Page 14 - Calauza_2000_561

•WJMH'JWS1,1 tu ll]R)!«Vli
.„ Săptămânal independent aflat în slujba tuturor o a m e n ijo r^g î

O ~ \ Farm acistul

n Caisei
ON CLINIC LTD.
CENTRUL MEDICAL INTERNAŢIONAL ASPIRINA NATURALA
oferă soluţia pentru
Din cele mai vechi timpuri oamenii au folosit drept calmant
al durerilor infuzia din coajă de salcie. Ea s-a dovedit a fi un la fel
DISFUNCŢII SEXUALE de bun purificator al sângelui precum şi un tratament potrivit
pentru scăderea febrei. Toate aceste proprietăţi fac din coaja de
MASCULINE salcie un bun înlocuitor al aspirinei obţinută pe cale chimică. Ea u
poate fi folosită în mai multe afecţiuni, cum ar fi: combaterea<3,
hemoragiei interne, colite, reumatism, boli de ficat, rinichi şi inimă.
INCLUSIV PENTRU DIABETICI, CARDIACI .S-a dovedit la fel de bună şi împotriva viermilor intestinali şi a
Şl HIPERTENSIVI DAR Şl PENTRU malariei. Sub formă de comprese, infuzia de salcie poate fi utilă
în tratarea degerăturilor şi a hemoroizilor. Datorită proprietăţilor
AMELIORAREA VIEŢII SEXUALE
sale antipiretice, analgezice, antireumatice şi antiseptice, coaja
A FIECĂRUIA de salcie poate fi pe drept numită aspirină naturală.
T ra ta m e n tu l e ste u n ic în lu m e, nu p re s u p u n e lim ită
de v â rs tă şi are re z u lta te im e d ia te . G U TU RRIU L
Camerele de aşteptare sunt private,
Unul dintre cele mai cunoscute tratam ente îm potriva
iar discreţia este garantată.
guturaiului este ceaiul de coada calului. El se prepară dintr-o
T IM IŞ O A R A : 056/134.888 linguriţă de plantă mărunţită adăugată la 250 ml apă clocotită.
Se lasă să se răcească şi apoi se umezesc mici tampoane cu
BUCUREŞTI: 01/311.19.29 acest ceai şi se trage câte puţin pe fiecare nară.
^ BAIA-MARE: 062/433.303; IAŞI: 032/113.022 ^ Un alt tratament este hreanul dat pe răzătoarea mică apoi
întins pe o felie de pâine şi tras mirosul încet pe nas. Astfel,
guturaiul se va linişti şi va trece în scurt timp.
O viaţa istorică a secolului XX

