Page 6 - Calauza_2001_581
P. 6
Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor* po(^d5gd5t3fl^g2300 )
r
! FAZAKAS - INGINERIA FORMELOR ! Primăria Oraşului
Simeria
j Binecunoscutul şi apreciatul artist plastic, sale. Deşi înscris în curentul cunoscut sub numele j O R G A N I Z E A Z Ă
I Tiberiu Fazakas, expune în cadrul Galeriilor de OP-ART. curent ce urmăreşte să provoace I
l „FORMA" din Deva, o amplă expoziţie de grafică, permanent un şoc vizual, Tiberiu Fazakas îşi i licitaţie publică
! sub genericul ,,YNG-YANG”. După cum păstrează totuşi esenţa calităţii sale, prin care ! în vederea vânzării spaţiului
I mărturisea artistul la vernisajul expoziţiei sale „cu deturnează sensul iniţial al op-art, în lucrurile sale | c o m e rc ia l cu d e s tin a ţia de
■ mici excepţii, acest ciclu este în întregime creat descoperind miraculoase forme spaţiale. | „ALIMENTAŢIE PUBLICĂ” situat
J între anii 1997-2000”. Iar losif Matias, aprecia că, „Deşi pleacă de j
| Vernisajul s-a bucurat de prezenţa şi la o realitate foarte rigidă şi anume structura de | în S im eria, Piaţa U nirii, Bl. 21,
Parter.
■ aprecierea multor iubitori de artă plastică, alături ţevi din curtea combinatului de la Hunedoara, i
■ fiindu-i deopotrivă prieteni şi colegi de breaslă. Tiberiu Fazakas reuşeşte cu o exactitate aproape ' Licitaţia va avea loc în data de
| Astfel, pictorul Mircea Bâtcă sublinia price- inginerească, să creeze un univers propriu, | 25.05.2001, ora 10,00 la sediul
■ perea lui Tiberiu Fazakas de a folosi imaginile inconfundabil.” i P rim ăriei ora şului Sim eria, str.
' vizuale precum şi perfecţiunea realizării lucrărilor Mariana PÂNDARU 1 Avram lancu, nr. 23. «î
__________________________________________ I
ÎN ULTIMII 16 ANI, NUMĂRUL ŢIGANILOR A CRESCUT CU 80°/. „Este o mare greşeala sa râsturnâm
- urmare din pag. 1 - de-a valma ideea de patriotism”!
2,5 milioane, reprezentând prima minoritate ca mărime (10 la sută). Aproximativ
550.000 de ţigani trăiesc în Bucureşti, restul menţinând un mod de viaţă - urmare din pag. 1 -
tradiţional, cei mai mulţi aflându-se în judeţele Ilfov, Olt, Maramureş, Arad, Am spus-o şi o mai spun: este o publicaţie cu informaţie diversă,
Timiş, Mureş şi Bacău. Potrivit unui studiu diagnoză, efectuat de specialişti ai care reflectă deschis opiniile tuturor. Reuşiţi să mă ţineţi în alertă şi
Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, 40 la sută dintre copiii ţiganilor, de până la multe din articolele care apar în paginile „Călăuzei" reflectă şi opiniile
8 ani, nu merg la grădiniţă şi la şcoală, iar de educaţia superioară beneficiază, mele.
în medie 7 la sută (faţă de 12 la sută în celelalte etnii). Acelaşi studiu relevă Perfect de acord cu domnul profesor universitar Ion Drăgan (art.
faptul că potenţialul demografic al acestei etnii este cel mai ridicat din România. „Naţionalitate - expresia identităţii unui popor”) şi cu Victor Crişovan
ÎN ULTIMII 16 ANI POPULAŢIA ŢIGĂNEASCA DIN ŢARA NOASTRĂ A („Istorie sau bârfa istoriei”). Cine nu este de acord cu cele scrise de
CRESCUT CU 80 LA SUTĂ. Cum s-a dovedit, în ultimii nouă ani. tensiunile domniile lor neagă munca de o jumătate de secol (şi s-a muncit) a
interetnice nu pot fi dezamorsate decât apropiindu-se de ţigani cu calm şi poporului român: şi chiar identitatea acestuia.
