Page 5 - Calauza_2001_563

( Săptămânal independent aflat în slujba tuturo/oămenilor^^f^^Q

r — — — — —— — — — — — — — - - - - i f, ■ ......................... ................A
I Cu ocazia debutului în Noul An - 2001 şi ititr-un nou I LA ZI mică
. mileniu, preoţimea Protopopiatului Ortodox Român, Deva- .
■ Hunedoara, îşi îndreaptă inimile şi gândurile către toţi prea ■ LA ZI mare
| bunii credincioşi şi roagă pe Pruncul lisus, cel născut în | De la ALCPROMET
■ peştera din Bethleemul Iudeii, să le dăruiască zile bune şi ■
î îndelungate, cu viaţă paşnică, sănătate şi alese bucurii : O URARE...
I duhovniceşti, odată cu tradiţionalul „La I
mulţi ani fericiţii". I Zile, ani, se duc şi suntem, fără voie - ce noroc! -
Protopop, Pr. Alexandru Hotăran * Mai bogaţi cu ceva riduri, mai aproape de soroc
Ordonanţe, legi, reforme, de urgenţă, ordinare,
Noul An 2001, în care am păşit deja, să le Ne cotrobăie cu grijă în stomac şi buzunare.
| aducă salariaţilor S.C. COMTURENERG S.R,L. De n-ar fi investitorii, ar fi naţia pe ducă,
j Hunedoara, familiilor acestora, beneficiarilor şi colabora- Ne primim, e drept, salarii, dar ne ţin cartea de muncă.
■ lorilor, multă sănătate, bucurie şi împlinirea dorinţelor. „La
Ne certăm pe motorină, pe alegeri şi accize,
* mulţi ani!"
I Sing. Dorel Trif - Administrator între timp spre Europa trec bulgarii fără vize.
Dar să revenim la cele ce ne interesează.
Acum , la început de an şl m ileniu, u rările de bine Vrem să vă urăm de bine, doar nu se impozitează:
şi de sănătate să înconjoare inim a şi gândul fiecărui Ziua Naşterii Divine, unde-o fi să vă găsească,
s a la r ia t al S .C . H D -S T IL H A R A B A G IU S .N .C . Să vă deie sănătate, bogăţie sufletească,
—sf/> Hunedoara, cât şi a tu tu ro r b en eficiarilo r şi
df —y y r co lab o rato rilo r noştri. ,,La m ulţi ani!" Anul Nou vă dăruiască armonie şi mulţi bani,
1 D ip l. ing. Iulian H arabagiu - M anager Sănătate, fericire, bunăstare, „La mulţi ani”!
P.S.
'y 1 începutul de mileniu şi Noul An - 2001, să Şi să nu uitaţi de-acela ce urează an de an
constituie pentru salariaţii S.C. „SANEXCOM ” Subsemnez, ca tot românul „La mulţi ani’’.’
S.R.L. Deva, şi familiile acestora, pentru toţi ■ Mihai Barsescu
clienţii şi colaboratorii, prilej de bucurie, sănătate şi noi v - -------------------------^
împliniri. „La mulţi ani!”. Preotului din satul Cjnciş i s-a
Maria Bozan - Patron
mm mmm ^m mmm ^m ^m mm ^m ^m mm mm tmm mm mm mm tmm mm mm c o n ferit diplom a CĂLĂUZA
M em brilor Casei de A jutor Reciproc H unedoara,
salariaţilor şi familiilor acestora, tuturor colaboratorilor, Comisia Cultură-învăţământ-Cutte şi Protecţia socială din cadrul
anul 2001 şi începutul de nou mileniu, să le aducă sănătate Consiliului local Teliuc, cu sprijinul săptămânalului CĂLĂUZA a organizat
şi num ai bucurii. „La mulţi ani!”. la Biserica din satul Cinciş, un recital de colinde, dedicat sărbătorii Naşterii
Consiliul de administraţie Domnului şi realizat de către grupul vocal al Ansamblului folcloric
„Izvoraşul" aparţinând Clubului copiilor Hunedoara pregătit de instructorul
Tiberiu Zselnyan.
Salariaţilor S.C. COROINTRANS Hunedoara, Tot cu această ocazie, i s-a înmânat preotului din satul Cinciş - Crăciun
beneficiarilor şi colaboratorilor, Anul 2001 sa Oprea - Diploma de onoare CĂLĂUZA pentru contribuţia deosebită adusă
le aducă sănătate şi noi împliniri. „La mulţi ani!". de acesta pe linia educări! tineretului, în lumina credinţei ortodoxe
Ec. Elena Motdodan - Administrator strămoşeşti.
loan VLAD
şi imnul lor. Aşa că l-am învăţat şi pe
Sugestie pentru Cartea recordurilor ăsta. in anul 1944, ţinutul meu natal citul prilej ca să îmbogăţim colecţia
noastră de imnuri cu încă unul. Aşa
Sarabanda imnurilor a revenit patriei adevărate, iar mo­ se explică apariţia pe răbojul
narhia abolită. Astfel că s-a purces la
partiturilor solemne româneşti în
primenirea imnului. Aşa se face că de anul de graţie 1990, a renumitei
noastre fredonăm cu eian muncitoresc proas­ creaţii a lui Andrei Mureşanu. Ce să
revelionul anului 1947 am început să
vă mai spun? Este o creaţie de
pătul şi sacadatul imn tovărăşesc căpătâi şi plină de .patos patriotic.
