Page 11 - Calauza_2001_573
P. 11

Săptămânal independent aflat în slujlaa Auţujfgf^a^'ctniioraL§j£li^^n2Li2Xri
                                                                                               o l
    ( 3                                                                                     m s u
    r
         Dialog cu dl CIPRIAN A LIC  -  şef serviciu


                               Relaţii Externe al C JH


    ■                 -  urmare din nr.  572-            Comisiei  A,  va  efectua  în  acest  sens  o  vizită  în  România,  în  luna
    l    - L a   Berlin  s-a  discutat şi despre organizarea  unui Forum al  august,  la  solicitarea  părţii  române,  prezentă  la  această  reuniune.
    *  Schimburilor  Est-Vest. jn   ce  fel  s-a  gândit  efectuarea  acestor   Cu  acest  prilej  sperăm   ca  alături  de  factori  guvernamentali  şi  ai
    |   schimburi?                                       Uniunii Consiliilor Judeţene din Rom ânia să putem găsi soluţia unor
    ■    -   Este  latura  concretă,  programatică,  pe  care  noi  am  insistat   astfel  de  parteneriate  între  regiuni  puternic  dezvoltate  din  Vest  şi
    !   permanent -   aceea  de  a  da  politicului  ce-i  a  politicului  dar a  da  şi  judeţele din  Rom ânia (care la ora actuală sunt m embre ale Adunării
      părţii  tehnice  şi  pragmatice,  consistenţă.  Aceste  schimburi  E-V  ar   Regiunilor  Europei)  în  număr  de  36  din  cele  41  câte  avem   în  ţara
    |   presupune  parteneriate  directe  prin  susţinerea  de  către  Comisia  noastră.
    ■  UE  a  realizării  -   spre  exemplu  -   a  unor  proiecte  bilaterale  sau  -  Aţi avut şi momente inedite în această călătorie?
    *  trilaterale  între  regiuni  din  centru,  estul  şi  vestul  Europei,  spre  a   -  Deşi în cele două zile am fost foarte ocupaţi,  fiind  la  reuniune
    I   putea  să  arm onizăm   anum ite  secţiuni  şi  să  ajungem   la  nivelul   de  dimineaţa  până  seara,  totuşi  printre  picături  am  avut  ocazia  să
    I   vestului  Europei,  prin  utilizarea  acestor  fonduri  atât  în  domeniul   dăm  o fugă  să  vedem  ceea ce  s-a  construit  nou în  Berlin.
    ,   infrastructurii, în domeniul educaţiei formării, în domeniul securizării  în scurta vizită prin Berlin am avut ocazia să vedem  şi  Buncărul
    ■  frontierelor,  în  domeniile  de  rezolvare  a  unor  probleme  sociale  ce   lui Hitler.  Un fapt curios este că Buncărul nu este un obiectiv muzeal
    |   există  în  centrul  şi  estul  Europei  şi  care  nu  mai  există  demult  în  pus  în  valoare  şi  nu  este  de  larg  acces  public,  întrucât  se  află  pe
    ■  Uniunea  Europeană.                               terenul Ambasadei  Ucrainei,  deci  lângă el  se  află am basada,  şi tot
    *    -   Reprezentanţii jud.  Hunedoara  au  făcut  vreo propunere  în   teritoriul  aparţine  statului  ucrainean.  Nemţii  şi-au  dat seam a  destul
    I   cadrul acestei reuniuni de la Berlin?            de  târziu  că  s-a  întâm plat  acest  lucru;  de  abia  când  s-au  făcut
    I    -   Da.  E  vorba  de  aşa-num ita  cooperare  în  trei.  Este  doar  una  formalităţile de instalare ă am basadei în acea incintă, iar ucrainienii
    *  din propunerile  părţii hunedorene prezente la  reuniunea de  la  Ber-  nu  permit  acces  la  acest  buncăr,  ca  să  fie  vizitat  în  interior,  să  se
    *  lin.  Deci  noi  am  propus  ca  acest  pragmatism  să  se  reflecte  într-o   pătrundă în  incintă sau în această zonă.  Este însă  şi  aşa  un  loc de
    |   cooperare de tip trilateral,  adică susţinerea de către Adunarea  UE  pelerinaj pentru mulţi fanatici ai acelei vremi şi  pentru noua dreaptă
    ■  a unor parteneriate de tipul: un land din Germ ania, foarte dezvoltat,   extremistă care există acum în Germ ania sau pentru o serie întreagă
    .   ce  are  un  bun  parcurs  european  şi  are  o  putere  econom ică   de  nostalgici.  Buncărul  este  „blindat” cu  bucăţi  de  lemn  la  ferestre
    I   deosebită;  un  land  din  Austria  sau  dintr-o  altă  ţară ce  a  aderat de   şi  are  o  serie  întreagă  de  grafitti  pe  pereţii  lui.  Nu  este  deci  deloc
    |   curând  la  UE,  şi  care  se  confruntă  cu  alte  probleme,  dar care  din  pus  în  valoare.
    ■  punct de vedere economic este foarte bine pus la punct; şi o regiune,  -  Şi Zidul Berlinului?   <
    ■  un  judeţ,  din  estul  Europei  (bunăoară  din  România  un  judeţ  sau   -   Zidul  Berlinului  este  în c ă   o  realita te   -   redu să  în să  ca
    I   2-3 judeţe la un loc) având îri vedere importanţa acestor parteneriate   dimensiune.  Este  şi  el  un  loc  de  pelerinaj  pentru  turişti  şi  are  nişte
    I   şi  faptul  că judeţele  din  Rom ânia  sunt  entităţi  mult  mai  mici  decât   am enajări,  atât  în  partea  estică  cât  şi  vestică  a  Berlinului.  Pentru
    I   landurile  din  Germ ania.  Partenerii  din  Austria  ar  putea  vedea  la  turişti  sunt  câteva  m uzee  şi  câteva  locuri  de  pelerinaj  pentru  că
    *  rândul  lor cum  funcţionează  un  land din  G erm ania -  care  este  un   acolo  au  fost câteva  catacombe  şi  boxe  ale vechii  terori  executate
    |   exemplu  de  motor  al  Europei,  din  punct  de  vedere  regional,  iar  de SS în Berlin, împotriva celor ce s-au opus regimului, deci au fost
    ■  pentru noi, aceşti parteneri  puternici ar putea să ne tragă în faţă, şi   închisori  şi  beciuri.
    !   să ne alinieze la rigorile sale.  Deci în aceasta ar consta cooperarea   Vreau să vă mai spun că întreaga G erm anie de Est se află într-
    I   în trei. Vă puteţi imagina că într-o astfel de cooperare,  noi am fi cei   o  p erm an en tă  reconstrucţie;  se  co nstru ieşte  enorm ,  atât  pe
    I   mai avantajaţi pentru că am  dobândi experienţă de la celelalte două  Autostradă  cât  şi  în  Berlinul  estic,  care  a  fost  integral  reconstituit,
    ■  le g iu n i  şi  fonduri  concrete  pe  anum ite  proiecte  pe  care  le-am  iar  România  îşi  mai  caută  şi  acum  un  loc  de  am basadă  pe  acele
    *  propune  noi.  Im portant  este  ca  A du narea  R egiunilor  Europei   străzi  ale  am basadelor care  s-au  construit.
    I   să  acorde  sprijin  acestei  idei.  Dl  W illi  S tachele,  preşedintele         M arian a  P Â N D A R U
                                                                          —  —  _   —  —  —  —  —        J

