Page 6 - Calauza_2001_570
P. 6
' Săptămânal independent aflat în slujba tuţuFor oameniicr"*
,.n sfida Ardealul-este un oct de sinucidere politico!"
Scrisoare c/eschisâadresată D-lui Vasiie Dâncu, M inistrul Inform aţiilor Publice
- urmare din nr. 569 - reluze un răspuns prioit, de conjunctură, aşteptând îndeplinirea condiţiilor unei
Referitor la finalizarea aplicării Legii nr. 1/2C00 (legea Lupu) vă rugăm rezoivâri acceptabile tuturor. O lege dreapta nu poate fi în acelaşi timp şi imorală
să informaţi actualul guvern asupra justeţei observaţiilor reprezentanţilor (izvor de noi tensiuni şi resentimente). Indiferent de explicaţiile .specialiştilor"
societăţii civile româneşti din Covasna şi Harghita. Ei protestează împotriva semnificaţia unei astfel de legi. rezultantă a unei abordări mguste şi unilaterale,
suficientelor legii care . duce la reînvierea unor privilegii istorice pentru urmaşii ar fi catastrofală, pentru că ar legitima şi rentabiliza în timp, crima.
fostelor comunităţi secuieşti, în detrimentul populaţiei româneşti din zonă", în ceea ce priveşte condiţiile retrocedării bunurilor bisericeşti, în
reinstituind practic condiţii discriminatorii medievale. general, credem că nimic nu este mai edificator decât faptul că, la aproape un
Având în vedere declaraţiile insistente ale parlamentarilor UDMR din an. actuj cu adevărat jstoric de căinţă al Papei loan Paul al ll-lea, prin bare a
ultimile zile, în perfectă concordanţă cu cele din to(i anii postrevoluţionari, prin cerut iertare în numele bisericii catolice, pentru toate păcatele săvârşite de-a
care cer urgentarea votării legii .retrocedării bunurilor comunitare, cât şi pe lungul timpuriior, nu a găsit nici un emul (niciunul), în rândul întâiStâtâtorilor
cele ale bisericilor maghiare", atragem atenţia guvernului român, că pe lângă bisericilor din România. în cazul în speţă, ne-am fi aşteptat ca, măcar bispdcţf
aspectele juridice ale problemei, abordarea, fără a ţine cont de implicaţiile ei catolică maghiară să" urmeze acest exemplu (dacă de la cea condusă de un*”
morale şi politice, ar fi o eroare. Laszlo Tokes evident că'nu se poate aştepta nimic).
Retrocedarea bunurilor bisericilor maghiare, fără ca acestea să-şi asume , Se parc însă că preocupările redobândirii bunurilor materiale (până ia
responsabilitatea istorică, pentru încercarea de nimicire a bisericii româneşti rin punct explicabile), a secat izvorul căinţei, fundamental creştinismului. Fără
din Ardeal, între 1940 - 1944 (cu implicarea directă a unei serii oe prelaţi pocăinţă, recâştigarea credibilităţii morale, în ochii tuturor, este un nonsens.
maghiari) ar fi resimţită de ardeleni ca un afront, adâncmdu-le resentimentele. Fapt care se pare a nu preocupa câtuşi de puţin aceste biserici.
Cu atât mai mult cu cât biserica românească din Covasna şi Harghita are de Poate fi interpretat altfel, refuzul de a se distanţa, de a se dezice de
suportat şi acum, aproape zilnic, atacuri ce nu se reduc numai la cele verbale, fapte nedemne (de rasism execrabil), decât solidarizarea cu ele? in numele
şi care vizează însăşi existenţa pi. cărei credinţe, a cărei ideologii? întiemnaţi-vâ Domnule ministru colegii să
Ţinând cont şi de refuzul tuturor factorilor politici, culturali sau pur şi mediteze puţin şi asupra atitudinii guvernelor maghiare, de până acum, în
simplu al unor personalităţi reprezentative maghiare, de a-şi asuma rezolvarea problemei Fundaţiei Gojdu, pentru â înţelege frustrarea şi revolta
responsabilitatea propriei istorii, privind mai ales perioada de după .Dictatul românilor ardeleni, în cazul în care aspectele menţionate mai sus ar fi nesocotite.
de la Viena", cererile parlamentarilor UDMR nu pot fi privite decât ca cinice şi Dacă PDSR gândeşte cu adevărat în perspectivă, este obligat să ţină
arogante. Şi un obstacol insurmontabil în calea unei reale reconcilieri. Ce drept cont de faptul că votul ardelenilor va fi întotdeauna decisiv. A sfida Ardealul
moral poate fi acordat, celui incapabil să-şi asume trecutul, cu păcatele sale. este un act de sinucidere politică (PNŢCD-ul o ştie azi foarte bine), care nu
de fapt crime împotriva umanităţii), sâ ceară dreptate aceluia care a fost obiectul poate fi compensat de bunăvoinţa (scump plătită) a UDMR.
unui genocid. în trecutul neasumat de solicitant?
