Page 11 - Calauza_2000_554

t .gŞCŞ^^^^^f^TsăptămânalInd^enidenraflâtînslujba tuturor oameni\oYjjisi(^olS!h

Invitat la CĂLĂUZA Ing. IO A N RUS, vicepreşedinte al
Consiliului Judeţean H unedoara
- urmare din pag. 1 -
APR-ul a structurat o doctrină are. Desigur, demonstrând în acelaşi timp că activităţilor economice, a dus la închiderea
pragmatică ce îmbină principiile şi valorile politica noastră este fermă pentru binele multor unităţi, la sărăcirea populaţiei, pe
social-dem ocraţiei, cu unele po litici oamenilor, pe fondul unui stil şi mod de alocuri sub limita de subzistenţă.'
economice liberale. Pe acest fond, cred că abordare raţională şi pragmatică. De reţinut - Ca vicepreşedinte al C o nsiliului
APR-ul va fi o forţă puternică care ştie ce este şi faptul că, trebuie să fim credibili, să-i Judeţean, ce d o riţi oam enilor de pe
trebuie să se facă în România. APR-ul are convingem pe oameni de realismul opiniei meleagurile hunedorene?
soluţii de bun simţ, pentru că ştie că românii noastre. - Punctez din nou faptul că, sărăcirea
merită şi pot mai mult decât ce le oferă - Ce soluţii credeţi că ar fi eficiente pentru populaţiei a condam nat econom ia
prezentul. rezolvarea problemelor economico-sociale cu românească, deci şi a judeţului, la o moarte
- De fapt, ce reprezintă pentru dvs care se confruntă judeţul? lentă, la dispariţia factorilor necesari unei
■politica? - Orizontul de speranţe îl putem construi eventuale revigorări economice. Stoparea
** - O activitate care încearcă să facă ceva prin programe credibile, debarasate de procesului de sărăcire, a devenit o condiţie
pentru societatea românească. Desigur demagogia electorală. Reforma reală trebuie necesară aplicării unui program de redresare
ceva pozitiv. Reprezintă găsirea unor soluţii să privească pe cetăţean ca unic beneficiar economică. Sursa vitală a revigorării şi
de redresare a ţării, care datorită unei politici al ei. Trebuie să-i redăm cetăţeanului dezvoltării economiei judeţului o constituie
greşite a ajuns în situaţia dezastruoasă în încrederea în propriile forţe, în demnitatea şi efortul nostru propriu, punerea în valoare a
care de altfel se află, şi parcă fără prea mari responsabilitatea muncii bine făcute. Cred că, po tenţia lu lui de muncă, disciplina,
speranţe de redresare operativă. Parcă trebuie adus ceva nou în politică. Eu şi colegii creativitatea şi iniţiativa. Oamenilor din judeţ
nimeni nu mai este preocupat de ce se mei încercăm să facem acest lucru. Dorim le doresc desigur o viaţă mai bună. Desigur
întâmplă cu ţara şi încotro ne ducem. De să creem condiţii ca fiecare cetăţean să-şi prin atragerea de investitori, dezvoltarea
aceea trebuie să avem un comportament sporească veniturile, să fie create cât mai unor activităţi economice, realizarea unor
credibil şi în politică. Problemele economice multe locuri de muncă şi desigur cât mai bine lucrări publice şi nu în ultimul rând prin
ale ţării, deci şi ale judeţului, nu se pot rezolva plătite. Trebuie deci, să creem condiţii rezolvarea tuturor problem elor cu care
numai cu forţele noastre. Avem nevoie de o dezvoltării activităţilor economice productive aceştia se confruntă.
deschidere către investiţii din exterior. De şi de servicii, care să poată duce la ridicarea Nu trebuie uitată concentrarea
aceea pentru mine politica înseamnă lupta nivelului de trai al oamenilor din judeţ. resurselor financiare interne în procesul de
pentru interesele fundamentale ale ţării, pentru - De fapt, sunteţi mulţumit de situaţia restructurare, privatizare şi modernizare
interesele judeţului. economio-socială a judeţului? economică.
- Cum vă atra g e ţi în continuare - Fiind altădată unul dintre cele mai Se impune în acelaşi timp încurajarea
electoratul? dezvoltate judeţe ale ţării, acum se află poate producţiei şi a producătorilor agricoli din
- Prin-prezentarea de soluţii reale, la pe ultimul loc. A ajuns un judeţ al sărmanilor, judeţ în asigurarea unui sistem de facilităţi.
problemele şi greutăţile pe care acesta le al sărăciei, al deznădejdii. Decăderea A consemnat loan VLAD