de curând, secol bulversat de o „Zdrobite cătuşe". Viaţă lungă n-a avut N-am ce comenta. Imi ridic pălăria
Tăcem mâlc cu toţii de parcă seamă de convulsii social-poljtice şi nici acest imn. El şi-a dat obştescul în semn de cinstire. Dar să fiu sincer
asistăm la desăvârşirea unui act chiar două războaie mondiale. în acei sfârşit, spre finalul domniei lui Dej, nu m-am învrednicit încă să-l
funebru. Diametral opus se ani de restrişte, printre altele, eu fiind azvârlit cât colo precum o măsea memorez. Ce rost mai are. Nu este
comportă în schimb, în timpul minoritar fiind, am trecut prin multe stricată. Astfel, cu partidul nostru în exclus ca mâine cineva de undeva,
intonării imnului lor, adversarii încercări. La un moment dat am ajuns frunte, am creat altul şl mai ţeapăn de acolo de sus, să vină cu o nouă
noştri. Ei, fie jucători, fie suporteri, chiar un robot de memorat imnuri de care începea aşa: „Te slăvim..." ştiţi porună privind modificarea imnului!
dau aripi glasurilor din toată suflarea stat ca de altfel şi alţi compatrioţi de- dvs mai departe. Nu ne-a fost uşor. Nu mă pot abţine să nu fac aici
lor, de stadionul devine o imensă ai mei. Astfel începând din anul 1940 Cu chiu cu vai, până la urmă l-am me­ câteva adnotări la subiectul tratat.
platformă de amplificare şi care şi până .evoluţie, am fost pus în morat şl pe ăsta. Apoi, cum era şi nor­ Colecţia mea de imnuri înregistrată
răsună ca un iureş impetuos. situaţia să însuşesc şi să fredonez, mal, ne-am suflecat mânecile, ne-am undeva în cutia capului, nu se
De mai multe ori mi-am pus nici mai mult nici mai puţin, decât un dres glasurile şi ne-am apucat să rezumă numai la cele amintite mai
întrebarea: oare de ce noi, românii, număr de 7 imnuri naţionale. cântăm cu drag. Nimic însă nu este sus, paralel cu imnurile de stat. Am
abordăm această atitudine pasivă Dar, să le luăm în ordine crono­ veşnic pe lumea asta. Aşa a fost şi mai memorat între timp şi alte
faţă de intonarea imnului nostru logică: încă din fragedă pruncie, am cu imnul slăvit. S-a prăpădit şi el după „capodopere" înrudite cu imnuri: 1.
naţional? Trebuie să recunoaştem luat cunoştinţă de primul meu imn. El k o relativă viaţă trecătoare. Locul lui a internaţionala trebuia s-o ştiu, doar
adevărul în toată goliciunea lui şi era numit „Trăiască regele”. Pe vre­ fost luat de către o melodie muzicală eram membru; 2. Imnul URSS -
anume: noi, şl aici mă refer la mea aceea versurile imnului erau plăcută. Creată de celebrul Ciprian făceam parte din tineretul studios;
majoritatea populaţiei ţării, nu stă­ sacrosancte. Dacă cineva ofensa, ori Porumbescu, iar textul modificat de 3. Imnul partizanilor - nu luptam
pânim textul imnului nostru de stat, insulta textul Imnului, era pasibil de către Ceauşescu. Tricolorul a fost oare pentru pace în Balcani, fără
nu cunoaştem cuvintele lui, spre „lezmaiestate". Adică de crimă. Imnul după mine, imnul care mi-a plăcut cel anglo-americani? (1945-1950); 4.
ruşinea noastră. De această „vină" regal n-a avut însă o viaţă lungă, mai mult şi nu numai mie. Cantata armatei sovietice; 5.
însă, nimeni nu poate şl nu are deoarece în 1941 au năvălit pe vatra Anii au trecut fără oprire şl pe Bandera roza; 6. Balada Siberiei; 7.
dreptul să culpabllizeze poporul, in românească trupele lui Horty, ocu­ nesimţite. Firele de păr au devenit pe Imnul tineretului democrat etc, etc.
acest caz, în mod firesc, se pune pând vremelnic Ardealul de Nord. Odată capul meu tot mai cărunte. Poate că Vă mărturisesc sincer că deşi
întrebarea: bine, bine, dar atunci ce cu ei, desigur, a ajuns la noi şi imnul vârsta m-a făcut să mă acomodez sunt afon, capul meu încă bubuie de
vină avem noi, muritorii de rând, fostei coroane a imperiului. N-am relativ repede melodiei imnului creat puzderia imnurilor, odelor şi canta­
dacă nu cunoaştem imnul patriei? şovăit, copil fiind, l-am învăţat fără de Ciprian. Şi tocmai când mă gân­ telor înmagazinate acolo pe scoarţa
Vina noastră este una singură. Ea crâcnire. Acolo în Harghita sunt şi deam că în sfârşit, serialul imnurilor cerebelului. Mă întreb şi astăzi: oare
constă în faptul că am venit pe lume secui. Au şi ei un imn. Dacă faci parte s-a încheiat odată pentru totdeauna, cui a folosit toată sarabanda asta de
tocmai în secolul care s-a încheiat din comunitate trebuie musai să ştii iată că Dumnezeu ne-a hărăzit feri­ muzică?
c A l â u z a - S Ă P T Ă M Â N A L i n d e p e n d e n t a f l a t î n s l u j b a t u t u r o r o a m e n i l o r