Page 6 - Calauza_2001_563

dezamăgire, Napoleon apare ca un ceau tot mai resimţite în: decă­
Scrisori către dl Ion ILIESCU, salvator de situaţie. derea economică, nemulţumirea
Cred că şi noi avem nevoie de populaţiei, în slăbirea capacităţii
Preşedintele României un Napoleon,care să ia hăţurile în de apărare a noului stat, duşmănit
mână şi să scoată ţara din impas. şi atacat sub toate formele.
Declinul Revoluţiei „Un suspin de uşurare se înalţă din alta decât instaurarea autorităţii
Soluţia impasului nu putea fi
piepturile tuturor -and în sfârşit apare
un om care ştie ce vrea şi înţelege care păstrând cuceririle revolu­
Române ce este. Autoritar şi un realist care ţionare, trebuia să introducă des-
nu se sinchiseşte de p rincipii ciplina, originea şi efortul cons­
- urmare din oaa. 1 - dependenţi în faţa sarcinilor ce le răsunătoare bune doar să chinu­ tructiv în organizarea internă a
(ave{i în vedere că revoluţia nu reveneau. Şi la noi, factorii originali iască poporul s-au să-t ofere aşa-zisului statului, asigurând în acelaşi timp
s-a terminat odată cu răsturnarea şi neoriginali, susţinători teoretici ai guvern, o faţadă de fraze frumoase. forţa şi autoritatea în politica externă.
puterii la 22 Decembrie 1989. Ea revoluţiei sunt depăşiţi şi ine­ Un om care deşi la început, e pus In lipsa unei personalităţi civile
continuă şi la ora actuală pentru ficienţi). să acţioneze de către unii dintre de competenţă şi prestigiul cori­
realizarea programului ei revo­ în numele idealurilor revolu­ aceşti flecari împotriva altora, îi feilor revoluţionari, omul de autori­
luţionar). ţionare, poporul francez a acceptat mătură curând pe toţi şi pune singur tate nu mai putea fi decât un militar.
Mărturie stă dezorientarea şi şi susţinut un autocrat cu merite mâna pe putere”. S-a conturat deci Napoleon s-a impus prin puţine
declinul inevitabil - retragerea din care să preia conducerea ţării prin o perioadă de decadenţă politică, idei, dar a ajuns admirat prin multe
o criză de autoritate, în care după
viaţa politică a celor din fruntea compromisul politic al lui Napoleon, expresia'lui LEFEBVRE: „Pretu­ iniţiative şi acţiuni organizatorice.
revo luţionarilor care ocupau în măsura în care reprezenta un tindeni erau minciuni în cuvinte şi La noi e tocm ai invers. El a
strada sau balcoanele. progres faţă de vechea orânduire. în fapte” denotând o efervescenţă demonstrat că politica înseamnă
!n ciuda acestui declin, spiritul M ulţi isto rici apreciază că demagogică a „avocaţilor Pari­ în mod practic a voi şi a face nu a
revoluţionar s-a menţinut şi chiar revoluţia franceză a stăruit şi a sului" la adăpostul căreia anarhia crede şi a dori, înseamnă înainte
extins, suferind pe parcurs de întârziat prea mult în dezbateri şi dezbinarea se dezvoltau în voie. de orice a acţiona, a înfăptui şi nu
neputinţa împlinirii idealurilor sale. teoretice, speculative, în analize şi Un sâmbure de adevăr trebuie a discuta şi formuia proiecte.
Contradicţia dintre imensitatea discuţii principiale, ideologice, reţinut: statul ca instituţie politică şi Celebrul revoluţionar Marx
spiritului revoluţionar şi inca­ tergiversând asupra m ăsurilor poporul ca unitate socială nu pot (bărbosul) care condamna revo­
pacitatea factorilor organizatorici, practicate de organizarea admi­ avea o existenţă prosperă fără un luţia a înţeles de ce burghezul
a determinat împuternicirea de nistrativă ceea ce s-a resim ţit efort constructiv de organizare, de sufocându-se în haosul de
compromis a unui factor străin negativ asupra vieţii sociale. soluţionare a problemelor curente nedescris de după revoluţie în
revoluţiei, dar care mai păstra Această situaţie se prezintă şi la de viaţă fără o corelaţie între care au apărut tot felul de feno­
ceva din idealurile ei. noi la ora actuală. Chiar şi în principiile ideologice şi acţiunile mene negative, fie economice fie
„Revoluţia franceză nu se mai prezenţa unor mari personalităţi practice. Criza de autoritate a sociale a strigat ieşit din minţi
putea bizui pe revoluţionari” (după politice, o revoluţie oboseşte, îşi statului, a favorizat dezbinarea, republicii sale parlamentare: „Mai
aprecierea lui Jacques Bainvilie) pierde adeziunea dacă face numai simptomele anarhice şi insufici­ bine un sfârşit cu groază decât o
acceptând în acest caz mâna proclamaţii şi nu întreprinde măsuri enţele organizatorice, care se fă­ groază fără sfârşit”.