Şi asta într-o manieră, ce evidenţiază o totală lipsă de sensibilitate, Baden-Baden, 20.01.2001
reducând problema exclusiv la aspectul juridic şi mizând pe efectul prescriptiv In speranţa că vom fi corec' înţeleşi şi că Bucureştiul nu va alege calea
al timpului, în ceea ce priveşte alte aspecte. Sperăm ca politicienii români să confruntării, Dr. Gheorghe Olteanu
„Eu consider că imaginea mi-o fac Dialog cu dl RIMRŞRN RDRIRN,
prin muncă!”
Director general al S.C. „Decebal” S.A.
- urmare din nr. 569 - exemplu, noi am reactivat şi reţeaua comercială şi vis-a-vis de vânzări, se poate
- Ce produce ..Decebal" astăzi şi ce nu mai produce? Să ştie oamenii care demonstra statistic că după ce a trecu! perioada de reorganizare şi restructurare,
aşteaptă ceea ce dvs, produceţi zilnic. funcţionăm bine.
- S.C. „Decebal" are o reţea proprie de magazine. Din totalul producţiei numai - De ce au intrat în panică ceilalţi?
cca 8% s-a comercializat prin reţeaua proprie, ceea ce spune foarte puţin. Altfel - Pe moment, prin preţ şi calitate. Preţul ni l-am stabilit prin două sisteme:
spus. când aţi compărat dvs produse de la „Decebal" în ultimii ani? reducând consumurile şi crescând eficienţa. Fiind o societate mare, cu consumuri
- Dar de ce s-a întâmplat aşa? energetice foarte mari, n-am avut altă posibilitate - de exemplu la abatorul din
- Oare de ce nu cumpără omul un anumit produs? Oare de ce nu vizitează un Deva, ca sâ pot fi rentabil trebuia să produc 10 tone pe zi. ceea ce nu sejuvye,
magazin? Sunt răspunsuri relativ simple. Al doilea aspect, societatea „Decebal" pentru că nu există materie primă.
a fost construită ca fiind singurul procesator de carne în judeţul Hunedoara. - De unde preluaţi animalele ?
Tehnologia folosită în abatoare, este de la data înfiinţării ei, în cazul de faţă, din - De la cei care vor să ni le vândă, de la populaţie şi de la terţi furnizori pe
1965. Instalaţiile frigorifice erau foarte mari consumatoare de energie electrică. care îi avem.
Din acest punct de vedere ca să poţi avea un minim de rentabilitate, trebuie să - Deci tăiaţi animale, preluaţi?
atingi anumite nivele de producţie. Fiind o societate pe acţiuni, scopul şi obiectivul - Da, se taie.
societăţii, este profitul. Ca atare toate demersurile care s-au făcut de către subsemnatul ' - Cine vrea sâ predea un animal, unde-l aduce?
şi echipa care actualmente se ocupă de „Decebal" au fost făcute în ideea de a - Tot la abator. Câte animale vin, atâtea se taie. Facem şi noi achiziţie, mai
câştiga piaţa şi de a ajunge o societate în care consumatorii să aibă încredere. nou aducem de la Banat - Timişoara, unde avem zone mari de achiziţii.
- Marca produselor „ Decebal" vă mulţumeşte? Ce intenţii aveţi? - Faceţi plata pe toc producătorilor?
