Page 10 - Calauza_2001_579
P. 10

Să ptă mânai ihdepehde ntaf lat în sluj bătut u ror oameni lor



                           Sărutând  trandafirul
         m r a iT Q R                                        ADOLESCENŢII LA PUTERE^
                                    galben
                                                             fj  “*vţ Tr*.~  y»
            Stăteam  în  marginea  unei  intersecţii  a  oraşului  şi  priveam   Şcoală, şcoală şi
         forfota acelui spaţiu, unde puteam vedea de toate, poate mai puţin
         un  mânz alb.  Spectacolul începea din zorii  zilei  şi  se  prelungea   iar scoală!
         până-n marginea serii, când parcă şi minutele încremenesc. Mi-a
         devenit plăcut acest loc dorindu-mi de mai multă vreme, să aştept   După  două  săptămâni  de
         aici,  cu  un  trandafir galben,  căruia să-i  simt  mirosul,  până când   distracţie şi  leneveală,  şcoala  a
         voi îndrăzni să-l ofer cuiva. La un moment dat, acolo în intersecţie   reînceput  (din  păcate),  iarăşi
         a  apărut  un  băieţaş  cu  o  găleată  cu  apă  şi  cu  o  perie  uzată,   trebuie  să  ne  trezim   la  7
         pesemne aruncată de cineva şi găsită de copilaşul cu ochi trişti,   dimineaţa şi să ne târâm picioarele spre licee. Acasă nu mai stăm
         dar frumoşi,  curaţi  şi  senini,  care  n-ar  fi  dorit  altceva  decât  să   toată ziua în fotoliu la televizor, ci scriem şi învăţăm.  Iarăşi avem
         spele  câteva  parbrize,  în  schimbul  câtorva  lei.  S-a  apropiat  de   interdicţii  (mai  ales în timpul  săptămânii),  iarăşi suntem  şantajaţi
         mine şi m-a întrebat dacă una dintre maşinile parcate îmi aparţine.   de părinţi cu privire la notele pe care le luăm şi nu în  ultimul rând
         Atunci,  mi  s-a  părut  că  multe  dintre  maşinile  ce  treceau  prin   iarăşi  trebuie să suportăm  plictiseala impusă de profesori la ore.
         intersecţie,  aveau  parbrizele  întunecate,  prin  care,  vizibilitatea   Ştiu că e greu (poate chiar imposibil) dar haideţi totuşi să luăm
         era  din  ce  în  ce  mai  greoaie.  Poate  şi  din  această  cauză,   partea bună a lucrurilor:
         claxoanele  erau  tot  mai  dese  şi  chiar supărătoare.  Trebuia  să-i   -   Acum  avem  de  cine  să  facem  mişto:  de  profii  şi  colegii
         dau  un  răspuns  băieţaşului  care  rămăsese  cu  privirea  pe   plictisitori;
         trandafirul galben,  pe care,  eu îl duceam tot mai des spre gură,   -  Câteva ore în plus cu cele mai bune colege de clasă;
         sărutându-l. Nu ştiu dacă pe lângă mine mai treceau pietoni, sau   -  Ne vom întâlni zilnic cu cei mai buni  colegi;
         doar. maşini, în care  erau  la volan  şi  câţiva  clovni.  Am  privit din   -  Ne putem afirma la materiile preferate;
         nou acel spaţiu ce fremăta de îmbulzeală şi  brusc l-am văzut pe   -  Avem parte de multe distracţii şi aventuri pe cinste;
         cel  care  încă  mă  privea  în  aşteptarea  unui  răspuns:  „Băieţaş,   -  Aflăm câteva  lucruri  frumoase şi  interesante  despre lumea
         maşina  mea  are  parbrizul  curat,  poate  altădată...,  până  atunci   în care trăim;
         uite câţiva lei, consideră că ai făcut o treabă". Când am privit mai   1 -  Pentru fiecare notă bună primim...  bani;
         bine,  băieţaşul  mă  ocolise  şi  dispăruse  undeva,  încât  nu-l  mai   -  Prin intermediul şcolii putem să ne  realizăm visul din punct
         puteam  zări.  Mi  s-a  părut  că  nu  se  întâmplase  nimic,  că  acel   de vedere profesional;
         băiat nici nu existase. Nu-mi venea să cred că îmi refuzase banii,   -  Acolo avem  ocazia  să  cunoaştem  oameni  noi  (poate chiar
         fiindcă nu muncise pentru ei. Poate să fi golit şi apa peste asfaltul   interesanţi);
         încins, îngrijorat de acea zi, în care, nu-şi găsise nimic de lucru.   -  Şi  tot acolo avem ocazia să ne formăm
         Poate  aş  fi  mai  meditat  la  acel  fapt,  dacă  n-ar fi  venit  în  acea   cultura generală (care, cu toţii ştim, este foarte
         intersecţie fata pe patine cu rotile, făcând câteva piruete încât în   importantă).
         scurt timp intersecţia a devenit doar a ei.  Fata cu chipul  senin şi   Acum  că  am  văzut  şi  partea  bună  a
         delicat a mai făcut câteva numere după care s-a făcut nevăzută.   lucrurilor,  eu  vă  urez  la toţi  să  aveţi  parte  de
         Peste  câtva  timp,  m-am  trezit în  biroul  redacţiei  cu  chipul  fetei,   note  bune,  ore  libere,  chiuluri  motivate  şi
         cea cu patinele cu rotile. O vedeam acolo în faţa maşinii de scris   distracţii.  Oricum  peste  2  luni  vine  vacanţa
         cu  un  decolteu  superb,  l-am  zis  doar  atât:  „Tu  eşti  fata  din   mare.
         intersecţie?"                         • Miron ŢIC                      Monica  ROMOŞAN



