Page 10 - Calauza_2001_569
P. 10

Săptămânal independent aflat în slujba iu lu ro rb a n ie n ilo L ^ a ia s g g a g !')



        ! ADOLESCENŢII LA PUTERE]                              rffiTRTQR         Personalităţi  hunedorene
                                #                                 La  vrem e  recentă  de  trece re   în  M ileniul  III,  B iblioteca
                                                              Judeţeană „Ovid Densuşianu” Hunedoara-Deva, ne-a oferit o carte
                        C e - c t r  f i  d a c ă . . .       deosebită, un monumental dicţionar, cum nu prea au multe judeţe.
                                                              Aşadar  un  dicţionar  al  personalităţilor  de  pe  aceste  meleaguri,
                           A m in tin d u -n e   de  tem a    oameni  de  cultură,  artă,  ştiinţă,  tehnică  şi  sport.  Oameni, care  au
                       tabletei  UN  JOC a Anei  Blandi-      trăit sau încă trăiesc  pe o întindere de  500 de ani,  timp ce a scos
                                                              la  lumină,  tot ce  a  fost valoros  şi  reprezentativ  in  atâtea  domenii.
                       ana,  am  putea să  ne  gândim  şi
                       noi  cum  ar ti  dacă  noi,  adoles­   Răsfoind  această  carte  şi  mai  mult oprindu-ne  privirea  peste cele
                                                              mai bine de 500 de pagini, ne-am putut da seama de uriaşa muncă
                       cenţii,  am fi  mult  mai  conştienţi
                                                              depusă în strângerea datelor pentru fiecare personalitate. Câte fişe
                       de ceea ce facem.  De  multe ori
                                                              bibliografice  au  trebuit  întreţinute,  aduse  m ereu  la  zi,  fiindcă
        |   mă întreb dacă noi ştim cât de mult ne afectează indiferenţa faţă  |
                                                              activitatea  celor  prezenţi  aici,  mai  ales  a  celor care  încă  trudeScj.
        ■  de şcoală şi de părinţi, sticlele de bere şi de vin care se  duc una  i  s-a schimbat mereu. A cunoscut noi şi  noi valenţe,  a  mai pus câte
        J  după  alta,  pachetele de  ţigări  care  mereu  se  golesc într-un  timp  [   ceva în „raniţa” acestor fii ai judeţului Hunedoara. De la bun început
        I   atât  de scurt?!                              ■   trebuie să recunoaştem aportul major la alcătuirea acestui dicţionar,
        |     Oare  de  ce  noi,  adolescenţii,  suntem  atât  de  inconştienţi?  |    a  doamnei MARIA RAZBA, care, din anul 1978, de când s-a stabilit
        |   Atât de  indiferenţi  faţă  de  propria  noastră  persoană?  Toţi  adulţii  I  la Deva,  nu numai că a îndeplinit  funţia de bibliotecar  şi şef birou
        •  ne  spun:  „Tu  să  faci  aşa,  pentru  că  eu  n-am  făcut  aşa  şi  acum  ■  în  cadrul  Bibliotecii  Judeţene  „Ovid  Densuşianu” ,  dar  iată  că  ne
                                                              asigură şi această mare bucurie prin aducerea istoriei, prin paginile
        *  regret”.  Oare  noi  tinerii  de ce  nu  realizăm  asta  singuri?  Aceasta  *
                                                              acestei cărţi, sub privirile atâtor şi atâtor cititori dornici de informare
        I   este o întrebare pe care ne-o punem destul de des şi ajungem la  I
                                                              şi poate de a le urma drumul. După ce a publicat numeroase studii
        I   concluzia următoare: dacă adolescentul şi-ar da tot timpul seama  I
                                                              şi  articole  în  periodicile  de  specialitate,  doamna  Maria  Razba  a
        ■  când  greşeşte  şi ar face numai  lucruri  bune (nu doar pentru el ci  ■
                                                              îndrăznit mult mai mult, prin alcătuirea acestui dicţionar cu adevărat
        J  şi pentru cei din jur), noi toţi am ajunge la perfecţiune şi am deveni  \   gigantic  şi  bine  argumentat.  Dincolo  de  faptul  că  sunt  prezentate
        I   perfecţi  şi  plictisitori.  Dar nu  cred  că  ne-ar plăcea să trăim  într-o  I    detaliat un număr de 560 de personalităţi,  dicţionarul mai cuprinde
        |   lume  perfectă pentru că viaţa  n-ar mai  avea facrmec. Tocmai de  |  pagini de monumente de artă şi arhitectură, biserici din lemn şi din
        ■  aceea, noi trebuie să iubim viaţa pe care o avem acum pentru că  |  piatră, medalii şi plăcuţe jubiliare. Sunt câteva pagini cu fotografiile
        \   este  frumoasă,  interesantă  şi  fascinantă,  datorită  urcuşurilor  şi  î    unor ziditori de neam şi de ţară, preoţi, ctitori de cultură românească,
        I   coborâşurilor ei.                             ■   învăţători  şi  profesori,  cercetători  în  dom eniul  ştiinţei,  ingineri,
                                                              medici,  artişti  plastici,  muzicieni,  familia  Densuşienilor,  folclorişti,
        |     în concluzie, noi zicem să nu  ne mai gândim cum ar fi dacă  |
                                                              istorici, arheologi muzeografi şi scriitori, care deşi au trecut dincolo,
        I   aşa...  şi  dacă  aşa...  ci  să trăim  viaţa  cu  intensitate.  Acum,  când  I
                                                              în veşnicie, rămân neuitaţi. Aşteptăm punerea în circulaţie a acestui
        ■  este vremea  noastră!                          •
                                                              dicţionar,  într-un  cadru  festiv,  fiindcă  merită a fi  cunoscut.