întinsă a forţei militare a lui Na­ eficiente, efective de organizare, de
poleon, care cel puţin în parte a traducere în practică a principiilor
fost fidel idealurilor revoluţionare. revoluţionare. Situaţia a devenit Un fusupar Indian Bala, a tăiat capetele a ia persoane
Poporul francez, fidel revoluţiei, mai gravă cu cât revoluţionarii şi
a aderat la această form ă de politicienii nu mai prezentau nici un - urmare din pag, 1 -
compromis, cât timp factorii ori­ interes pentru dezbaterea teoretică poliţia a stabilit că Raja omorâse până la data identificării un număr de 14
ginali ai revoluţiei s-au măcinat şi a problemelor neaducând nimic persoane, toate prin decapitare şi dispersarea corpurilor pe mari perimetre
s-au dezorganizat în aşa măsură, nou şi interesant. în această atmos­ pentru a nu fi reconstituite şi a le fi stabilită identitatea. Surpriza a fost că
încât au devenit insuficienţi şi feră de scepticism, neîncredere şi Raja Kalandar era un justiţiar de tipul „Eu sunt tribunalul, eu sunt călăul
care execută sentinţa de condamnare la moarte! Toţi cei ucişi şi-au meritat
soarta greşind faţă de mine într-un fel sau altuli” Extinzându-se cercetările,
R C R D E M IR N R Ţ IO N R lft D € IN F O R M A Ţ II poliţia a descoperit în preajma casei lui Raja mai multe capete de oameni
(cu sediul în Bucureşti) care fuseseră bine lustruite şi chiar... vopsite.
din cadrul Serviciului Român de Informaţii
Organizează pentru sesiunea 25-29 iulie 2001
I C.I.A. dezinformează în privinţa Rusiei |
CO N C U R S DE A D M ITER E
I - urmare din cao. 1 - (R usia) s-ar duce pe copcă, I
1 Subliniem acest aspect, sperând că ceva se prinde la :
1. Facultatea de psihosociologie, profilul „S ociopsiho- | încercând să-i contrazicem p% europeni, care ar trebui să uite de |
pedagogie” . sp e cia liştii CIA: toate orga- Rusia. Speranţa CIA e că dacă ■
2. Facultatea de Ştiinţe ale Com unicării, profilul „Ştiinţele | nizaţiile criminale din lume nu au Rusiei i se va repeta mereu că se I
I în care fiinţează - ele au nevoie
com unicării" interesul să destabilizeze statele prăbuşeşte, aceasta chiar îşi va I
să controleze unele structuri ale lua în serios prăbuşirea! Probabil :
CONDIŢII DE PARTICIPARE: I statelor respective. Dar, ca price că spionii am ericani nu au |
Absolvenţi şi absolvente de liceu, cu diplomă de bacalaureat, I agenţie de spionaj CIA emana pe in te rp re ta t cum se cuvine
dacă îndeplinesc următoarele condiţii: 1 toate canalele că duşmanul nr. 1 Testamentul lui Petru cel Mare... I
- au numai cetăţenie română, cu domiciliul lor şi al părinţilor în
România; CRISTOPHER SMITH NU MAI ARE SOMN DE
- au vârsta, de regulă, de până la 23 ani împliniţi în anul
orcjanizării concursului; GRIJA MAREŞALULUI ANTONESCU
' - sunt apţi medical;
- au avut în toţi anii de liceu, la purtare, cei puţin media 8,00. - urmare din pag. 1 -
se precizează că preşedintele a deplâns holocaustul, însă
t n
DESFĂŞURAREA CONCURSULUI cc „România este f igura ţară europeană în care personalităţi
I. Probe elim inatorii: O oficiale continuă sâ cinstească amintirea unui lider din timpul
1. limba străină I - celui de-al doilea Război Mondial, care a fost şi criminal de
z
2. creativitate şi expresivitate <— război." Falnic preşedinte mai are ţara! Semnatarii scrisorii spun
3. examinare medicală că în fiecare an, la 1 iunie, la aniversarea Mareşalului Ion
4. aptitudini fizice Antonescu, senatul României păstrează un moment dl_
<
5. examen psihologic oc reculegere în onoarea lui Antonescu. Parlamentarii americani
II. Probe de concurs o au „probleme de serioasă îngrijorare”, cu privire la statuile ridicate
Test de inteligenţă Mareşalului şi străzile care îi poartă numele. Pe americani îi
t
Test de cultură generală doare pe bucă sau mai ştiu eu pe unde de sărăcia în care
Ui
INFORMAŢII SUPLIMENTARE: la sediul UM 0659 Deva, str. Q democraţia tor ne-a adus şi-l preocupă statuile lui Antonescu.
M. Eminescu, nr. 130 sau la telefon: 211370 Ce atenţi sunt ei, americanii ăştia! îi doare în pârţ de români.
C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L I N D E P E N D E N T A F L A T ÎN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R