- Unul din motivele care m-au determinat să fac investiţia în pachetul de - Da. le cântărim, le plătim pe loc. Ne-a fost greu să depăşim vechea ima
acţiuni, a fost că „Decebal" este o unitate de tradiţie, în prepararea cărnii şi a gine, când ţăranul venea şi preda animalul, iar banii îi primea doar peste şase
conservelor. Marca este una de tradiţie. O marcă se construieşte greu şi se pierde luni. Cu ajutorul dvs., am vrea sâ schimbăm această imagime creată în trecut.
uşor. Se poate face o comparaţie între ceea ce a fost şi ceea ce este acum în - Ce s-a făcut pe linia calităţii? Sortimentaţia se păstrează?
sensul reclamaţiilor, retururilor de marfă si prestanţa faţă de clienţi. - Noi am căutat să facem din ..Decebal" ceea ce a fost el înainte şi ne-am
- De ce credeţi că lipsesc produsele dvs. din depozitele en-gros? bucura dacă am ajunge la performanţele la care a fost societatea ca producător
- Până s-a descoperit America, se credea că Europa este singurul continent, tradiţional. Nu am venit aici, nici să descoperim, nici nu suntem căutători de aur,
dar când s-a descoperit, s-a văzut că mai sunt şi alte continente. Noi vă putem am venit să muncim şi să ne facem treaba. Şi vreau să spun că noi am lucrat şi
prezenta o listă cu clienţi din Baia Mare, Satu Mare, Orade'a, Slobozia, Vâlcea, până la sărbători, şi după sărbători. Pentru că este un sector deficitar, în fiecare
Sibiu, Bucureşti, Piteşti, Galaţi cu care avem contracte de livrare. Vis-a-vis de an. personalul de la „Decebal" era în şomaj tehnic. Anul acesta am luat hotărârea,
judeţul Hunedoara, într-adevăr aveţi dreptate. Faptul că în judeţul Hunedoara cu posibilităţile pe care le avem, de a ţiu mai merge în şomaj tehnic. Am căutat
produsele noastre - nu că lipsesc - ci există o anumită deficienţă in a le desface, să producem şi să trecem perioada de iarnă.
este următoarea: în primul rând pentru că fabrica este în judeţul Hunedoara, şi - Ca părere aveţi despre oamenii de la „Decebal" S.A. ?
nu că facem discriminare între comercianţi, la unii le acordăm anumite facilităţi şi - Dacă ceva m-a reţinut în societate, au fost tocmai oamenii. Valoarea unei
la alţii nu. Din punctul acesta de vedere există o concurenţă mai mult sau ihai societăţi constă în primul rând în oamenii pe care îi are. Dacă m-a bucurat ceva
puţin loială faţă de noi în sensul că un en-gros-ist preferă sâ ia o marfă din altă în societatea aceasta să ştiţi că e vorba de calitatea forţei de muncă cu meseriaşi,
parte, de la 500 km să zic, de unde detaill-istul nu se poate aproviziona, pe când cu profesionişti de marcă.
unul din Deva ştie că livrarea se face de la fabrică, şi nu-şi poate permite sâ pună - Preparate mai faceţi?
un adaos consistent. Un al doilea aspect la care m-am referit înainte, este fondul - Da. normal. Una dintre măsuri, care a fost foarte contestată a fost faptul că
de comerţ, vadul comercial sau prestanţa fiecăruia în cadrul activităţii comerciale. noi am comasat producţia de conserve şi preparate într-un singur loc, de unBg«
Vreau să vă spun, că chiar astăzi am primit semnale de la colegi din branşă, care rezultat şi un preţ de cost cât mai redus. Noi suntem un producător naţional,l*/-
sunt un pic panicaţi de prezenţa produselor noastre pe piaţă, de preţurile noastre suntem o carmangerie care se adresează unui cartier sau altor producători locali.
şi de calitatea produselor noastre. - Nu aveţi intenţia să faceţi distribuţie ? .
- Ce i-a făcut să intre în panică? Ca sâ ştie şi cititorii noştri. - Noi facem distribuţie, dar problema este că principala activirate pe care o
- Noi vă prezentăm produsele, iar dumneavoastră le degustaţi. Apoi. dacă avem, este producerea de conserve, distribuţia fiind mai greoaie din cauza crizei
sunt bune ne spuneţi, da, domnule e ceva, dacă sunt rele, spuneţi că nu sunt de materie primă. Noi fiind un producător naţional, căutăm să câştigăm piaţa
bune. Dar aceasta se simte şi se vede, pentru că vreau să vă .spun ca idee, de naţională de conserve. ' Ion PATRUOCHI
C Â L Â U Z A - s A P T Ă W jA N A L IN D B P E N pE N T -A F JrA T iN S I.U ^B A .T U T U B O B O A M E N ILO R ,