Secolul XX, aflat în aceste zile pe sfârşite, oferă cititorilor din T U S E C O N V U L S I V A
toate categoriile şi de toate vârstele o carte deosebită. Cititorii noştri
De această dată vă recomandăm următoarele ceaiuri:
cunosc din paginile ziarului CĂLĂUZA o parte din activitatea - ceaiul de pătlagină - se beau 2-3 căni pe zi, ceaiul fiind
publicistică a uneia dintre personalităţile proeminente transilvane - îndulcit cu miere. El se prepară astfel: la o cană de 250 ml apă
profesorul, filosoful, eseistul V ictor Isac, trăitor la Hunedoara. O
clocotită se adaugă o linguriţă vârfuită de pătlagină mărunţită.
adevărată legendă vie, un cărturar ardelean dintr-o categorie ce - ceai de potbal. preparat la fel ca şi ceaiul de pătlagină. Se
aproape se stinge odată cu secolul XX. Contemporan şi prieten cu
beau 3 căni de ceai pe zi.
Noica, Eliade, Cioran şi alte o duzină de personalităţi proeminente ale
- ceaiul de cim bru şi pătlagină. El se prepară astfel: într-o
României, Victor Isac a publicat la Editura CĂLĂUZA, chiar cartea cană cu 250 ml apă, se pune la fiert o linguriţă de zahăr şi o felie
vie{ii şi gândirii sale intitulată „O VIAŢĂ ISTORICĂ A SECOLULUI
de lămâie. Când apa dă în clocot se adaugă şi o linguriţă de
XX” . Ediţia I este îngrijită de Mariana-Pândaru, aleasă de marele om
cimbru şi una de pătlagină. Apoi se retrage de pe foc, se l»?^
de cultură hunedorean să aibă grijă de majoritatea cărţilor sale din puţin să se răcorească şi se strecoară. Se bea fierbinte, cu
prezent şi viitor. în prefaţă, Victor Isac mărturiseşte că a scris această
înghiţituri mici.
carte a vieţii sale la îndemnul unor oameni de mare calitate intelectuală:
C onstantin Noica şi Mircea Ciobanu. Cartea se poate procura
deocamdată doar de la redacţie. Editura CĂLĂUZA oferă cititorilor Alimente cu acţiune antiviraiă: usturoi,
această carte a marelui gânditor ardelean chiar cu câteva zile înainte ceapă, arpagic, lămâie, portocală, mere, grepfruit, vinul roşu,
ca Victor Isac să împlinească 83 de ani. La mulţi ani, domnule profesor! mentă, nuci, ceai de flori de soc, tei şi cimbrişor, porumb.
Cine nu vă citeşte cartea nu va înţelege mare lucru din tulburătorul Ana-Valeria
secol XX şi va bâjbâi multă vreme prin anii de început ai mileniului III.
Întâmpinarea sfintelor sărbători
Tăierea porcului (II).

Capul şi limba porcului se folosesc la prepararea tobei iar se prepară din apă cu sare şi se amestecă bine până ce se topeşte
picioarele la prepararea piftiilor. Creierul, rinichii, inima şi splina sarea, apoi se toarnă peste carne, în aşa fel încât ea să acopere
pot fi folosite la mâncăruri proaspete iar din ficat se prepară carnea. După 3-4 zile constiţele şi muşchii se scot, se şterg cu un
lebărvurştiul. Sângele se pune în tobă şi în caltaboşi. Slănina de prosop şi se pun la zvântat. Şuncile se scot din saramură la 2-3
pe spate, muşchii, ceafa şi costiţa se pun la saramură şi apoi se zile şi se înţeapă cu o andrea ca să pătrundă saramura mai bine,
afumă. Carnea de pe pulpele din faţă şi resturile de la tranşarea apoi se aşează la loc. Slănina se scoate la 7-8 zile şi se pune la
cărnii se folosesc la prepararea cârnaţilor. Osânza şi slănina subţire zvântat. Şuncile se ţin timp de 14 zile apoi se pun şi ele la zvântat.
se topesc şi se face untura. Când slănina şi carnea sunt bine uscate se pun la afumat.
PUNEREA CĂRNII LA SARAMURĂ. A doua zi după tăierea AFUMAREA. Fumul care dă cel mai bun gust cărnii şi slăninii
porcului, carnea ce urmează a fi păstrată, se pune la saramură. este cel de coceni de porumb. Cocenii nu trebuie să ardă cu flacără, -
Saramura se prepară astfel: se cântăreşte carnea şi la fiecare 10 ci doar să mocnească, pentru a face fum. Dacă se întâmplă să se
kg de carne se pun 800 g sare. Bucăţile de carne şi şunca se aprindă se aruncă peste ei un pumn, doi de rumeguş. Afumarea se
aşează într-un vas mai adânc în ordinea următoare: şuncile, slănina, face până când.carnea, cârnaţii şi şuncile capătă o culoare
costiţele şi muşchii. Fiecare rând se presară cu puţină sare şi cu frumoasă, arămie.
mirodenii (foi de dafin, ienibahar zdrobit şi cimbru pisat). Saramura Adina ROTARU

C Ă L Ă U Z A > S Ă P T Ă M Â N A L I N D E P E N D E N T A F L A T IN S L U J B A T U T U R O R O A M E N I L O R