                                                                                PREZENTARE GENERALĂ
                               PRODUSELE                                        i întreprinderea datează din anul 1924.
                                                                              De-a  lungul  anilor  s-a  dezvoltat  şi
                                NOASTRE                                       modernizat, iar în anul 1990 s-a constituit
                                                                              ca  societate  comercială pe acţiuni sub
                                                                              numele de ROMÂNOFIR S.A.
                                                                                 Producţia de bază o constituie aţa de
                                                                              cusut şi lucru manual care  se produce
                                                                              într-o gamă variată de sortimente vopsite
                                                                              în  234 poziţii coloristice■ la  aţa pentru
                                                                              cusut  şi 290 poziţii coloristice  la  aţa
                                                                              pentru lucru manual.       •
                                                                                 Toate culorile au o bună rezistenţă a
                                                                              vopsirilor depuse pe diferite formate cum
                                                                              sunt: jurubiţe;  scuturi;  gheme,  batire;
                                                       R O M A N O F IR s a
                                                                              bobine cu diferite lungimi şi greutăţi.
                                                       TĂLMACIU - SIBIU         în cadrul societăţii fiinţează şi un ate­
                                                                              lier de producere a seturilor de goblen.'
                                                                                 O categorie însemnată din producţia
         Piaţa Textiliştilor nr. 17                                           societăţii o constituie firele simple şi/sau
         loc. Tălmanicu
         jud. Sibiu            SUCCESUL*                   T R A D IŢ IE      răsucite pentru ţesături şi tricotaje, având
         tel: 069-555305                                                      fineţea cuprinsă între Nm  10 şi Nm  100.
         fax: 069-211277       DUMNEAVOASTRĂ               CALITATE           Aceste  fire  se  livrează  sub  formă, de
         telex: 69290                                                         capsuri sau bobine.
      v .                                              PROMPTITUDINE            La cererea beneficiarului firele se pot
                           e                                                  pârli şi/sau merceriza.

     C Ă L Ă U Z A -^   S Ă P T Ă M Â N A L  IN D E P E N D E N T  A F L A T   iN   S L U tIB A  T U T U R O R  O A M E N IL O R
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16