         UMOR  ©  UMOR
                                                                    Alb si negru
          In  portul  de  escală,  un  matroz,  puţin  afumat,
       se îndreaptă spre vas,  pe o stradă îngustă. Când,
       din partea opusă se iveşte, gras şi masiv, căpitanul.              ,,Alb  şi  negru’  s-ar putea
          -   Să  trăiţi,  dom'căpitan -  îi  spune  matrozul  -        numi  modelul  acesta.  Un joc
       permiteţi  să trecem  printre dumneavoastră?                     vioi al celor două nonculori dar
          -Treceţi, m ă -îi răspunde acesta, care nici el nu era cu stomacul   totodată  foarte  elegant.  Fiind
       gol -  dar treceţi câte unul.                                    din catifea, acest costum are o
                                                                        prezenţă impunătoare.
                             ©  ©  ©
          -  De ce nu se juca fotbal în evul  mediu?             Accesorii: pantofi de preferinţă cu alb şi
          -  Fiindcă nu exista decât o singură  „Poartă”.     negru.                Ioana VOICU
                             ©   ©   ©
                                                             © UMOR  © UMOR  © UMOR  © UMOR  © UMOR
          Frederic cel  Mare discuta într-o zi cu medicul său:
          -  Să vorbim sincer, doctore. Câţi oameni ai ucis în viaţa dumitale?  -   Abatele  -   spunea  ducele  de  Orlâans  celor  care  interveneau
          -   Sire,  răspunse  medicul,  cam  vreo  mie,  oricum  mult mai  puţin   pentru fostul favorit -  să nu insiste. Ştie doar câte parale fac, căci nu
       decât  maiestatea voastră.                           o dată m-a vândut.

                                                               Doamna de Stael, văzând o femeie încărcată cu bijuterii, spuse:
          Când  Columb  a  debarcat  pentru  prima  oară  în  America  indienii   -  Bijuteriile acestea mă fac să mă gândesc la slănina din cursa de
       s-au grăbit să-l întâmpine strigând:                 prins şoareci.
          -  Este Cristofor Column!  In  sfârşit am fost descoperiţii            ©   ©   ©
                                                               Având invitaţi la masă mai mulţi oameni de spirit, Frederic al ll-lea
                             ©  ©  ©
                                                            întreabă:                                         ^
          Abatele  Riviere  vroia  cu  orice  preţ  să  ajungă  cardinal.  Ca  să-şi   -  Ce-aţi face dacă aţi fi regele  Prusiei?   ■*
       atingă scopul îl trădă pe binefăcătorul său, ducele de Orlâans. Acesta   Fiecare se străduia să dea răspunsul cel mai spiritual şi mai măgulitor.
       însă  află  şi  îşi  alungă  protejatul.  Orice  rugăminţi  de  iertare  fură   Venind  rândul  lui Voltaire, acesta spuse:
       zadarnice.                                              -  Mi-aş vinde regatul şi banii  i-aş cheltui la Paris.
        © UMOR  © UMOR  © UMOR  © UMOR © UMOR  © UMOR © UMOR  © UMOR  © UMOR  © UMOR  ©

         CA(,AWZA^ SĂPTÂMÂNALINDEPeNDJUlT AEWAT ÎN SMMBA TUTUROR OAJVJMNIMUQ
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15