BURSA LOCURILOR DE MUNCA - o idee excelentă

- urmare din pag. 1 - aranjată, aş putea spune că era - Am fost sudor autogen şi mi se într-o normalitate, dom'le?
dom nul sociolo g E ugen M aniac, dispusă exact în locurile care trebuiau, termină şomajul. Am venit să văd - Adică, ce vreţi să spuneţi?
d ire c to ru l e xe cu tiv al A g e n ţie i exact acolo unde le putea căuta omul ceva de lucru, că am o fată la facultate - Nu ştiu dacă o să scrieţi la ziar
Judeţene pentru Ocupare şi Formare venit să se informeze. Afişe neagre­ şi ar fi păcat să se lase acum de la asta, dar eu vă spun. Şi noi patronii
Profesională îmi vorbea într-un număr sive, pe înţelesul tuturor, pliante care medicină... suntem de vină. Nu cerem şi nu dăm
tre cut al ziaru lui despre ce va fi explicau totul practic, cu exemple, - Aţi găsit ceva? referinţe despre angajaţii noştri sau
viitct^ea Bursă a Locurilor de Muncă vorbeau de peste tot. Operatorii amabili, - E un domn la masa aia (arată despre cei pe care vrem să-i angajăm.
sau Târgul Locurilor de Muncă, cpm îi te întâmpinau fără atmosfera aceea cu degetul) care spune că are nevoie Ori ne batem joc, să-i facem figura Iu
plăcea să sublinieze din când în când. impasibilă, a funcţionarului public care de mine. Mi-a luat datele şi mi-a dat o ăla! Sunt deja pe piaţa muncii o serie
N-am mai fost la nici un astfel de Târg ştie că e apărat de lege şi poate să carte de vizită să-l caut săptămâna de persoane care se angajează la un
al locurilor de muncă şi nici nu prea se uite urât la cel care-i trec pragul viitoare. Cică are un şantier la Călan. loc de muncă doar pentru a fura, apoi
aveam habar cum s-ar desfăşura. Ba cu vreo problemă. Desigur că impre­ - Şi vă veţi duce? pleacă şi te judeci cu ele trei ani.
chiar la un moment dat mi-am adus sionat de cele văzute, trecând atent - Cum să nu! J u s tiţia duce procesele până la
aminte de o scenă dintr-un film unde printre mesele aşezate cu gust, printre D-na Ileana Herţea: Paştele Cailor, Poliţia parcă-i fericită
se practica comerţul cu sclavi... reprezentanţii unor firme care căutau - Ce faceţi la BURSĂ ? că un hoţ a furat de la un patron...
In cita t de ră sp u n su rile d -lu i oamenii potriviţi, am ştiut că e de - Eu am venit din curiozitate. - Credeţi că BURSA ar putea să
Maniac, în săptămâna trecută am fost datoria mea să-i întreb pe unii dintre Sunt pensionară şi am citit în mai amelioreze of-ui d-voastră?
de mai multe ori la Galeriile de Artă cei care intrau sau ieşeau de la bursă: CĂLĂUZA că se ţine bursa asta. Eram - S-ar putea. N-are nimeni timp
„F orm a” de pe b-dul Decebal. De D-şoara Silvia B: curioasă... să aleagă. Noi muncim de ne sar
departe se putea observa o altfel de „A m venit la Bursa Locurilor de - Şi cum vi se pare? capacele şi vine unul sau una care
mişcare a oamenilor care, parcă nu Muncă să văd ce se cere mai mult pe - Foarte bună idee. Cred că ar fură câteva m ilioane într-o săptă­
