Page 7 - Calauza_2000_555

C. Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor ”

Alte întâmplări tot de pe frontul de Răsărit Pe la sfârşitul lunii septem­ La intrarea în satul Casota din
brie 1944 când tăvălugul sovietic jud. Buzău, am rămas înmărmu­
Cruzime rusească făcea ravagii prin Muntenia, am riţi de o privelişte groaznică ce
fost avizaţi prin radio ca toţi militarii nu mi-a fost dat să mai văd
- urmare din pag. 1 - nicii fugeau din faţa sovieticilor jandarmi aparţinând Inspectora­ vreodată. Satul era complet pustiu
special dintre învingători, şi-au pentru că deşi se încheiase un tului de jandarmi laşi să se prezinte iar pe ambele părţi ale şoselei,
pierdut sim ţul uman, de tole­ tratat de armistiţiu, învingătorii pentru refacere în localitatea Baba în şanţuri, zăceau circa 15-20
de cadavre ale unor soldaţi
rare şi iertare, fiind înlocuit cu cel copleşiţi de succese nu-şi prea Ana, din judeţul Prahova. Dar prin
de ură şi răzbunare nesăbuită. aminteau de acel armistiţiu şi în staţiile mari de cale ferată, comanda­ germani iar din unul sfârtecau
Vă redau un singur exem­ multe cazuri pe cei întâlniţi în cale mentele militare recomandau milita­ cu lăcomie doi porci mari, zdra­
veni. Doi dintre noi au smuls
plu zguduitor, petrecut în timpul îi tratau ca pe duşmani, indiferent rilor să nu umble izolaţi sau în
dintr-un gard doi pari cu care s-au
înaintării trupelor sovietice pe cine erau. De aceea prudenţa era grupuri mici spre a nu risca să fie năpustit asupra porcilor şi după
teritoriul românesc în urmărirea mama înţelepciunii şi locuitorii luaţi prizonieri de către sovietici. două-trei lovituri puternice au
forţelor germane care, dispersate satelor fugeau din calea ruşilor, Ajunşi la staţia Ploieşti Sud, reuşit să-i înlăture pe cei doi
wm gruouri mici, se retrăgeau în special sexul frumos care îl ne-am grupat vreo 15 jandarmi râmători cu boturile roşii de sânge,
| spre Vest. tenta foarte mult pe Ivan şi nu au sub comanda unui Plut. Major şi care au intrat într-o curte.
I Din unele sate chiar şi local­ fost puţine, victimele plăcerii lui. am pomif-o pe jos către Baba Ana. (va urma)

Im/itat (a CĂLĂUZA M UGUR ISĂRESCU Premierul României

- urmare din pag. 1 - - Privatizarea, restructurarea unităţilor publice şi a finanţelor publice,
Un rol important l-a avut desigur dialogul social, în prim-plan fiind sprijinul promovarea concurentei, sănătatea monedei naţionale, însănătoşirea
sindicatului. E vorba aici, de curaj şi responsabilitate faţă de soarta omului. mediului de afaceri, reforma administraţiei publice şi a sistemului de pensii,
E nevoie de proiecte, fără demagogi şi gălăgioşi. Trebuie să creem locuri de accesul la educaţie, consolidarea asistentei sociale etc.
muncă, pe bază de programe româneşti, cu investiţii fără paralelisme, cu - Cât despre obiectivul fundamental?
profit operaţional, care să asigure eficientă, viabilitatea pe termen lung a - Este acela de a creea oeconomie de piaţă funcţională, compatibilă cu
firmei. Este nevoie de încredere şi mobilizare la muncă, pentru ieşirea din principiile şi politicile Uniunii Europene, astfel încât să se accelereze ritmul
. criză. Fierul vechi trebuie să fie considerat recapitalizare, combinatul să nu de dezvoltare a economiei româneşti.
fie obligat ca din valorificarea acestuia, să-şi plătească datoriile la buget. E - Cum vedeţi cooperarea cu partenerii din Uniunea Europeană?
nevoie de noi investiţii publice şi de încredere. Am declarat Hunedoara zonă - Aceasta va fi încurajată odată cu dezvoltarea economiei de piaţă şi
defavorizată. promovarea concurentei. Procesul de privatizare se va finaliza, iar concurenţa
- Ce înseamnă pentru Hunedoara a fi zonă defavorizată? va fi supusă unei discipline ferme şi unitare. Vor fi promovate alian(e şi
- Este o şansă, când lucrurile se vor lega, cei rămaşi în combinat creează parteneriate cu firme străine.
o putere de cumpărare în zonă. Se creează posibilitatea de noi afaceri, ce - Privind agricultura, ne puteţi spune ceva?
> concură la noi investiţii economice. Ca zonă defavorizată va atrage investitori. - Ţinta noastră este cultivarea eficientă a pământului. Se vor promova
! Aici, încrederea are un rol important. Şi încă ceva: este nevoie de muncă. asocierea şi parteneriatul, arendarea şi concesionarea pe o perioadă
| Voi căuta noi soluţii pentru atragerea de fonduri destinate ecologizârii zonei îndelungată în interesul producătorilor agricoli.
I - poluarea aici, fiind o reală problemă. Cred că, nu după m uţi ani. această - Punctaţi-ne ceva despre asistenţa socială...
zonă va arăta altfel şi visez la momentul când voi veni la Hunedoara pentru - Sistemul de pensii se va moderniza, urmărindu-se corelarea acestora
j a vedea nu zona defavorizată, ci una favorizată, curată, ecologică şi unităţi între generaţii şi diversificarea surselor de obţinere. Se vor introduce sisteme
cu tehnologie modernă şi cu profit. de pensii private bazate pe capitalizare, iar protecţia şomerilor se va consolida
- Candidaţi pentru „fotoliul" de la Cotroceni. Care sunt direcţiile principale în timp ce pentru combaterea sărăciei se va stabili nivelul venitului minim
ale programului dvs? garantat diferenţiat în funcţie de condiţiile socio-democratice.

