Page 2 - Calauza_2000_559
P. 2
Să^ărnâhalTnde^t^ent â^flat îrrslujba tuturbr oamenilor
g s s i r S l M E f f l l Femeia din marginea râului
• P R O P U N E R E . A vând sprijinul firm ei b elg iene de im presariat P R O Trecu seră m ai mulţi ani şi-i era destul de
A G E N C Y , din am o vistu l C o rn e l D inu a fost propus ca a n tre n o r al MARTOR greu să-şi am intească, cum de i-a venit acea
id e ie tr ă z n ită . C ă d o a r p e lâ n g ă c a s a
O L Y M P Y A K O S P IR E U - ech ipă a n g re n a tă în turul III al C u p e i U E F A .
R ahovancei, trecuse de sute şi sute de ori. C e-şi am intea era că o
• A M E N IN Ţ Ă R I. Arbitrul întâlnirii de fotbal R ap id -D in am o a fost
văzu se în m arginea râului satului spălând rufele. E drept că o privise
am eninţai cu m oartea: ,,T e term in ăm pe tine şi pe to a tă fam ilia ta" -
m ai mult pe furiş c a nu cum va să-l observe cineva şi să-l spună la
desigur prin telefon şi de către p erso an e necunoscute - c a u za supărării
consoarta lui care e ra de o gelozie ce nu a v e a pereche. R ahovancea
fiind penalty-ul pentru D inam o.
se aplecase peste scăunelul aşe za t în a p a lim pede şi boţea cu m aiul
• L O V IT U R A . în am icalul dintre E X T E N S IV C R A IO V A şi echipa a
hainele, cum îi veneau la m ână. C um bătea ea aşa, nu m ai ştia ce
doua a S T E L E I, c raio vean u l R. V a n c e a l-a lovit în plină figură pe se-ntâm plă prin jur şi po ate nici nu a v e a interesul să ştie cine o
m ijlocaşul stelist D U R O c are în c âte v a m inute a avut nasul şiroind de priveşte. I se dezveliseră bine de tot picioarele şi oricine a r fi privit-o,
sânge n-ar fi putut să nu se oprească şi să nu-i adm ire poziţia provocatoare.
lo an V L A D D e atunci, i-a răm as şi lui a c e a poftă sau lăcom ie, de a fi m ăcar c
noapte cu fem eia din m arginea râului. Şi-ntr-o seară târzie de vară,
p e c â n d se a şe za s e bine întunericul, a apucat spre uliţa R ahovancei.
Becuri, nu erau decât două, unul la intrare şi altul la ieşire. C um fem eia
^ ^ -P R O C T O L IN E . avea casa pe la mijlocul uliţei, b ezna se încingea cu putere. C ând
ajunse în dreptul casei, s -a îm piedecat cu propria-i voinţă şi a răm as
întins în drum , gem ând din când în când. R ah ovan cea n-ar fi ieşit în
C E N T R U M E D I C A L P R O C T O L O G I C uliţă dacă, Pistriuţ n-ar fi întârziat să vină aşa cum o făcea de câteva
bune seri. Pistriuţ ăsta, era un flăcău zdravăn, dar, care, nu apucase
să vorbească cu vreo fată, a şa că, atunci când a dat de picioarele
oferă posibilitatea tratării: R ahovancei, altceva parcă nu-i m ai trebuia. în ace a seară Pistriuţ
adorm ise în tren şi ajunsese fără voia lui, tocm ai la Arad. Tren de
H E M O R O IZ I întoarcere spre V uişoara nu m al a v e a decât dim ineaţă, aşa că tare-l
b ătea gândul să-i d ea de ştire iubitei că in seara a c e e a nu-i poate
călca bătătura. Tot gândindu-se la Pistriuţ l-a cuprins som nul şi când
F IS U R I A N A L E s-a trezit, soarele intrase destul de m ult pe cer. P lecase şi trenul şi
se v e d e a de două ori în cercat de n eşansă. O d ată că petrecuse
noaptea cu ibovnica lui. şi a doua oară că pierduse şi ziua de m uncă.
şi alte problem e legate de acest subiect! Norocul fusese de partea celui ce purtase până atunci lăcom ia în
suflet. Şi cum R ahovancea l-a mirosit pe cel întins în drum că vrea
Actualmente, există posibilitatea tratării
să-i sim tă cu adevărat picioarele l-a ridicat şi l-a poftit în casă să-şi
acestor afecţiuni fără Operaţii! refacă puterile. Şi om ul lăsându-se dus de lăcom ia ce-l m ăcina i-a
zis: „Tu eşti fem eia din m arginea râului, ţi-am privit picioarele şi uite
Tratament de scurtă durată, uşor cum m -am îm bolnăvit de am căzu t p iu liţa asta întunecată”. „ O fi ea
întunecată, dar pe asta vine Pistricuţ, eu pe el în a ştep tam ...”
M iro n Ţ IC .
APARATURĂ MEDICALĂ MODERNĂ, EXCLUSIVĂ
RESPONSABILITATEA DEPLINĂ A REZULTATELOR Leoi. ordonanţe si hotărâri
olc Guvernului
T IM IŞ O A R A : 0 56/221.219
• L e g e a nr. 1 9 3 privind c la u z e le a b u z iv e din c o n tra cte le
BUCUREŞTI: 01/311.19.69; în c h e ia te In tre c o m e rc ia n ţi şi c o n s u m a to ri: M .O . n r. StiC '1
^ BAIA-M ARE: 062/220.103; IAŞI: 032/145.633^ 1 0 .1 1 .2 0 0 0 .