mai treceau nepăsători. Atmosfera a piaţa muncii, ce meserii au căutare trebui ţinută măcar de patru ori pe an, mână. AJOFP poate să facă mai mult
fost în permanenţă ca în clipele unor mai mare. Noi suntem un cerc de pe anotimpuri, înainte de începerea pentru noi. La ei ajung după fiecare
vernisaje de succes. amici care în vară terminăm liceul la primăverii, a verii, a toamnei şi a iernii. angajare şi desfacere de contract. Ei
Un alt automatism al gândirii mă TRAIAN şi vrem să ne inform ăm Sunt nişte cicluri ale muncii, anotim­ pot să-i ştie pe fiecare ce hram poartă
conducea la ideea că acolo precis vor încotro s-o luăm. Ştim noi cam ce-am puri, când se caută anumite meserii şi e bine că în c e rc ă să facă ceva...
fi o serie de femei şi de bărbaţi ajunşi vrea fiecare, dar şi să term ini o sau forţe de muncă necalificate. S-a Eu n-am nici un chef să Vântur
la o vârstă când n-au ajuns încă la facultate şi pe urmă să nu ai unde dus vremea când omul era mândru că toată ziua personalul. Nici n-am timp.
pensie, li s-au restructurat locurile de muncii, e ca şi cum ţi-ai bate joc de seşngaja şi ţinea să iasă la pensie Aş fi bucuros să munceasă, să nu
muncă şi nu-i mai angajează nimeni părinţii care muncesc din greu pentru de la acelaşi loc de muncă... fure, să câştige o pâine cinstit.
doar pentru a-i pensiona nu peste a ne ţine la cursuri. Dl Vasile C. (patron): Acestea sunt doar câteva opinii
multă vreme. - Şi pleci mulţumită, ai găsit - Să nu îmi treceţi numele în ziar! ale unora dintre cei care au fost la
Numai că m ulte din gândurile ce-ţi trebuie, ai găsit informaţiile de - Bine. Nu o voi face. Dar ce bursă. Ni se par sem nificative pe
m ele pre co n ce p u te (pe care care ai nevoie? căutaţi la Bursa Locurilor de Muncă? grupe de interese. Oamenii percep
întotdeauna am puterea să le mărtu­ - Da. E o doamnă foarte drăguţă - Domnule, caut nişte vânzătoare bine Bursa Locurilor de Muncă. Toţi
ris is e ş i când am dreptate şi când nu care mi-a spus s-o caut de câte ori cinstite care să aibă şi garanţie. au de câştigat şi se poate ajunge la o
amIŢâveau să fie infirmate. în interiorul avem nevoie că ne va spune tot, ne M-am săturat de cele care vin, spun norm alitate în com plicatul proces
ga le riei dom nea o a tm osferă de va ţine la curent cu nevoile ce se că vor să muncească, n-au garanţie angajat/angajator. Dialogul duce la
BURSĂ occidentală, cu mese lungi, prefigurează pentru anii viitori. şi dacă le angajezi, câncj le faci progres. Şi e foarte bine că AJOFP
computere care parcă „vorbeau” celui” Dl G heorghe Răuţă: inventarul ies lipsă cu câteva intermediază acest dialog, se implică
ce se aşeza pentru interviu. Logistica - Ce aţi tăcut la Bursa Locurilor milioane... Deja sunt la a doua tură direct şi concret în viaţa socială, pe
nu foarte abundentă, dar frum os de Muncă? de încercare. Oare când vom intra piaţa muncii şi formării oamenilor.

C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A F L A T iN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R