înţelepciune, cu fermitate, obiectivitate şi spirit confratern. România este ţara Este o mare greşeală că răsturnâm valori, de-a valma (ex. ioeea de
cu cel mai mare număr de ţigani din Europa: majoritatea ţiganilor nu au un loc patriotism) adoptând atitudinea greşită că ce a fost bun IERI nu mai
de muncă: peste 82 la sută nu au nici o calificare: mai mult de 90,3 la sută sunt este bun şi AZI.
analfabeţi. Aici am face o paranteză: predarea limbii ţigăneşti ia ciclul primar a
Se ştie că americanii, francezii etc. sunt mândri de naţionalitatea
fost iniţiată în anul şcolar 1992-1993, în câteva şcoli din judeţele Ilfov, Arad şi lor şi-şi respectă steagul. E drept, nu ştiu cât de mândri sunt somalezii...
Olt. din oraşul Caracal şi cartierul Ferentari - Bucureşti. Dar, cu toate eforturile
depuse de MEN pentru cuprinderea unui număr cât mai mare de ţigani în cadrul Am să vă spun acum ce cred, deschis, despre un subiect la ordinea
unei instituţii de învăţământ prin metode de discriminare pozitivă, 59 la sută zilei în paginile „Călăuzei": Miron Cozma.
dintre femei şi 44 la sută dintre bărbaţii ţigani, sunt analfabeţi (în jur de 2,1 Nu-I consider pe liderul munerilor mai vinovat decât cei care l-au
milioane de persoane). într-o atare situaţie nu e de mirare, şi oamenii politici, folosit în toate „mineriadele” (cu ultima am fost de acord cu tot sufletul).
guvernanţii ar trebui să se alarmeze, că masa aceasta amorfă are o cultură Aceştia (politicienii din „umbră") sunt liberi. De ce n-ar fi şi Miron Cozma?
restrânsă, urmare a lipsei unei limbi scrise, ţiganii manifestând, în general, o în jocul de şah al puterii nu a fost decât un pion, e drept, aflat într'-o
atitudine de rezistenţă faţă de autorităţi, de eludare a legilor: menţin încă un poziţie care periclita poziţia altor „piese". Ca domnul Miron Cozma să
mod de viaţă tradiţional, opus celui modern, european, ceea ce face extrem de capete în ochii mei alura de erou, ar fi trebuit să nu existe în legătură cu
dificilă integrarea socială a ţiganilor. Dificilă dar nu imposibilă. în ciuda el acele zvonuri despre scandaluri în restaurante sau chefuri în care se
perceptelor capetelor „încuiate" din Uniunea Europeană care cer sentenţios: cheltuiau sume imense de bani. Voi fi mereu pentru decenţă - cu atât
„Ţiganii sunt inadaptabili şi trebuie să se întoarcă imediat în locurile lor de mai importantă, cu cât o persoană are un rol de jucat în istorie.
origine", nu cred că este posibilă o asemenea migrare de populaţii, chiar şi cu Dar nu vreau să-l judec pe Miron Cozma din acest punct de vedere
forţa, în condiţiile actuale de instabilitate economică şi istorică a lumii. Şi mai pentru că nu îl cunosc, iar ceea ce se află din „mass media" (cea cşta
cred că ţiganii români trebuie să rămână acolo unde s-au născut, în România, speculează senzaţionalul) poate arunca de multe ori o IurKĂă
dar statul român are obligaţia fundamentală de a le conferi siguranţa şi nefavorabilă asupra unui om care, ca şi orice om, are şi el păcatele lui...
sentimentul că România e şi patria lor. Altfel, este Imprevizibilă liniştea noastră!
(va urma)
!
MESERIA DE MAMĂ SE ÎNVAŢĂ?
