Page 6 - Calauza_2001_564

T.

Ceangăii din Moldova? Ordonanţe, H otărâri ale
- urmare din pao. 1 - munei, dl Gheorghe Bobu este G uvernului Rom âniei
din cursul anului, Crăciunul, Anul căsătorit cu diriginta poştei care • Ordonanţa de urgenţă nr. pentru copii: M.O. nr. 687/
Nou, Paştile, sunt sărbătorite la este din familie de catolici, fără 270 privind unele înlesniri acor­ 21.12.2000.
fel. Bisericile sunt vecine iar la să pomenească nimeni că ar fi date la plata obligaţiilor restante • Hotărârea nr. 1.306 pri­
boteze, cununii, nu se ţine cont ceangăiţă. ale categoriilor defavorizate ale vind modificarea şi completarea
de credinţa unuia sau a altuia. Denumirea de ceangăi a populaţiei către asociaţiile de N orm elor m etodologice de
La noi sunt şi mulţi stilişti (săteni pătruns, în mod deosebit, de ! proprietari/locatari în perioada aplicare a Ordonanţei Guver­
de credinţă ortodoxă care ţin circa 5-6 ani de când au apărut noiembrie 2000 - martie 2001: nului nr. 128/1998 pentru regle­
sărbătorile după stilul vechi cu prin satele din Moldova, unde M.O. nr. 663/15.12.2000. mentarea modului şi condiţiilor
13 zile mai târziu decât cele pe majoritatea ţăranilor sunt ca­ • Hotărârea nr 1.333 pentru de valorificare a bunurilor legal
stil nou-oficial) iar până la tolici, anumiţi misionari-activişti modificarea anexei la Hotărârea confiscate sau intrate, potrivit
revoluţie aceşti stilişti au fost UDMR din Ardeal, care au Guvernului nr. 642/2000 privind legii, în proprietatea privată UT
marginalizaţi. Chiar şi între cele început a introduce zâzanie alocaţiile de hrană pentru con­ statului, aprobate prin
două războaie au avut de suferit cum că aceşti catolici ar fi o sumurile colective din unităţile Hotărârea Guvernului nr. 514/
pentru că în anii 1932-1933 li etnie deosebită de români sub Jbugetare de asistenţă socială 1999: M.O. nr. 688/21.12.2000. â
s-au dărâm at bisericile iar denum irea de ceangăi, o
conducătorul lor spiritual ramură maghiară la care se vor
Glicherie, denumit şi Rasputinul înfiinţa şcoli în limba maghiară, r Dl lOAN GRECII - Primarul comunei Boşorod 1
M oldovei, a fost îrţchis în deşi aceşti oameni nu ştiu nici
Penitenciarul din Piatra Neamţ, o boabă ungureşte. în comuna I - urmare din paa. 1 - - Bine. Avem relaţii de cola­
iar când stiliştii au mers ca să-l Cleja din judeţul Bacău, aceşti I Am construit un pod peste Valea borare şi sprijin, unii chiar au
elibereze s-au tras cu armele de misionari au fost luaţi pe fugă J O colişului şi am început iniţiative şi propuneri pentru
foc împotriva lor. în această de către localn icii catolici I construcţia unui drum de acces asfaltarea infrastructurii comu­
parte a Moldovei, mai trăiesc, motivaţi de faptul că au venit | în satul Urslci. nei, prezentând proiecte de
chiar etnii diferite, cum sunt aceşti misionari cu un scop bine I în satul Târsa s-au schimbat hotărâri în acest sens în
lipovenii, cu care convieţuirea determinat de a le strica liniştea J stâlpii de curent din lemn, şedinţele de consiliu.
se face în condiţii civilizate. în care trăiesc de atâta amar de I cu alţii din ciment. Suntem - Puteţi exemplifica
în comuna noastră căsă­ ani. I în curs de finalizare a cu câteva nume?
toriile mixte între catolici şi cei Problema ceangăilor din ■ aplicării Legii 18/1091 şi - Dl ing. Aurel Bria,
de credinţă ortodoxă, se produc Moldova, nu este altceva decât * am primit validarea a 900 ha Ionel Crintoaie, Gherase Marcu
în mod obişnuit. Primarul co­ o diversiune bine dirijată. | pădure din com posesorat, şi alţii.
■ urmând ca Ocolul silvic Haţeg - Cum staţi cu activitatea
J să facă punerea în posesie. culturală din comună?
