i-au ascultat |
- urmare din pag. 1 - ■ şi aşa după o vreme s-a trezit cu patru ouă în buzunar. A pornit repede ■
distanţa de oraşul Hunedoara fiind mare şi condiţiile de transport ■ pe deal cu ouăle uitând să le vândă şi să cumpere ţigări. Când l-au văzut 1
necorespunzătoare. Cred că la nivelul com u n e ia r fi necesari doi | cei ce-l trimiseseră l-au luat la îmbrânceli rostogolindu-l până ce ouăle |
■ s-au spart în buzunarele hainei. Seara, când a ajuns acasă a lepădat ■
medici care să asigure asistenţa la dispensarul uman în permanenţă \
I repede haina, dar, din buzunare au căzut câteva găoci. Cea care a văzut ■
şi de asemenea, ar fi necesară în cadrul dispensarului uman, I a fost mama, care fără să zică un cuvânt, s-a dus după o nuia şi i-a tras |
amenajarea unei case pentru internarea persoanelor bolnave,
J o bătaie pe cinste. Poate atunci, după acea bătaie intre sughiţuri şi plâns, .
nemaifiind în cazul acesta necesară deplasarea la Spitalul din I s-a produs un miracol. Piticul a început să crească văzând cu ochii. Falnic I
Hunedoara (în cazul unor îm bolnăviri mai puţin grave). I şi tare chipeş, mult mai breaz decât cei care-l terorizaseră. A crescut cât I
- Există un cabinet de stomatologie? Un medic dacă ar veni Jjjn brad. Miron ŢIC
aici ar avea logistica necesară?
- Da, cu 6-7 ani în urmă, poate chiar mai mult, înainte de
re v o lu ţie , a -e x is ta t un c a b in e t s to m a to lo g ic a m e n a ja t Copiii din Valea Jiului, mor pe capete
corespunzător. Dar după revoluţie nu mai funcţionează din lipsă
Doamne cine-i vinovat Doamne, lacrimile lor,
de medic. Avem apartamente aici la nivelul comunei, condiţii de i
De-a minerilor copii Şi ale părinţilor,
locuit pentru medicul stomatolog şi pentru încă un medic. Cine Doamne-i otrăveşte Pune-le la guvern pe masă
- Ce s-a întâmplat la revoluţie de au plecat medicii? l-aţi gonit
Cu Sida-i îmbolnăveşte Să le mănânce în a lor case
Dvs, au plecat ei?
La foamete sunt supuşi Doamne, şi pe tine te-au otrăvit
- Nu au fost goniţi, dar ştiţi dvs înainte de revoluţie existau Aceşti copii, Doamne micuţi Şi ai fost batjocorit.
repartiţii, erau obligaţi să stea în comune. După revoluţie, probabil J Plâng de foame în Valea Mare Doamne, fă dreptate-n ţară
găsid alte condiţii, au plecat la oraş. ' Unde-i Cosma, unde-i Doamne? Răstoarnă a lor masă mare
- La ora actuală aveţi medic de familie? ■ Că el, când de foame au răbdat. Şi dă copiilor mâncare
- Da, la această oră există medic de farpilie, dar să fiu sincer, Lacrimi i-au curs pe obraz Să nu mai plângă ei de foame
nu-şi prea face datoria, stă mai mult la Hunedoara. Sunt situaţii Acum mor ei împunşi cu Sida Doamne, cum i-ai mai răbdat ' *
când bolnavii vin la dispensarul uman şi nu găsesc pe nimeni. N-are cine-i asculta, n-are cine-i ajuta Să împungă aceşti copii,
Primăria a luat legătura cu Casa de asigurări de sănătate şi au Doamne, rău e acum în lume Ca ei să moară de vii.
promis că vor mai trimite un medic, eventual un alt medic în locul I De nu se mai poate spunel Silvia POPA, Satul Lunca, corn. Băiţa
celui actual. Această problemă nu a fost rezolvată nici până la
această dată şi consider că aceasta ar fi problema prioritară de
soluţionat la nivelul comunei. UN BUGET NEAŞTEPTAT
- Se îmbolnăvesc des oamenii la Lunca Cernii?
- N-aş putea spune că oamenii de aici se îmbolnăvesc mai 550 MILIARDE PENTRU ALEGERI
repede decât cei de la oraş, dim potrivă sunt mai rezistenţi la
îmbolnăviri, dar totuşi s-ar impune ca în satele îndepărtate, precum - urmare din pag. 1 - zi de activitate. Membrii birourilor
S e n a tu lu i şi p re ş e d in te lu i e le c to ra le de c irc u m s c rip ţie
este satul Meria, situat la distanţă foarte mare de centrul de comună
R om âniei în noiem brie 2000. beneficiază de o indemnizaţie de
(14-15 km) ar trebui să existe un punct sanitar pentru că deplasarea
Potrivit actului normativ, pentru 130.000 de lei pe zi de activitate,
de la acest sat la centrul de comună se face greoi mai ales iarna,
efectuarea acestor cheltuieli se începând cu data constituirii aces
iar riscul pentru bolnavi este foarte mare.
suplim entează bugetul M iniste tora. M em brii celorlalte birouri
- Aş vrea să vă rog să enumeraţi localităţile care compun rului Funcţiei Publice din fondul de electorale, precum şi ai oficiilor
comuna şi eventual numărul de locuitori.
rezervă bugetară la dispoziţia electorale vor primi o indemnizaţie
- Avem un număr de 1499 de locuitori în 8 sate ale comunei.
G u v e rn u lu i cu sum a de 550 de 110.000 de lei pe zi activitate.
Satul de centru, reşedinţa de comună este Lunca Cernii de Jos,
m iliarde de lei, din care 299,9 M embrilor birourilor electorale şi
apoi este Lunca Cernii de Sus, satul Meria, Negoi, Gura Portului, miliarde de lei pentru cheltuielile oficiilor electorale, inform aticie
Valea Babii, Fântâna şi Ciumiţa. La această dată satul Ciumiţa* materiale şi servicii, 40 de miliarde nilor, statisticienilor şi personalului
este dezafectat, nu se mal găseşte nici o gospodărie, mai sunt lei pentru cheltuieli de capital şi auxiliar li se vor asigura, în ziua
doar trei case, este situat la o distanţă foarte mare de centrul 210,1 m ilia rd e de le i p e n tru votării băuturi răcoritoare, cafea
comunei. Cetăţenii au plecat în diferite zone din ţară. ch e ltu ie li de personal. Pentru şi g u stă ri, în lim ita sum ei de
- Deci nu mai eâte nici un locuitor acolo, trebuie să-l ştergeţi membrii BEC, începând cu data 40.000 de lei de persoană.
din evidenţe? constituirii acesteia, se acordă o Are balta peşte, are. Contribu
- La o nouă împărţire administrativ-teritorială, urmează să fie indemnizaţie de 150.000 de lei pe abilii pot să plesnească de foarriv,'
şters din evidenţe. zi, ca şi în cazul informaticienilor, dar,cei care mâine vor continua
- Chiar aşa se numeşte, Ciumiţa? s ta tis tic ie n ilo r şi p e rso n a lu lu i „opera” de distrugere a neamului
- Ciumiţa, da, aşa s-a numit dintotdeauna. tehnic auxiliar care vor primi o trebuie s-o ducă bine. Măcar la
- Va urma - indemnizaţie de 100.000 dş lei pe alegeri.
c ă lă u za - s ă p t ă m â n a l iNPEPENpeN.T AFLATlN gi.MJPA t u t u r o r o a m e n il q b .