Sunt ureetii rem âni din Australia* traficanţi de dresuri?
9 9
- urmare din pag. 1 - Celor de la ziarul „Ziua" le recomandăm să recitească articolul nostru,
de proporţii din diaspora românească, scandal supradimensionat prin apărut în ziarul „Dimineaţa", din data de 13 august 1997, ca urmare la
implicarea unor ziare şi a unor servicii de informaţii româneşti sau străine. Nu calomniile pe care le-au publicat pe data de 7 august a aceluiaşi an, în articolul
ne pare bine că în material sunt amintite nume de ziare sau ziarişti, însă „Securiştii din Australia" semnat de dl George Roncea. în acel articol, aceeaşi
considerăm că democraţia şi profesionalismul constă şi de această dată şi în croitoreasă, bântuită de „spaima morţii" şi obsesia că nu îşi poate „revendica"
ascultarea unor alte medii de informare, care cu profesionalism se ridică în dreptul de „proprietară” a Bisericii „Sfânta Maria" din Sydney, a furnizat
apărarea onoarei României şi a Ortodoxiei. aceleaşi date mincinoase, pe care noi, prin probe le-am combătut. La acea
Călăuza dată am solicitat dreptul la replică ziarului „Ziua" şi am fost refuzaţi. De această
dată ne adresăm dtui loan Groşan, care a semnat articolul "Preoţi cu misiune",
Croitoreasa din Sydney disperată că nu are un popă să o îngroape, în care acuză preotimea ortodoxă în general şi cu precădere pe preotul Gabriel
apelează la ziarele din România! Ea cârâle ca o kookaburra-cloara Popescu din Sydney, în special, iar pe membrii diasporei îi clasifică drept
din Australia, care Imită glasul copiilor, pe la uşa unor „turmă", trebuie să-i dăm dreptate când şi-a luat drept „scut"
ziarişti!
Dreptul la replică un adevăr suprem de necontestat, afirmând: .....bunul
Dumnezeu, care pe toate le vede şi le judecă". Aceasta ne
în urma publicării în presa din ţară, a unor declaraţii
determină să credem că, a fost conştient, atunci când, a
mincinoase făcute de către croitoreasa din Sydney, referitoare la activitatea
sportivilor noştri la J.O., a activităţilor Ambasadei Române de ia Canberra şi impli­ pus pe hârtie toate gândurile sale din articolul de mai sus, iar Bunul Dumnezeu
II va judeca după dreapta Sa judecată, aşa după cum a căutat să convingă
carea preoţilor ortodocşi din Australia în afaceri cu droguri, acuzat» grave, neînte­
meiate, mincinoase şi denigratoare, aduse comunităţii române, precum şi cititorii de pretutindeni. Este adevărat că Dumnezeu pe toate le vede şi ştie
câ(i din colegii care roiesc în jurul său, şi scot pe bandă electronică ştiri
Corpului Diplomatic de la Canberra, ne vedem obligaţi să dezmintim conţinutul
fabricate, fac parte din categoria celor pe care domnia sa îi acuză, iar aceştia
acestor informaţii care au apărut în unele ziare din (ara noastră de baştină - România.
doresc să reînvie perioada tristă când ţara noastră a masacrat evreii şi ţiganii.
in ziarul „Evenimentul Zilei', din data de 18 septembrie a apărut articolul
Dacă, într-adevăr îl are pe Dumnezeu, atunci, ar trebui să-i fie frică şi să nu
sub genericul „Conform unui raport al Serviciului de Informaţii australian. Preoţi
se mal ia după minciunile unei femei analfabete, o croitoreasă cu patru clase
români din Australia, traficanţi de droguri", iar în ziarul „Ziua" din data de 19 sep­
primare, bolnavă de diabet, care i-a afectat sistemul nervos, şi în imaginaţia-
tembrie a.c., a apărut ca din „întâmplare" al doilea articol întitulat „Preoţi cu misiune".
Calomnii de acest gen la adresa comunităţii române şl a Ambasadei i bolnavă se consideră, (ca toţi cei ce suferă de asemenea afecţiuni), „împăraţi, regi,
poeţi, sau persecutaţi". Este de compătimit şi, poate, tocmai datorită bolii, nu
noastre de la Canberra, au mai apărut în repetate rânduri, fără ca semnatarii
Z isolelor să fi verificat autenticitatea datelor. Chiar dacă au făcut acest lucru, şi-a găsit locul în toate bisericile ortodoxe române şi greceşti, iar ultimul scandal
declanşat de dânsa la biserica greco-catolică, unde slujeşte preotul Mihail
dânşii au fost convinşi că, cele publicate sunt simple invenţii şi minciuni, cu
Anghel, pe care l-a sus(inut până mai ieri, a ajuns până la Cardinalul catolic
scopul de a denigra comunitatea noastră. Croitoreasa din Sydney, nu apelează
pentru prima dată la ziarul „Z iua', care a încercat, dar n-a reuşit, să o scoată din Sydney, Clancy, iar cazul este încă pe rol. Ziarul „Ziua" prin publicarea celor
drept o „martiră" şi nu în ultimul rând, singura persoană din Sydney, care a declarate de grecoaica asimilată, care nu mai are nici o tangenţă cu românii,
făcut investiţii „serioase în bani" şi şi-a pus propria-i casă la „bătaie", de dra- şi-a compromis încă o dată firma.
gul zidirii unei biserici din care ar fi fost „dată afară". (va urma)
C A L A U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T . AFLAT, iN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R