        ^    M onica  ROMOŞANU               M onica CHIRU  J
                                                                                                       Miron Ţie
          PARANORMALUL DE LÂNGĂ NOI                                         C rochete de varză
                                                                                  N ecesar:  300  g  varză,  40  ml  lapte,
                                                                               10  g  sm ântână,  un  ou,  20  g  brânză,  unt
                            PREVIZIUNILE                                       sau  m argarină.
                                                                                  P re p a ra re :  Varza  tocată  m ărunt-şe
              Ştim  cu  toţii  că  există  persoane  înzestrate cu  anumite  capacităţi
                                                                                pune  la prăjit şi  se stinge cu  lapte,  până
          cerebrale  ieşite  din  comun,  datorită cărora  ele  au  puterea de a prezice
                                                                               ce este gata.  După ce se mai răceşte, se
          unele  fapte  ce  se  vor petrece  în  viitor.  Au,  cum  se  spune,  un  presenti­
                                                                               adaugă  brânza  dată  pe  râzătoare  şi  oul
          ment despre ceea ce va fi peste un timp, mai apropiat sau mai îndepărtat.
                                                                              şi  se  a m e ste c ă   b in e .  D in  c o m p o z iţia
          De  unde  au  ei  această  calitate?  Cercetătorii  au  ajuns  la  concluzia  că
                                                                              rezultată  se  form ează  crochete  care  se
          este  rezultatul  unor  calităţi  genetice  acumulate  de-a  lungul  mai  multor
                                                                     prăjesc pe am bele părţi.  La servire, se toarnă deasupra
          generaţii, care le dă puterea de previziune.  Dacă  această calitate nativă
                                                                   lor  sm ântână.
          este stimulată prin studiu şi exerciţii, puterea persoanei respective creşte
          şi  astfel  ea  se  poate  im plica  într-o  serie  de  alte  activităţi  ce  aparţin
          paranormalului.                                                   Ciuperci  umplute
              De-a  lungul  tim pului  au  fost  foarte  m ulţi  prezicători  care  au   N e ce sa r:  un  kg  ciuperci  întregi,  500  g  creier,  3-4
          demonstrat  că  au  avut  dreptate  cu  privire  la  una  sau  alta  din  faptele   cepe,  100  ml  ulei,  100  g  caşcaval,  puţin  piper,  sare,
          viitoare.  Spre exemplu,  nu mai puţin cunoscutul Nostradamus a dovedit   verdeaţă.
          că a dispus de adevărate „radare" în creerul său,  lansând spre omenire   P reparare:  De  preferinţă  este  bine  să  se folosească
          o mulţime de previziuni,  dovedite în  timp.             ciuperci  m ari.  Li  se  îndepărtează  codiţele  apoi  se  spală
              La  fel  mai  putem  aminti  de  americanul  Morgan  Robertson  care,   bine şi se scurg de apă. Se presară pe dinăuntru, cu sare.
          fiind scriitor, în una din povestirile sale, descrie întâmplarea cu un vapor   Creierul se fierbe, se curăţă de pieliţă şi se toacă mărunt.
          uriş,  lung  de  260  de  metri  şi  în  greutate  de  70  000  de  tone,  care  se   La  râ n d u l  lo r,  c o d iţe lg   se  ta ie   m ăru n t  şi  se  că le sc
          izbeşte într-o noapte ceţoasă de aprilie de un gheţar plutitor şi se scufundă   îm preună cu ceapa tocată şi ea.  Peste ele
   î      cu  3000  de  oameni  la  bord.  Asta  se întâmpla  în  anul  1898.  Cu  14  ani   se  adaugă  cre ie ru l  m ăcinat,  verdeaţa
          mai  târziu,  celebrul  „Titanic",  vasul  cu  aceiaşi  param etri;  descrişi  în   tocată  m ărunt,  sarea  şi  se  am estecă
          previziunile  scriitorului  american,  dispare  tragic, în  aceleaşi condiţii...  până  se  obţine  o  pastă  cu  care  se
              în  vrem ea  din  urm ă,  p re z ic ă to rii  s-au  în m u lţit  fo a rte   m ult.   um plu  c iu p e rcile .  C iu p e rcile   a stfe l
          Capacităţile  paranormale  ale  oamenilor  au  crescut  nebânuit  de  mult.   pregătite se aşează într-o tavă cu ulei,
          Acesta  poate  fi  un  semn  rău  sau  unul  bun.  Om enirea  trece  printr-o   se presară caşcaval  ras peste fiecare
          adevărată  convulsie.  Dezastrele  tot  mai  m ulte,  întâm plările  tot  mai   ciupercă  şi  se  dârapoi  la cuptor  unde
          ciudate,  ridică  mereu  mari  semne  de  întrebare.  Va  mai  avea  omenirea   se  ţin  oca.  30  min.  Se  servesc  pe  cât
          şansa viitorului? Unii prezicători spun că „Da” dacă învăţăm să respectăm   posibil  calde.   M ARIA
          anum ite  condiţii,  alţii  spun  că  „N u  ”,  pentru  că  am  devenit  prea  în
          dezarmonie cu planeta pe care trăim.  Numai  viitorul va demonstra cine   Reteta noastră
          are dreptate.                                 FIDUS
          C Â L Â U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L  IN D E P E N D E N T  A F L A T   (N   S LU JB A  T U T U R O R   O A M E N IL O R
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15