DREPTUL LA Reflecţii asupra paharului \
- urmare din pag. 1 - REPLICĂ
în perioada mai-iulie va avea loc selecţia candidatelor, iar cursul propriu- de băutură I
zis, care durează şapte luni (4 luni practică şi 3 luni cursuri teoretice) va I - urmare din pag. 1 - I
începe în septembrie. Pe perioada şcolarizării, candidatele au asigurate I Balivernele cu „îmbufnaţij" conducători nu mai sunt pentru nimeni i
cazarea, masa şi o retribuţie egală cu salariul minim pe economie. astăzi un subiect de interes. în general şi cu puţină zeflemea suntem '
Persoanele care vor absolvi cursul de pregătire, vor putea fi angajate în | pe aproape de adevăr. Dar pe cine mai interesează aceste nimicuri? |
cadrul organizaţiei. i Mai rentează să te „războieşti” cu ... morţii? Petre Ţârău, Balaj de la i
Mama socială locuieşte în permanenţă în Satul SOS împreună cu copiii ■ regiune, Bulişcă Ion de la ... „municipiu”, poate şi Dragomir Vasile •
care îi sunt încredinţaţi (maxim şapte copii). Munca ei presupune crearea | dorm somnul de veci în diferite cimitire. N-ar mai rămâne decât să le I
unui climat familial pentru aceşti copii şi educarea lor pentru a deveni adulţi . adreseze câte un protest vehement pe crucile sub care îşi dorm somnul
independenţi. Persoanele interesate, care îndeplinesc condiţiile amintite, I de veci. .Desigur, „nemulţumitul” nostru gazetar să-i viziteze şi cu o I
pot obţine informaţii suplimentare la telefon 01.323.42.61. I sticlă de tărie în buzunar să dea câte o duşcă, două pe gât, apoi cu un I
ton critic apăsat să-i sfideze de să le sară fulgii: „ şi totuşi vom bea cât
| ne vor puterile. Ce ne-aţi impus .voi, este o sfidare inadmisibilă...!”. |
David şi Boliat au existat în realitate! i Mă întorc acum la mine şi spun că n-am fost niciodată miner. Eram i
■ lăcătuş pe vremea aceea, cu acte în regulă. Şi-aş mai spune că noi '
A fost descoperit recent scheletul lui Goliat
| toţi, eram cum s-ar spune azi „ziarişti” amatori, adică ziarişti de paie... I
care m ăsura trei metri! I Nici unul nu era profesionist. .
I Şi-atunci, după terminarea „bâlciului", m-am întors la uneltele mele, I
- urmare din pag. 1 - j şi n-am „pierit din cauza băuturii”, ci m-am apucat de lăcătuşerie în I
bine cu aceea descrisă în Biblie că l-a lovit pe Goliat în timpul unei combinat, fără ifose, fără „pretenţii”, cu toată râvna care nu m-a părăsit
confruntări sângeroase dintre filistini şi israeliţi. Descoperirile au fost
I niciodată. p |
puse cap la cap şi concluzia a fost cu adevărat fenomenală: acolo, în i în acel an, 1959, m-am înscris la Şcoala de maiştri cu s c o a te ri/’
pământul istoric zăcea chiar scheletul celebrului Goliat, cel omorât cu 1 din producţie iar în 1962 am dobândit diploma de maistru laminator. I
piatra de vicleanul David, un pirpiriu ce fusese ales de israeliţi pentru | Dar, ca un făcut, de băutori n-am scăpat. Aici am dat de unii împătimiţi |
a-l înfrunta pe uriaş, pentru a se împiedeca lupta. Şi pentru ca oricărui ■ care-şi revendicaseră dreptul la consuhn de alcool ca pe un drept al .
cârcotaş să-i fie închisă gura, cercetătorii au stabilit că scheletul uriaş I omului. Veneau-în uzină turmentaţi, leşinaţi de băutură, punându-şi I
provine de exact trei mii de ani, adică atunci când a fost datată lupta
| lor şi celor din jur, viaţa în primejdie. Au fost cazuri numeroase. I
care a uimit atâta omenire de-a lungul timpului. . (va urma)
cAlâ u za - s ă p t ă m â n a l i n d e p e n d e n t a fl a t In s l u j b a t u t u r o r o a m e n i l o r