• H o tă râ re a nr. 1 09 1 privin d m o d ific a re a şi c o m p le ta re a
N orm elo r m etodologice de ap licare a O rd o n an ţei G uvernului nr.
1 2 8 /1 9 9 8 pentru reg lem en tarea m odului şi condiţiilor de valorificare
ST6LR BOTR se întoarce a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în prop rietatea
privată a statului, aprobate prin H o tă râ re a G uvernului nr. 5 1 4 /1 9 9 9 :
Unde eşti tu Hunedoară de altădată? M .O . n r. 5 8 4 /2 1 .1 1 .2 0 0 0 .
• O rdonanţa de urgenţă nr. 2 0 9 pentru m odificarea O rdonanţei
Guvernului nr. 2 7 /2 0 0 0 privind regim ul produselor supuse accizelor:
- urmare din pag, 1 - educaţie? Vezi la tot pasul bătrâni care
mişcă un deget, (ba din contră sunt au muncit o viaţă. îi vezi oropsiţi, plim- M .O . n r. 5 8 5 /2 1 .1 1 .2 0 0 0 .
implicaţi în toate aceste fărădelegi) ne bându-se cu plasa goală - privind cu • L e g e a nr. 2 0 2 privin d u n e le m ăs u ri p e n tru a s ig u ra re a
mai mirăm că suntem azi, după 10 ani, jind la bunurile expuse, iarei neputând re s p e c tă rii d re p tu rilo r d e p ro p rie ta te in te le c tu a lă în c a d ru l
unde ne găsim? cu banii ce-i au să-şi cumpere strictul
operaţiunilor de văm uire: M .O . n r. 5 8 8 /2 1 .1 1 .2 0 0 0 .
Stau nepotriviţi pe Iftcuri nepotrivite, necesar pentru a pune ceva pe masă.
pleşcari de mâna a doua înnebuniţi după Unde-i legea dacă e batjocorită de toţi
înavuţire pe spinarea nenorocitului care neisprăviţii care o adaptează la ai ajuns. tu. „Cetatea rfiea de foc"? subteranului pâinea cuptoarelor. Până
n-are pâine pe masă. interesele lor josnice? Unde eşti tu Hunedoară care ai adunat mai ieri fumegau coşurile combinatului,
Ţara asta n-a cunoscut în toată isto Vine iarna, ce vor face cei care din toate aşezările ţării tineri ce aici plecau şi veneau trenuri cu marfă
ria ei nici o guvernare atât de dezastru au renunţat la căldură din imposibi şi-au găsit rostul vieţii, casa, familia, şi din Combinat şi pentru Combinat - azi,
oasă ca asta de acum . Au ajuns litatea de a plăti sume astronomice tot ce i-a împlinit ca oameni demni. Tot, letargie - aproape nimic nu se mai pro
parveniţii să guverneze şi să adminis im puse de cei care fac preţuri dar tot ce s-a făcut în trecutul nu prea duce. Azi, se dărâmă, se sparge cu
treze bunurile adunate cu atâta trudă de aberante aliniate la dolar, dolar pe îndepărtat, tot ce au făcut, muncit şi dinam ită şi se dă ta fier vechi şi
atâtea generaţii şi sunt acum pe mâna care mulţi nici nu ştiu cum arată. Dacă făurit aceşti oameni acum e ruină, nenorocirea e' că şi fierul vechi nu
spartă a unor proşti gospodari - a unor se vorbea de genocid în '89, acum „fiare vechi* ca să parafrez pe un rămâne ci pleacă aiurea în loc să fie
nesătui, a unor inconştienţi. Se fură în putem spune: nu atunci, azi trăim „deştept" înfumurat de putere şi prostia alimentate acele secţii care, cât de cât
draci acum pe ultima sută de metri - nu adevăratul genocid! Salarii de nimic necunoaşterii. Da, acolo au adus mai funcţionează. De ce? De ce, cei
se tem de socoteala pe care va trebui care nu asigură minimul de existenţă. Hunedoara nişte minţi tâmpe, fără să puşi să conducă Combinatul (îi ştiu
s-o dea pentru faptul făcut. Oe ce Acum, când nu-ţi mai poţi cumpăra gândească la faptul că rămân oameni oameni de nădejde), se lasă dirifatî
revoltă? Nu mai putem suporta - nu mai banalul medicament, când nu mai poţi pe drumuri fără posibilitatea exis conduşi de inconştienţi, străini Ue
avem şansa supravieţuirii - nu ne mai deschide o uşă fără să ai la tine tenţei, la faptul că Hunedoara fără combinat şi nu bat cu pumnul în masă
putem creşte copiii, nu le mai putem da „şpaga" ca să fii băgat în seamă - combinat e un oraş condam nat la pentru avutul nostru .ci le umple
minimul de existenţă - şcoala pentru acum e genocidul. m oarte, şi pe lângă C om binat şi buzunarele „comisionarilor"? Trăim o
mulţi răm âne un vis, şi atunci ne Acum, mă întreb: unde eşti tu Hunedoara se adaugă la celelalte tragedie - ce am fost şi ce am ajuns?
întrebăm: De unde cultură, moralitate. Hunedoară de altădată? Unde şi ce aşezări care extrăgeau din- bogăţia - Va urma -
c ă l ă u z a - s ă p t ă m â n a l in d e p e n p e n t a f l a t în s l u j r a t u t u r o r o a m e n il o r :;