- Avem formaţii de căluşari
Cum am devenit comunist I Am începui lucrările la în Boşorod şi Târsa. în acest an,
| centrala telefonică automată,
- urmare din pag. 1 - ■ care vor fi finalizate în acest an. directorul Căminului cultural şi-a
■Pentru diferite u tilită ţi ale propus să pregătească şi alte
Asta s-a întâmplat în anut de graţie 1947. Era o vreme de restrişte. Abia
se încheiase m area con flagra ţie m ondială. Lum ea şra vlăguită şl | comunei s-a cumpărat veselă formaţii de dansatori cu tradiţie
debusolată, nu se întrezărea nici o perspectivă încurajatoare. Duceam I pentru 500 de persoane. locală şi piese de teatru în
lipsă de toate şi mai ales de ale gurii. La toate-acestea, s-a adăugat şi ■ - Care sun i gândurile interpretarea tin e rilo r din
cumplita secetă nemiloasă, abătută asupra ţării. Deznădăjduit cum eram,
> pentru anul In care am debutat? comună. în atenţia noastră va
n-am avut încotro, decât să mă angajez undeva. Am găsit de lucru pentru
| - Repararea drum ului sta şi antrenarea tinerilor în
că eram tânăr şi voinic. Slujba de zilier cu târnăcopul şi lopata, nu mi-a
■ judeţean Strei-Sângeorgiu-Chitid- activităţi cu cartea şi în acţiuni
displăcut, din contra, am început să încropesc un cheag cât de cât, pentru
| Boşorod-Lunca, introducerea educative cu tem atici juridică,
traiul de pe o zi pe alta. Locul de muncă era un şantier de construcţii căi
ferate uzinale situat undeva în munţii Orăştiei. Tocmai sub vestigiile Cetăţii I apei potabile în satele Chitid şi rutieră, religioasă etc.
Dacice de la Grădiştea Muncelului. Acolo am fost cu uşurinţă ademenit şi I Boşorod şi ne gândim la finali- - Cum se păstrează liniştea
apoi atras în partidul care se afla în ascensiune. Tovarăşul secretar cară ■ zarea demersurilor pentru intro- şi ordinea publică în comună?
era şi picherul şantierului a fost un om în floarea vârstei, versat în ale • ducerea gazului metan în co- - Avem prevăzut ca
politicii noii orânduiri. El, cu vorbe meşteşugite şi cu promisiuni amăgitoare | mună. Desigur, vom intensifica împreună cu poliţia locală să
a reuşit cu uşurinţă să mă convertească ca şi pe alţii de altfel, să ne intensificăm păstrarea ordinei şi
îndreptăm atenţia asupra comunismului biruitor. ■ activitatea de punere în posesie
! a proprietarilor ce deţin păduri liniştii publice prin aplicarea de
„înscrieţi-vă în partid şi o să vă pară bine", ne amăgea el, „veţi primi
prin economatul nostru, tot ce doriţi. De vreţi bucate vi se vor da bucate, I proprietate personală, conform sancţiuni celor certaţi cu legaa,
de veţi năzui cămeşi, veţi primi pânză americă cât vă trebuie. Dacă vi s-a | Legii 1/2000. dar nu înainte de a discuta cu
rupt încălţămintea, veţi beneficia de bocanci noi etc etc". în vicisitudinea • - Cum vă în ţe le g e ţi cu aceştia, de a desfăşura munca
acelor vremuri ce putea fi un argument mai bun şi convingător, decât * consilierii? de prevenire.
promiterea unui pumn de cereale? Am fi făcut şi pe dracu în patru pentru L _ — ___________
obţinerea unui ferdel de porumb boabe sau grâu. Mai ales că tocmai în
perioada aceea se abătuse chiar şi foametea asupra noastră din cauza
secetei. Aşa că m-am hotărât „ce-o fi o fi”, înscriindu-mă pe lista membrilor Spionii despre spionajul
de partid. Hotărârea asta am luat-o de bună voie şi nesilit de nimeni. Abia
împlinisem 18 ani. Pe acea vreme înscrierile se practicau, nu pe bază de
dosare ci pur şi simplu pe o listă oarecare asemănătoare unui tabel nomi­ românesc
nal. Am primit şi un carnet provizoriu de membru. Reţin şi acum numărul
în memorie. Era 241.306. în decursul anilor el a fost preschimbat de mâi
multe ori. în anul 1994 l-am dăruit drept am intire ginerelui meu din O mare surpriză de sărbători, ne-a sosit prin Prioripost, de
Germania. undeva din ţară. Domnişoara MIHAELA ORJANU, colaboratoare
Prin acest carnet, cel de su şm i-a pus mâinile în cap. M-a luat sub a noastră, eminentă absolventă a Academiei de Informaţii ne-a
oblăduirea sa. Carnetul cu pricina a căzut asupra mea, precum o mană trimis cartea ei de debut intitulată semnificativ: „D in începuturile
cerească. A fost un fel de deschizător fermecat de uşi şi de drumuri în instituţionalizării activităţii inform ative, româneşti” , o lucrare
anii ce au urmat. Pentru început, beneficiul m eu a fost acel pumn de
bine documentată despre activitatea informativă, despre serviciile
grâu. în anii care au urmat carnetul de membru a constituit cea mai
secrete, despre spioni şj spionaj. Cele câteva cuvinte de
puternică baghetă miraculoasă în propulsarea mea în jilţul de redactor
şef al săptămânalului hunedorean. Aproape două decenii am slujit gazeta încurajare ale generalului de divizie Titus Gârbea, adaugă un
sub semnul secerei şi ciocanului. Nu mi-a fost uşor, dar a fost frumos. plus de autenficitate acestei lucrări. Felicitări, Mihaela.
Eram tânăr, unii (unele) chiar spun chipeş. Valeriu BÂRGĂU
Despre peripeţiile mele de gazetar, în numerele viitoare.___________
C ÂL Â U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L I NDEPENDENT AFLAT IN S LU JB A TUTUROR OAMENILOR